Întreabă rapid un medic
Descarcă aplicația gratuit
iOS
▶ Android
Refluxul gastroesofagian apare atunci cand continutul acid al stomacului urca inapoi in esofag, tubul care face legatura intre gura si stomac.
In mod normal, intre esofag si stomac exista un mecanism de inchidere, numit sfincter esofagian inferior, care impiedica intoarcerea continutului gastric.
Cand acest mecanism nu functioneaza corespunzator sau cand presiunea din stomac creste, acidul poate ajunge in esofag si poate irita mucoasa.
Episoadele ocazionale de reflux pot aparea la multe persoane, mai ales dupa mese abundente, alimente grase, alcool, cafea sau dupa culcare imediat dupa masa.
Problema devine mai importanta atunci cand simptomele sunt frecvente, persistente sau afecteaza somnul, alimentatia si activitatile zilnice.
Boala de reflux gastric
In acest context se poate vorbi despre boala de reflux gastroesofagian, cunoscuta si prin abrevierea BRGE sau GERD.
Mucoasa esofagului nu este adaptata pentru contact repetat cu acidul gastric.
Esofagita
Expunerea cronica poate produce inflamatie, iritatie si, in timp, modificari ale celulelor.
Unele persoane pot dezvolta esofagita, adica inflamatia esofagului.
In forme mai avansate sau de lunga durata, pot aparea ingustari ale esofagului, dificultati la inghitire sau modificari precum esofagul Barrett.
Esofagul Barrett este o afectiune in care celulele care captusesc partea inferioara a esofagului se modifica, ca reactie la expunerea prelungita la reflux.
Aceasta modificare nu inseamna cancer, dar este considerata o stare care necesita monitorizare, deoarece este asociata cu un risc mai mare de cancer esofagian, in special adenocarcinom esofagian.
Nu toate persoanele cu reflux dezvolta esofag Barrett, iar nu toate persoanele cu esofag Barrett dezvolta cancer.
Simptomele frecvente ale refluxului includ arsuri retrosternale, gust acru sau amar in gura, regurgitatii, senzatie de presiune in piept, eructatii si disconfort dupa masa.
Unele persoane pot acuza tuse cronica, raguseala, senzatie de nod in gat, iritatie faringiana sau agravarea simptomelor in timpul noptii.
Exista si cazuri in care simptomele sunt atipice, iar pacientul nu descrie clasicul simptom de arsura.
Complicatiile refluxului netratat sau monitorizat insuficient pot include inflamatie cronica, leziuni ale mucoasei, sangerari mici, ingustari ale esofagului si dificultati de inghitire.
In cazul esofagului Barrett, monitorizarea este importanta pentru a identifica eventualele modificari celulare suplimentare.
Aceste aspecte nu trebuie interpretate alarmist, ci ca motive pentru evaluare corecta atunci cand simptomele sunt persistente.
Diagnosticul refluxului gastroesofagian se stabileste, in general, prin discutia cu medicul, evaluarea simptomelor si a factorilor de risc.
In anumite situatii, specialistul poate recomanda endoscopie digestiva superioara, mai ales daca simptomele sunt de lunga durata, daca exista dificultati la inghitire, scadere in greutate, varsaturi persistente, anemie sau sangerari digestive.
Alte investigatii pot include monitorizarea pH-ului esofagian, manometria esofagiana sau teste pentru alte afectiuni digestive, in functie de context.
Refluxul gastroesofagian este legat de mai multi factori.
Obezitatea, mesele abundente, fumatul, unele medicamente, hernia hiatala, sarcina, consumul de alcool si anumite obiceiuri alimentare pot contribui la aparitia sau agravarea simptomelor.
Totusi, fiecare pacient poate avea un profil diferit, iar identificarea factorilor relevanti se face prin evaluare medicala.
Microbiomul, adica ansamblul microorganismelor care traiesc in diferite zone ale corpului, este tot mai studiat in legatura cu afectiunile digestive.
Desi intestinul este cel mai cunoscut din acest punct de vedere, si esofagul are un mediu microbian propriu.
Dezechilibrele acestui mediu pot fi asociate cu inflamatie si modificari ale mucoasei, dar domeniul este inca in cercetare.
Cercetarea care investigheaza daca bacteriile benefice Lactobacillus spp. ar putea avea un rol in reducerea afectarii esofagului produse de reflux. se concentreaza pe mecanismele prin care refluxul gastric poate produce inflamatie, leziuni celulare si modificari ale mediului microbian local.
Potrivit materialului, acidul si sarurile biliare pot modifica mediul din esofag, facand mai dificila mentinerea bacteriilor benefice si favorizand aparitia unor bacterii asociate cu inflamatie.
In modele experimentale, reintroducerea unor bacterii benefice de tip Lactobacillus spp. a fost asociata cu reducerea inflamatiei, sustinerea repararii unor leziuni la nivel celular si reducerea modificarilor legate de esofagul Barrett.
Aceste observatii sunt importante pentru cercetare, dar nu trebuie interpretate ca dovada ca un probiotic simplu previne cancerul la oameni.
