Virusurile paragripale: modalitati prin care puteti reduce riscul de transmitere a infectiei
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce sunt virusurile paragripale
Virusurile paragripale se refera la un grup de organisme patogene infectioase, virusurile parainfluenza umane. Acestea cauzeaza mai multe tipuri de infectii de tract respirator superior, ce produc simptome variabile ca severitate, printre care se numara raceala comuna, crupul, bronsiolita, bronsita si pneumonia. Sunt mai susceptibile de a provoca boli grave la categoriile extreme de varsta, precum copiii sub 5 ani, adultii peste 65 de ani si persoanele cu sistem imunitar slabit.
Cuprins articol
Cum se manifesta
Infectiile virale paragripale (IVP) pot afecta pe oricine, fiind mai comune in randul copiilor si sugarilor.
De asemenea, acestea pot fi multiple de-a lungul vietii, chiar daca pacientul a mai avut o infectie in trecut. Dupa prima infectie de acest fel insa, urmatoarele ce apar sunt mai putin severe, cu simptome mai putin accentuate.
Infectiile virale paragripale respecta un tipar sezonier, fiind mai comune toamna, iarna si primavara.
Tipologie
Exista patru tipuri bine cunoscute ale acestor virusuri:
• Tipul 1 si 2: mai probabile sa cauzeze simptome similare unei raceli obisnuite si ale crupului.
• Tipul 3: afecteaza caile aeriene inferioare si plamanii, cauzand bronsiolita, bronsita si pneumonie.
• Tipul 4: un tip mai putin studiat, asemanator cu tipul 3, dar mai rar.
Virusurile paragripale nu sunt aceleasi virusuri ce produc gripa sau infectii precum COVID-19, insa toate acestea produc simptome similare si pot conduce catre afectiuni respiratorii grave, precum pneumonia.
Singurul mod de a identifica exact virusul cauzator este prin testarea la medic.
Prevalenta
Infectiile paragripale sunt foarte comune, in special in randul copiilor mari si mici. Mai mult de 75% dintre copiii cu varsta de peste 5 ani au trecut deja printr-o astfel de infectie.
Acestea nu sunt infectii severe de cele mai multe ori, insa pot avea un impact semnificativ asupra anumitor pacienti.
Formele severe de infectie paragripala, pot aparea la urmatoarele categorii de pacienti:
• Copii cu varsta mai mica de 5 ani,
• Persoane cu varsta mai mare de 65 de ani,
• Pacientii transplantati, ce au un sistem imunitar compromis, in urma unui transplant de organ,
• Populatia cu afectiuni pulomonare preexistente, precum pneumopatia interstitiala, astmul bronsic sau BPOC.
Semne si simptome
Simptomele date de aceste infectii sunt de regula usoare in randul adultilor, dar pot fi mai severe in randul copiilor sau pacientilor la risc mai sus mentionati.
Simptomele sunt reprezentate de:
• Febra,
• Tuse (usoara, in cazul racelii comune, trenanta, latratoare, in situatia crupului, persistenta, cu sputa, in cazul bronsitei),
• Rinoree (secretii nazale abundente) sau nas infundat,
• Stridor (sunet anormal, de tonalitate inalta, in timpul respiratiei),
• Raguseala,
• Stranut,
• Dureri de gat (odinofagie).
Cauze
Virusurile paragripale se transmit prin contactul direct sau indirect cu cineva care este deja infectat.
Cele mai comune modalitati de transmitere sunt:
• De la o persoana alaturata ce stranuta sau tuseste: particule foarte mici de saliva sunt transmise prin aer, putand sa ajunga la nivelul nasului/gurii persoanei alaturate. Astfel, se transmite infectia.
• Atingerea unei suprafete contaminate, urmata de atingerea fetei, gurii, nasului sau ochilor. Orice suprafata poate fi contaminata, de la telefoane si computere la manerele usilor din spatiile comune,
• Atingerea mainilor sau fetei cuiva bolnav, urmata de atingerea propriei fete,
• Transmiterea intre copii, prin atingerea si impartirea jucariilor si a spatiului de joaca.
Virusul paragripal se raspandeste usor de la o persoana la alta, fiind cu atat mai usor de transmis intre copii si in mediul in care exista multi copii.
