Cum te afecteaza coronavirusul, in functie de afectiunile de care suferi
Infectia cu coronavirus
Infectia cu noul tip de coronavirus este o incercare noua pentru omenire, iar multe lucruri raman inca necunoscute cu privire la COVID-19. Cu toate acestea, specialistii afirma ca boala poate fi comparata cu o furtuna ce se abate asupra intregului organism uman, deoarece nu afecteaza doar plamanii, ci si alte organe si sisteme.
Analizand natura coronavirusurilor zoonotice ce au afectat omenirea in trecut, de exemplu SARS si MERS, s-a observat ca acestea pot avea efecte catastrofale pentru organism in cazuri severe. Acelasi lucru este valabil si pentru noul tip de coronavirus, epidemia fiind vinovata pentru un numar crescut de decese la nivel mondial.
Intelegerea modului in care COVID-19 afecteaza organismul este foarte importanta. Astfel, acest articol are scopul de a prezenta modul in care coronavirusul afecteaza oamenii, in functie de afectiunile de care sufera.
Cuprins articol
- Infectia cu coronavirus
- Plamanii, zona cea mai afectata de coronavirus
- Ce sa fac daca am o afectiune pulmonara?
- Infectia cu coronavirus in cazul bolilor cardiace
- Ce trebuie sa faca diabeticii?
- Vulnerabilitatea in cazul persoanelor imunocompromise
- Stomacul, afectat sau nu de coronavirus?
- Ficatul, o victima colaterala
- Este batranetea un factor de risc in cazul COVID-19?
Plamanii, zona cea mai afectata de coronavirus
Pentru majoritatea pacientilor, COVID-19 incepe si se termina la nivelul plamanilor, deoarece boala este una respiratorie. Virusurile se raspandesc atunci cand o persoana infectata tuseste si stranuta, pulverizand picaturi contaminate catre orice persoana din jur. Asadar, pacientii infectati vor resimti simptome asemanatoare gripei, cum ar fi febra si tusea. Boala poate progresa chiar si spre pneumonie sau spre situatii mai severe.
Conform specialistilor, boala ataca de obicei plamanii in trei faze: replicarea virala, hiper-reactivitatea sistemului imunitar si distrugerea pulmonara. Totusi, nu toti pacientii trec prin cele trei faze, simptomele usoare fiind resimtite de aproximativ 82% din pacienti.
Urmarind evolutia COVID-19 se poate observa faptul ca, in primele zile, noul coronavirus invadeaza rapid celulele pulmonare. Aceste celule sunt de doua tipuri: cele care produc mucus si cele in forma de bastonase, numite cili.
Mucusul, in cantitati normale, ajuta la protejarea tesutului pulmonar si asigura o lubrifiere optima, in timp ce cilii elimina resturile si deseurile, precum polenul sau virusurile. Asadar, se considera ca noul tip de coronavirus altereaza cilii, iar caile respiratorii se vor umple cu secretii, lucru ce va duce la dificultati de respiratie.
Sistemul imunitar incearca sa lupte cu virusul si va trimite numeroase celule la nivelul plamanilor pentru a elimina agentii daunatori si pentru a repara tesutul pulmonar. Cand functioneaza corect, acest proces inflamator se limiteaza strict la zonele infectate. Totusi, sistemul imunitar poate actiona gresit, afectand inclusiv tesutul sanatos, consecinta fiind agravarea pneumoniei.
In timpul ultimei faze, leziunile pulmonare continua sa se agraveze, ceea ce poate duce la insuficienta respiratorie. Chiar daca decesul nu are loc, pacientii pot ramane cu leziuni pulmonare permanente. Pacientii pot necesita ventilatoare pentru a mai putea respira corect, deoarece leziunile altereaza capacitatea plamanilor de a mai oxigena sangele.
Ce sa fac daca am o afectiune pulmonara?
Specialistii le recomanda tuturor persoanelor ce sufera de afectiuni pulmonare sa incerce sa evite cat mai mult expunerea la virus. Persoanele cu afectiuni pulmonare trebuie sa urmeze cu stricte masurile de protectie indicate de autoritati, cum ar fi spalarea mainilor si evitarea zonelor aglomerate.
Persoanele fumatoare trebuie sa stie ca renuntarea la fumat este vitala. Conform studiilor, persoanele fumatoare au de cinci ori mai multe sanse de a avea gripa si de doua ori mai multe sanse de a avea pneumonie. Tinand cont de faptul ca COVID-19 este o afectiune respiratorie, se considera ca fumatorii vor fi mult mai vulnerabili la aceasta infectie.
Infectia cu coronavirus in cazul bolilor cardiace
O boala respiratorie, precum COVID-19, este riscanta pentru toate persoanele ce au boli de inima. COVID-19 afecteaza organismul si forteaza inima sa munceasca mai mult pentru a pompa sangele catre restul corpului. Acest stres suplimentar poate duce la agravarea bolilor cardiace existente. Asadar, tabloul clinic nu se va limita doar la febra, tuse si dispnee, ci se va completa cu manifestari grave ale tulburarilor cardiace.
