Endoscopia

Generalitati

In termeni generali, endoscopia reprezinta explorarea diferitelor structuri din corp cu ajutorul unui tub flexibil care prezinta in varf o sursa de lumina, un canal de lucru, precum si o camera ce transmite in timp real imaginile pe un monitor, permitand astfel medicului sa identifice o varietate de leziuni si, in multe cazuri, sa le si trateze.

Endoscopia digestiva, o subramura a acestei investigatii, reprezinta una dintre cele mai importante metode utilizate in diagnosticul principalelor afectiuni din sfera gastroenterologica, fie macroscopic, fie prin complementaritatea cu examenul histopatologic al pieselor de biopsie prelevate in cadrul procedurii. 

Despre endoscopie

Desi actualmente cand zicem "endoscopie", ne referim la investigarea esofagului, stomacului si a portiunii proximale a duodenului, aceasta reprezinta de fapt un termen "umbrela" pentru mai multe investigatii, astfel incat, endoscopia cuprinde:

1. Endoscopia digestiva superioara (sau "endoscopia") - presupune explorarea tractului eso-gastro-duodenal

2. Endoscopia digestiva inferioara (sau "colonoscopia")- permite explorarea intregului cadru colonic si eventual a portiunii terminale a ileonului. In cazuri selectionate, se poate efectua doar rectosigmoidoscopie, adica limitarea procedurii la nivelul rectului si colonului sigmoid

3. Enteroscopia - este o tehnica speciala de endoscopie care permite explorarea intestinului subtire, inabordabil de altfel prin endoscopia sau colonoscopia clasica

4. Ecoendoscopia - implica suplimentar o sonda ecografica atasata capatului endoscopului, ce permite ca, odata patruns aparatul la nivel gastro-duodenal, sa evaluam ecografic peretele tubului digestiv, organele si structurile vasculare de vecinatate, precum si ganglionii de la acest nivel. Aceasta procedura este rezervata diagnosticului si punctionarii formatiunilor tumorale, diagnosticul litiazei de cai biliare, precum si stabilirea invaziei in perete a unor tumori precum cancerul gastric

5. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP) - cuprinde o etapa de endoscopie, pentru a facilita accesul la nivelul cailor biliare. Este rezervata unor afectiuni precum obstructiile de cai biliare de diverse cauze, tumori de cai biliare etc.

O mentiune speciala este videocapsula endoscopica, ce nu implica utilizarea unui endoscop, insa presupune ingestia unei capsule dotata cu o camera wireless menita sa surprinda imaginile de-a lungul pasajului acesteia prin tubul digestiv. Desi este mai putin invaziva pentru pacient, dezavantajul acestei metode este imposibilitatea de a aborda terapeutic leziunile identificate in imagini.

Ce putem diagnostica endoscopic?

Paleta de patologii diagnosticabile endoscopic este extrem de mare, dar dintre acestea amintim:

- inflamatie- esofagita, gastrite, duodenite, boli inflamatorii intestinale

- abcese, fistule, infectii (orientarea agentului etiologic in functie de aspectul endoscopic, cu posibilitatea prelevarii de biopsii pentru culturi)

- polipi si tumori maligne - prinse in stadiu precoce, acestea pot fi chiar rezecate endoscopic

- leziuni premaligne precum esofagul Barrett sau polipii displazici

- leziuni hemoragice digestive - inclusiv cu practicarea unei hemostaze endoscopice

- corpi straini - cu indepartarea acestora

- ulcere 

- litiaza de cai biliare (ecoendoscopic, ERCP)

- stenoze de tub digestiv- cu posibilitati de dilatari 

Pregatirea pentru endoscopie

Pentru o examinare optima si in conditii de siguranta, fiecare procedura presupune o pregatire anterioara corespunzatoare. Ca regula generala, procedurile care implica un abord oral se desfasoara dupa ce pacientul prezinta repaus alimentar (inclusiv lichide) in ziua procedurii, pentru a permite vizualizarea completa a tubului digestiv si pentru a minimiza riscul de aspiratie in timpul procedurii. 

In cazul colonoscopiei, pacientul va trebui sa urmeze un regim cu cateva zile anterior procedurii, care presupune reducerea fibrelor, evitarea semintelor si a alimentelor colorate. In ziua de dinainte ultima masa va fi la pranz, de consistenta lichida (de obicei o supa strecurata), urmand ca dupa-amiaza pacientul sa consume o solutie cu rol purgativ, de a elimina materiile fecale din colon, curatand astfel lumenul colonic pentru o investigatie corecta. La momentul actual exista o varietate de solutii pe piata, astfel incat solutia optima se va stabili de comun acord cu medicul curant, adaptat comorbiditatilor, varstei si preferintelor pacientului. 