Metode de diagnostic
Deseori nu este nevoie de teste specifice pentru a diagnostica virusurile paragripale, tratamentul fiind similar ca si in restul infectiilor virale. Daca insa se doreste testarea, medicul va folosi un betisor lung dotat cu un mic tampon la capat, pentru a preleva o proba de mucus de la nivelul gatului sau nasului. Proba va fi trimisa in laborator si examinata pentru prezenta virusurilor paragripale sau a altor virusuri.
Diagnosticul este completat prin anamneza cu privire la simptome si prin examenul clinic, ce cuprinde:
• Auscultarea pulmonara si cardiaca cu ajutorul stetoscopului,
• Examinarea vizuala a gatului si nasului,
• Masurarea tensiunii arteriale, a pulsoximetriei si a temperaturii,
• Examinarea sputei, daca aceasta exista.
Optiuni de tratament
In special in cazul adultilor, acestia isi pot gestiona singuri simptomele acasa, prin tratamente uzuale.
Acestia pot sa isi administreze medicamente pentru a ameliora simptomele, ce sunt eliberate fara prescriptie de la farmacie sau se pot baza doar pe odihna si pe remedii preparate acasa. In cazul copiilor, medicul pediatru va trebui sa decida daca este nevoie de tratament medicamentos sau doar de recuperare acasa.
In orice caz, indiferent de prezenta sau nu a tratamentului medicamentos specific, urmatoarele remedii va vor ajuta pe dumneavoastra sau pe copilul dumneavoastra sa treceti mai repede de infectie:
• Odihniti-va suficient,
• Consumati multa apa sau ceaiuri,
• Folositi un filtru de aer in camera in care stati/in care sta copilul,
• Evitati contactul cu cei din jur, pentru a limita raspandirea bolii si pentru a reduce riscul de a contracta alti virusi,
• Consumati legume si fructe proaspete.
Preventie
Nu exista vaccinuri disponibile pentru virusurile paragripale, astfel ca infectiile nu pot fi prevenite complet.
Exista, insa, modalitati prin care puteti reduce riscul de dobandire si transmitere a infectiei:
• Spalati-va des pe maini cu apa si sapun/cu solutii dezinfectante pentru maini,
• Acoperiti-va nasul si gura atunci cand tusiti sau stranutati, utilizand de preferat cotul, nu mana,
• Evitati contactul cu cei din jur daca sunteti bolnav si evitati contactul cu persoanele bolnave,
• Purtati o masca faciala de protectie daca sunteti bolnav si trebuie sa mergeti intr-un loc public,
• Evitati sa va atingeti fata, gura, nasul si ochii in public, atunci cand nu sunteti recent spalat pe maini,
• Nu impartiti ustensilele personale, de igiena sau tacamuri, cu alte persoane,
• Implementati aceste obiceiuri si copiilor dumneavoastra, pe cat posibil.
Prognostic
Majoritatea persoanelor trec printr-o astfel de infectie inainte de varsta de 5 ani, astfel ca infectiile ulterioare nu vor fi severe si nu vor avea impact asupra sanatatii generale a pacientului.
Este important sa fiti atent la simptomele copiilor foarte mici, intrucat acestia pot fi afectati mai sever decat copiii mari sau adultii.
Durata de infectie poate fi de la cateva zile, pana la o saptamana, insa exista si cazuri in care simptomele persista un timp mai indelungat. Tineti legatura cu medicul dumneavoastra pentru a va asigura ca infectia evolueaza favorabil.
Riscuri si complicatii
Complicatiile infectiei paragripale apar in special la persoanele aflate la risc (copii mici, varstnici si imunodeprimati). Principalele patologii ce pot rezulta in urma acestor infectii sunt pneumonia si o forma severa de tuse trenanta, ambele putand necesita spitalizare si tratament specific.
Concluzie
Virusurile paragripale produc infectii ale cailor respiratorii, fiind foarte comune in randul copiilor. Simptomele nu sunt, de regula severe, insa uneori pot aparea complicatii precum pneumonia. Astfel, este important sa cereti sfatul unui medic cand vine vorba de tratamentul acestor infectii virale paragripale.
Bibliografie
https://www.cdc.gov/parainfluenza/symptoms.html
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24522-parainfluenza
