Ce trebuie sa stiti despre toxinele din cafea
Generalitati
Cafeaua s-a dovedit a fi un aliment cu numeroase beneficii pentru sanatate, din prisma continutului bogat in antioxidanti.
Numeroase studii vorbesc despre efectele pozitive ale cafelei asupra sanatatii, insa exista si cercetari care aduc in discutie potentialele substante nocive din boabele de cafea, anumite toxine care ar predispune organismul la imbolnavire.
Oamenii de stiinta continua sa cerceteze efectele adverse asociate cu consumul regulat de cafea, deocamdata consinderat a fi un obicei benefic.
Cuprins articol
Micotoxinele din cafea
Fungii sunt organisme care se impart in trei tipuri principale drojdii, mucegaiuri si ciuperci. In timp ce drojdia creste si functioneaza ca un organism unicelular, mucegaiurile formeaza filamente multicelulare.
Unele tipuri de mucegaiuri pot creste pe culturi comestibile, precum cerealele si boabele de cafea, producand substante chimice numite micotoxine, cu efect otravitor atunci cand ajung in organism in cantitati mari. Totodata, aceste toxine pot cauza boli cronice, asa cum se intampla in cazul persoanelor care locuiesc in case cu umiditate crescuta si prost ventilate.
Unele chimicale produse de mucegaiuri pot prezenta o activitate biologica aparte, fiind folosite in prepararea unor medicamente (asa cum este cazul antiobioticului penicilina). In timp ce exista numeroase tipuri de micotoxine, cele care se regasesc in culturile boabelor de cafea se numesc Aflatoxina B1 sau Ochratoxina A.
Aflatoxina B1 este un carcinogen identificat de cercetatori si asociat cu numeroase efecte adverse in organism. Ochratoxina A nu a fost la fel de intens studiata, insa oamenii de stiinta o considera tot un carcinogen slab, in mod special daunator creierului si rinichilor. Insa aceste efecte de imbolnavire sunt valabile in conditiile in care sunt ingerate cantitati mari ale micotoxinelor care contamineaza boabele de cafea. Cel putin 100 de tari din intreaga lume controleaza, prin autoritatile abilitate, concentratia acestor compusi din alimente. Iar Romania nu face exceptie.
Ochratoxina A este produsa de doua tipuri de fungi, fiind descrisa din punct de vedere stiintific ca fiind un agent alimentar neurotoxic, imunosupresor, genotoxic, carcinogen si teratogen. Tocmai din acest motiv, Uniunea Europeana a impus o limita oficiala a cantitatii acestei toxine in produsele alimentare de larg consum (inclusiv in comercializarea cafelei).
Procesul de prajire a boabelor de cafea poate contribui la distrugerea micotoxinei Ochratoxina A, insa rezultatele cercetarilor efectuate pana in prezent sunt contradictorii.
Cateva studii de specialitate au descoperit cantitati masurabile de micotoxine in boabele de cafea crude si prajite, dar si in cafeaua macinata, astfel
- 20 din 60 de mostre de cafea verde din Brazilia au prezentat un nivel scazut al Ochratoxinei A;
- Aflatoxina B1 a fost gasita in cea mai mare cantitate in boabele verzi de cafea si in cea mai mica doza in boabele prajite de cafea;
- 18 si 40 de marci populare de cafea au fost depistate cu un continut variabil al Ochratoxinei A;
Tot oamenii de stiinta accentueaza ideea ca toate tipurile de alimente pot fi contaminate cu micotoxine (nu doar cafeaua), astfel ca fiecare om poate avea in organism Ochratoxina A, nu doar consumatorii acestei bauturi. De altfel, specialistii au identificat microorganismul chiar si in laptele matern.
Aflatoxina B1 si Ochratoxina A pot fi prezente preponderent si in cereale, stafide, bere, vin, ciocolata neagra sau unt de arahide. Oamenii intra in contact cu aceste microorganisme frecvent, insa intr-o cantitate insuficienta pentru cresterea riscului de imbolnavire din aceasta cauza. Unele voci sustin ca gustul amar al cafelei ar fi dat de micotoxine, insa in realitate, taninele (substantele prezente in mod natural in cafea), sunt cele care dau aroma specifica boabelor de cafea.
Reducerea contaminarii cu toxine a culturilor de cafea
Cultivatorii de cafea au descoperit o serie de metode eficiente pentru a reduce nivelul contaminarii boabelor de cafea cu micotoxine periculoase. Una dintre acestea si cea mai importanta este procesarea umeda a boabelor, care ajuta la eliminarea unei cantitati importante de mucegaiuri si fungi.
Prajirea boabelor de cafea ajuta, de asemenea, la eliminarea partiala a toxinelor. Potrivit unui studiu de specialitate, expunerea la temperaturi ridicate reduce nivelul Ochratoxinei A cu aproximativ 69%. De altfel, calitatea cafelei este masurata printr-un sistem care tine cont de contaminarea cu mucegaiuri si micotoxine. Daca anumite culturi de cafea nu indeplinesc standardul minim de calitate si din prisma nivelului de contaminare, acestea nu ajung sa fie comercializate pe piata in statele civilizate.
Numerosi specialisti spun ca pana si consumul de cafea de proasta calitate, cu cel mai ridicat risc de contaminare cu micotoxine, nu s-a dovedit a fi nociv pentru sanatate pana in prezent. Potrivit unui studiu efectuat de oamenii de stiinta europeni, persoanele care beau in medie 4 cani de cafea pe zi se expun la doar 2% din nivelul Ochratoxinei A considerat a fi inofensiv pentru organism.
Cafeaua decofeinizata este asociata cu un nivel mai ridicat al micotoxinelor, deoarece cafeina inhiba cresterea si inmultirea mucegaiurilor si a fungilor. De asemenea, cafeaua instant contine mai multe micotoxine decat cafeaua macinata, potrivit constatarilor specialistilor.
Pericolul imbolnavirii din pricina micotoxinelor din boabele de cafea este comparabil cu cel al consumului apei contaminate cu agenti poluanti sau al respirarii aerului poluat. Aceste microorganisme se afla pretutindeni in mediul inconjurator si sunt aproape imposibil de evitat.
Expertii recomanda consumul de cafea de calitate, cofeinizata, in detrimentul celei instant. De asemenea, tot pentru reducerea riscului de expunere la micotoxine, este important ca boabele de cafea sa nu fie consumate dupa o depozitare a lor prea indelungata pe raftul magazinelor sau al dulapului din bucatarie. De asemenea, mult mai periculoase pentru sanatate sunt si zaharul, siropurile si frisca, ingrediente folosite pentru aromatizarea cafelei, asociate cu un risc important de supraponderalitate, obezitate, diabet sau boli cardiovasculare.
Cafeaua verde ajuta in reglarea metabolismului,contribuie la arderea grasimilor si pierderea in greutate. Pe langa beneficiile cafelei verzi, tineti cont si de efectele adverse ale acesteia. Persoanele cu probleme de sanatate trebuie sa fie atente la cantitatea consumata.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