In cazul sangelui, specialistii au observat ca infectia cu COVID-19 poate duce la valori ridicate ale enzimelor hepatice, valori reduse ale globulelor albe si ale trombocitelor, dar si la scaderea tensiunii arteriale. In cazuri rare, pacientii pot suferi chiar si stop cardiac.
Ce trebuie sa faca diabeticii?
Persoanele ce sufera de diabet de tip 1 sau 2 trebuie sa aiba un control foarte strict asupra nivelului de zahar din sange. Cercetatorii afirma ca persoanele ce nu au un control bun asupra glucozei au un risc ridicat de infectii, inclusiv virale, precum COVID-19. Asadar, imbunatatirea nivelului de glucoza din sange poate ajuta la stimularea imunitatii.
Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 au mai multe sanse de a avea boli grave daca se infecteaza. Atunci cand prezinta simptome virale precum greata, diareea si varsaturile, persoanele diabetice sunt mai susceptibile la a dezvolta o complicatie grava numita cetoacidoza.
Trebuie stiut ca aceasta poate pune viata in pericol. Astfel, persoanele diabetice trebuie sa fie foarte atente la masurile de siguranta ce pot fi adoptate pentru a limita riscul de infectare cu COVID-19.
Vulnerabilitatea in cazul persoanelor imunocompromise
Persoanele cu un sistem imunitar afectat sunt deosebit de vulnerabile la infectiile respiratorii. Acest grup de persoane este completat de cei cu tulburari autoimune, cum ar fi lupusul si artrita, de cei care au avut transplanturi de organe, de pacientii supusi chimioterapiei si altor tratamente pentru cancer, precum si de persoanele care urmeaza tratamente cu steroizi.
Cu toate acestea, persoanele cu HIV nu sunt inca neaparat pe lista persoanelor cu risc. Cu medicamente antiretrovirale puternice, multe persoane cu HIV au acum sisteme imunitare suficient de puternice care sa lupte cu infectiile respiratorii. Chiar exista cateva dovezi preliminare conform carora anumite medicamente folosite pentru HIV pot ajuta la incetinirea evolutiei coronavirusului. Totusi, acest lucru nu inseamna ca aceste persoane sunt imune infectiei cu COVID-19.
Persoanele imunodeprimate trebuie sa evite contactul cu orice persoana bolnava si trebuie sa ramana in interiorul locuintei cat mai mult posibil. Prudenta si adoptarea unor masuri eficiente de igienizare sunt doar cateva metode prin care infectiile pot fi limitate.
Stomacul, afectat sau nu de coronavirus?
In timpul focarelor anterioare de SARS si MERS, aproape un sfert din pacienti au raportat diaree. Acest simptom este considerat caracteristic coronavirusurilor zoonotice, dar specialistii nu stiu inca daca simptomele gastro-intestinale joaca un rol major in cazul focarului de COVID-19, avand in vedere ca durerile abdominale si diareea au fost rare.
In urma unor doua studii restranse, specialistii au analizat 1099 de cazuri. Astfel, s-a observat faptul ca virusul SARS-CoV-2 este prezent si in probele de scaun, ceea ce ar putea insemna ca virusul s-ar putea raspandi si prin fecale. Totusi, acest lucru este departe de a fi concludent, iar numeroase studii suplimentare sunt necesare.
Ficatul, o victima colaterala
Cand un coronavirus cu sursa animala se raspandeste in sistemul respirator, ficatul este adesea un organ care va suferi si el. Medicii au descoperit anumite leziuni hepatice in cazul SARS si MERS si exista indicii cum ca acest lucru este valabil si in cazul COVID-19.
Majoritatea leziunilor sunt usoare, dar pot exista si cazuri mai severe, unele ducand chiar si la insuficienta hepatica. Astfel, persoanele cu patologie hepatica existenta trebuie sa fie precaute si sa incerce sa evite cat mai mult infectarea cu noul tip de coronavirus.
Este batranetea un factor de risc in cazul COVID-19?
Chiar si persoane in varsta ce sunt sanatoase, active si viguroase trebuie sa ia masuri de precautie impotriva COVID-19. Organele persoanelor in varsta sunt mult mai sensibile, iar complicatiile asociate infectiei cu coronavirus se pot instala mult mai rapid.
Persoanele care nu s-au imbolnavit prea des in cursul vietii nu ar trebui sa fie prea increzatoare, deoarece virusul poate fi foarte agresiv. Astfel, masurile de precautie trebuie adoptate de orice persoana, mai ales de varstnici si de cei cu afectiuni de sanatate preexistente.
Bibliografie:
Here’s what coronavirus does to the body, https://www.nationalgeographic.com/science/2020/02/here-is-what-coronavirus-does-to-the-body/
Heart Patients Warned of Risks from Coronavirus, https://www.cardiosmart.org/News-and-Events/2020/03/Heart-Patients-Warned-of-Risks-from-Coronavirus
What should people with a lung condition do now?, https://www.blf.org.uk/support-for-you/coronavirus/people-living-with-lung-condition
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