De asemenea inainte de programarea investigatiei, bolnavul trebuie sa informeze medicul legat de medicamentele pe care le utilizeaza, de alergiile pe care le manifesta si informatii despre alte potentiale boli, deoarece anumite medicamente (anticoagulante, aspirina, antidiabetice) sau afectiuni (apnee in somn, aritmii etc) pot interfera cu buna desfasurare a endoscopiei.

Deoarece endoscopia este o investigatie cu oarecare grad de disconfort pentru pacient, medicul curant este responsabil de a linisti pacientul, a explica pe intelesul acestuia ce presupune procedura, importanta acesteia, riscurile asociate si posibilitatea de a minimiza disconfortul cu ajutorul anestezei. 

Cum decurge o procedura endoscopica?

In urma discutiei cu personalul medical din sala de endoscopie, pacientul va intelege cum va decurge aceasta procedura si va semna un consimtamant. Ulterior, in functie de preferinte, comorbiditati si decizia medicului, procedura se poate efectua cu sau fara anestezie in prealabil, cu scopul de a vizualiza tractul digestiv sub un disconfort minim sau chiar absent pentru pacient.

In ceea ce priveste endoscopia si colonoscopia standard, acestea sunt extrem de importante deoarece permit diagnosticul mai multor afectiuni, precum inflamatie, surse de sangerare (ce pot fi abordate terapeutic endoscopic), ulcere, polipi sau tumori. Endoscopia efectuata la momentul potrivit, poate reprezenta diferenta intre supravietuire si paliatie la pacientii cu afectiuni precum cancerul gastric, esofagian sau colonic. 

Ce se intampla dupa procedura?

Pacientul va fi mutat intr-o zona de recuperare, unde va astepta pana la incetarea efectului sedativ sau anestezic (unde este cazul). Ulterior, medicul va informa pacientul cu privire la leziunile evidentiate endoscopic, riscul acestora, reintroducerea alimentatiei si posibilitatile de tratament. Este recomandat ca pacientul care a beneficiat de anestezic sa nu consume alcool, sa nu conduca sau sa semneze documente in ziua procedurii. 

Riscurile asociate endoscopiei

Complicatiile endoscopiei sunt destul de rare, insa posibile. Acestea pot fi asociate procedurii in sine, anesteziei sau strans legate de comorbiditatile pacientului.

Principalele complicatii includ:

- riscul de perforatie - desi rara, aceasta se poate produce in urma insuflarii cu aer sau in cursul unor manevre diagnostice sau terapeutice (ex. polipectomie, extragere de corp strain). In functie de gravitatea perforatiei, aceasta se poate inchide endoscopic sau chirurgical

- risc de sangerare - cel mai adesea sangerarile sunt minime si apar in cadrul unor manevre precum polipectomia, insa este necesara o atentie sporita la tratamentul de fond al pacientului, deoarece anumite medicamente, cum sunt anticoagulantele, cresc riscul de sangerare si necesita intrerupere/inlocuire pe durate prestabilite de medic, in functi de tipul procedurii si patologia de baza a bolnavului

- risc de infectie - prevenibil prin dezinfectarea corecta a aparatelor, igiena mainilor si utilizarea echipamentelor de protectie de catre personalul medical

- complicatii cardio-respiratorii

- unii pacienti pot resimti un grad de disconfort dupa proceduri, secundar insuflarii cu aer a tubului digestiv. Acest disconfort este in general minor si dispare la cateva ore dupa endoscopie, odata cu eliminarea gazelor. 

Concluzii

Existenta unor potentiale complicatii nu trebuie sa va cauzeze reticenta in a efectua o endoscopie atunci cand aceasta este evident necesara, deoarece amanarea acesteia poate impiedica diagnosticul precoce al unor afectiuni severe si poate intarzia tratamentul, care de cele mai multe ori este cu efect curativ.

Medicul gastroenterolog are obligatia de a discuta cu pacientul toate aspectele cu privire la endoscopie, pentru a-i oferi acestuia siguranta si pentru a-l indemna sa ajunga impreuna la un diagnostic corect si un tratament adaptat nevoilor individuale.

Endoscopia ramane in continuare pilonul gastroenterologiei, nu doar prin amplitudinea diagnostica pe care o detine, ci si prin numeroasele progrese pe care aceasta investigatie le face in tratamentul local al unor afectiuni precum hemoragii, polipi, tumori sau litiaza.