Boala hepatica grasa non-alcoolica
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce este boala hepatica grasa non-alcoolica?
Boala hepatica grasa non-alcoolica (NAFLD) este cea mai comuna boala hepatica la nivel mondial.
Aceasta reprezinta o afectiune care se intalneste cu precadere la persoanele care fie nu consuma alcool, fie consuma cantitati mici si presupune incarcarea grasa a ficatului, fiind intalnita mai frecvent la persoanele supraponderale sau obeze.
In evolutie, boala hepatica grasa non-alcoolica poate progresa catre steatohepatita nonalcoolica (NASH), ce poate evolua catre ciroza sau chiar formatiuni tumorale la nivelul ficatului.
Cuprins articol
Cum se manifesta?
In general, boala hepatica grasa non-alcoolica este asimptomatica, insa printre simptome se pot numara ocazional durerea sau disconfortul in hipocondrul drept, fatigabilitate si stare generala de rau.
In momentul evolutiei catre steatohepatita nonalcoolica sau ciroza, tabloul clinic cuprinde: prurit, scadere in greutate inexplicabila, slabiciune, distensie abdominala, ascita, edeme la nivelul membrelor inferioare, dificultati de respiratie, telangiectazii, icter, splenomegalie si eritroza palmara.
Cauze
Etiologia nu este pe deplin cunoscuta, intrucat cercetarile nu au reusit inca sa elucideze de ce unele persoane sunt mai susceptibile la a dezvolta steatoza hepatica sau de ce la unii pacienti boala progreseaza catre NASH, la altii fiind stationara.
Factori de risc
Desi nu se cunoaste cauza exacta, la aparitia NAFLD si a NASH pot contribui:
- terenul genetic individual,
- varsta peste 50 de ani,
- supraponderabilitatea sau obezitatea,
- apneea obstructiva de somn,
- diabetul zaharat tip 2,
- rezistenta la insulina,
- cresterea nivelului de trigliceride la nivel sanguin,
- hipercolesterolemie, antecedente familiale de boala hepatica grasa non-alcoolica sau de obezitate,
- sindromul metabolic,
- hipertensiune arteriala,
- fumat,
- deficienta hormonului de crestere,
- sindromul ovarului polichistic,
- hipotiroidism si hipopituitarism.
In linii mari, NASH este mai probabila sa se dezvolte la persoanele in varsta, cu teren genetic favorabil, obezitate, cu tulburari ale nivelului glicemiei si sindrom metabolic.
In ciuda identificarii acestori factori de risc, boala hepatica grasa non-alcoolica a fost depistata si la persoanele care nu asociau niciunul dintre factorii enumerati, precum copiii mici.
Tipologie
Boala hepatica grasa non-alcoolica presupune evolutia de-a lungul a 4 stadii, dupa cum urmeaza:
1. Steatoza hepatica – ce presupune incarcarea celulelor hepatice (hepatocite) cu grasime in exces, asimptomatica, ce poate fi diagnosticata cu ocazia evaluarilor de rutina sau a unor examene cu scopul de a depista alte patologii.
2. Steatohepatita non-alcoolica (NASH) – reprezinta urmatoarea etapa, in care tesutul hepatic este inflamat.
3. Fibroza – determinata de inflamatia persistenta asociata NASH, care determina formarea tesutului cicatricial in jurul zonelor de inflamatie, insa functional nu este afectat.
4. Ciroza – reprezinta stadiul final, ce este rezultatul progresiei inflamatiei si al procesului cicatricial, ficatul scazand in dimensiuni si fiind acoperit predominant de cicatrici si noduli, poate progresa, de asemenea, catre insuficienta hepatica si cancer hepatic.
Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune vor ramane in stadiul primei etape, cel de steatoza, progresia catre celelalte etape este redusa, iar daca se realizeaza, este incetinita de catre masurile terapeutice.
Diagnostic
Avand in vedere ca NAFLD este asimptomatica, afectiunea este in general diagnosticata cu ocazia examenelor de rutina sau cu scopul de a depista alte afectiuni.