Materialul mentioneaza si faptul ca rezultatele timpurii au sugerat o reducere a esofagului Barrett in modelele studiate si o intarziere a aparitiei cancerului atunci cand acesta apare.
Totusi, aceste concluzii provin din cercetare preclinica si necesita validare prin studii clinice riguroase inainte de a putea fi transformate in recomandari medicale pentru pacienti.
Pentru pacienti, mesajul principal este ca refluxul gastroesofagian persistent merita evaluat medical, mai ales atunci cand simptomele sunt frecvente, severe sau apar semne de alarma.
Cercetarea despre probiotice deschide o directie interesanta, dar nu schimba in prezent modul in care refluxul, esofagita sau esofagul Barrett sunt evaluate si monitorizate.
Este important ca pacientii sa nu inlocuiasca evaluarea medicala cu administrarea pe cont propriu a probioticelor.
Produsele probiotice disponibile pe piata sunt diferite intre ele, contin tulpini variate si nu au acelasi nivel de dovezi pentru toate afectiunile.
Faptul ca o bacterie este studiata intr-un model experimental nu inseamna ca orice probiotic are acelasi efect in practica.
Totodata, cercetarea subliniaza ideea ca inflamatia cronica, mediul microbian si modificarile celulare pot interactiona in afectiunile digestive.
Pentru pacienti, acest lucru inseamna ca refluxul nu trebuie privit doar ca o arsura ocazionala, ci ca o problema care, atunci cand devine cronica, poate necesita evaluare si urmarire de specialitate.
Masurile generale pot ajuta la reducerea riscului de episoade de reflux si la protejarea sanatatii digestive, fara a oferi garantii absolute si fara a inlocui consultul medical.
- evitarea meselor foarte abundente, mai ales seara tarziu;
- mentinerea unei greutati corporale adecvate, atunci cand excesul ponderal contribuie la simptome;
- evitarea culcarii imediat dupa masa;
- limitarea alimentelor sau bauturilor care agraveaza simptomele individuale;
- renuntarea la fumat si reducerea consumului de alcool;
- discutia cu medicul daca simptomele sunt frecvente sau reapar constant;
- monitorizarea de specialitate in cazul pacientilor cu esofag Barrett sau alte modificari ale esofagului.
Pacientul cu arsuri gastrice frecvente, regurgitatii, durere retrosternala dupa masa sau dificultati la inghitire se poate adresa initial medicului de familie.
Acesta poate evalua simptomele, poate orienta pacientul si poate recomanda investigatii de baza sau trimitere catre gastroenterologie.
Rolul medicului de familie este important ca punct de orientare, dar diagnosticul final si monitorizarea afectiunilor esofagiene persistente revin specialistului.
Specialitatea principala implicata este gastroenterologia.
Medicul gastroenterolog evalueaza simptomele, stabileste daca sunt necesare investigatii suplimentare si monitorizeaza pacientii cu boala de reflux gastroesofagian complicata, esofagita sau esofag Barrett.
In anumite situatii pot fi implicati si specialisti ORL, daca simptomele dominante sunt raguseala, tusea cronica sau senzatia persistenta de iritatie in gat, precum si specialisti in chirurgie digestiva pentru cazuri selectate si evaluate strict medical.
Investigatiile uzuale care pot ridica suspiciunea sau pot clarifica diagnosticul includ analize de laborator, endoscopie digestiva superioara, biopsii atunci cand medicul considera necesar, monitorizarea pH-ului esofagian, manometrie esofagiana si alte evaluari digestive.
Aceste investigatii nu sunt necesare tuturor pacientilor cu arsuri ocazionale, ci sunt stabilite de specialist in functie de simptome, varsta, durata problemei si eventualele semne de alarma.
Daca exista suspiciune de esofag Barrett sau daca acesta este confirmat, accentul trebuie mutat pe monitorizarea realizata de gastroenterolog.
Specialistul stabileste severitatea modificarilor, frecventa controalelor si necesitatea unor investigatii de urmarire.
Medicina de familie ramane utila pentru coordonare si trimitere, dar nu inlocuieste evaluarea periodica de specialitate.
Pacientii pot accesa gastroenterologi in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private si centre de endoscopie digestiva.
Este important ca evaluarea sa fie facuta intr-un serviciu cu experienta in afectiuni digestive, mai ales atunci cand simptomele sunt de lunga durata, exista dificultati la inghitire, scadere inexplicabila in greutate, anemie sau modificari endoscopice.
In aceste situatii, monitorizarea nu trebuie amanata si nu trebuie bazata exclusiv pe automedicatie sau pe suplimente alimentare.
Este important sa discuti cu un medic daca arsurile gastrice sau regurgitatiile apar frecvent, daca simptomele te trezesc noaptea, daca ai dificultati la inghitire, durere persistenta in piept, varsaturi repetate, scadere inexplicabila in greutate, anemie sau sange in varsaturi ori scaun.
Evaluarea medicala este importanta si daca ai fost diagnosticat cu esofag Barrett, esofagita sau alte modificari ale esofagului.
In aceste situatii, urmarirea de catre gastroenterolog ajuta la identificarea modificarilor care pot necesita investigatii suplimentare.
Surse si Referinte
?