Examenele paraclinice uzuale sunt reprezentate de prelevarea unei probe de sange (hemoleucograma, sideremie, feritina, teste pentru hepatita virala cronica, teste ale functiei hepatice si enzimelor hepatice, teste screening pentru boala celiaca, glicemie a jeun si hemoglobina glicata si profil lipidic.
Testele imagistice utilizate sunt ecografia abdominala, imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), tomografie computerizata (CT), elastografia hepatica, elastografia prin rezonanta magnetica si biopsia hepatica.
Biopsia hepatica presupune prelevarea unei probe mici de tesut hepatic cu scopul de a o analiza la microscop.
NAFLD se suspecteaza in situatia in care valorile enzimelor hepatice sunt crescute.
Se vor cauta alte cauze ce pot fi excluse inainte de a pune diagnosticul de NAFLD prin analiza istoricului medical al unei persoane, examenului clinic si teste imagistice.
Copiii si persoanele tinere, care sunt la risc de a dezvolta boala hepatica grasa non-alcoolica ar trebui monitorizati ecografic la fiecare 3 ani.
Tratament
In prezent, nu exista niciun tratament specific pentru NAFLD, dar adoptarea unui stil de viata sanatos este temeiul gestionarii acestei afectiuni.
De asemenea, este importanta administrarea cu regularitate a tratamentului de fond pentru gestionarea diabetului, colesterolului si tensiunii arteriale crescute si efectuarea controalelor periodice pentru a depista precoce orice modificare.
In situatia in care boala hepatica grasa non-alcoolica progreseaza catre ciroza si insuficienta hepatica, tratamentul recomandat este transplantul hepatic.
Preventie
Pentru a diminua riscul de a dezvolta NAFLD de-a lungul vietii se recomanda adoptarea unei diete sanatoase si echilibrate, bazata pe consumul de legume, fructe, grasimi sanatoase si cereale integrale, limitarea sau oprirea completa a consumului de alcool, a zaharurilor simple si a mancarurilor ultraprocesate.
De asemenea, este important sa se evite bauturile bogate in zahar precum sucurile, ceaiul indulcit si bauturile pentru sport, precum si mentinerea unei greutati corporale adecvate, iar pacientilor supraponderali sau obezi li se recomanda scaderea in greutate prin dieta si exercitii fizice.
Miscarea este un alt element foarte important in prevenirea aparitiei NAFLD, fiind important sa se practice exercitii fizice regulat.
Modificari in stilul de viata
Principala modalitate de a gestiona boala hepatica grasa non-alcoolica este modificarea stilului de viata.
Aceasta presupune scaderea in greutate pentru a mentine un IMC intre 18,5-24.9, adoptarea unei diete sanatoase si echilibrate, bazata pe legume, fructe, proteine si carbohidrati si saraca in grasimi, sare, zahar si bauturi indulcite.
Pierderea in greutate amelioreaza si alte afectiuni care duc la NAFLD, in general recomandandu-se slabirea cu 10% din greutatea corporala, insa si pierderea de 3-5% din greutatea initiala poate avea beneficii.
De asemenea, este foarte importanta si activitatea fizica, precum mersul pe jos sau cu bicicleta, cel putin 150 de minute pe saptamana, precum si renuntarea la fumat si reducerea sau oprirea consumului de alcool.
Concluzii
Desi NAFLD incipienta nu presupune afectarea calitatii vietii, poate evolua catre leziuni hepatice grave si permanente, precum ciroza, motiv pentru care se recomanda abordarea precoce a afectiunii, datorita faptului ca se poate opri progresia si reduce incarcarea grasa a ficatului.
Bibliografie
https://www.nhs.uk/conditions/non-alcoholic-fatty-liver-disease/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/diagnosis-treatment/drc-20354573
https://liverfoundation.org/liver-diseases/fatty-liver-disease/nonalcoholic-fatty-liver-disease-nafld/
