Legatura dintre boala Alzheimer si diabet zaharat

Actualizat: 21 August 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este diabetul de tip 3


Cu totii am auzit de diabetul zaharat de tip 1, de cauza autoimuna, si de diabetul zaharat de tip 2, produs in cadrul sindromului metabolic. In ultimii ani, cercetatorii au introdus termenul de ,,diabet de tip 3’’ pentru a se referi la boala Alzheimer, intrucat s-a descoperit ca aceasta boala neurodegenerativa este asociata cu rezistenta la insulina.

Termenul utilizat si legatura dintre Alzheimer si diabet zaharat este mai mult utilizata in scop de cercetare deocamdata, mai degraba decat in scop medical. Pacientii cu Alzheimer au de cele mai multe ori rezistenta crescuta la insulina, un semn specific diabetului zaharat de tip 2. Astfel se considera ca cele doua patologii se potenteaza una pe alta. Pacientii cu insulinorezistenta ajung la declin cognitiv, boala Alzheimer sau alte tipuri de dementa.

Consecinte

La pacientii cu diabet zaharat de tip 2, organismul nu poate utiliza insulina in mod corect. Insulina este hormonul cu rol primordial in metabolizarea glucozei la nivelul muschilor, celulelor adipoase si a altor tesuturi, pentru a o transforma in energie. Atunci cand glucoza nu mai poate fi utilizata corect, se instaleaza rezistenta la insulina.

Diabetul zaharat de tip 2 apare de regula la persoanele peste 45 de ani si este cauzat de o combinatie dintre factori genetici predispozanti, factori de mediu, stil de viata, dieta zilnica si alti factori de risc.

Boala Alzheimer apare la varste mai inaintate, fiind o patologie neurologica. Este cel mai frecvent diagnosticata la pacientii cu varsta de peste 65 de ani care au si diabet zaharat.

Boala Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa, producand pierderi de memorie, modificari de comportament, pierderi ale functiilor motorii, toate acestea din cauza distrugerii celulelor nervoase din creier. In medie, pacientii cu Alzheimer traiesc pana la 8 ani dupa diagnostic, desi unii pot ajunge la 20 de ani.

Cauze

Autopsiile pacientilor cu Alzheimer au evidentiat depozite specifice de proteine la nivel cerebrale, dintre care 2 sunt prezente aproape intotdeauna:
• Beta-amiloid: aceste fragmente proteice se acumuleaza in spatiile ditre celulele nervoase si formeaza placi
• Proteina Tau care se acumuleaza in celulele nervoase 

Cercetatorii inca incearca sa identifice cauza exacta a bolii Alzheimer. Studiile acumulate pana in acest moment sugereaza un mecanism hormonal si imun.
In identificarea cauzei intra, in ultimul timp, si studiile asupra legaturii dintre insulinorezistenta si degenerarea celulelor nervoase din creier. Procesul de sinteza si utilizare a energiei in organism este diferit la pacientii cu diabet zaharat si rezistenta la insulina, ceea ce poate explica distrugerea celulelor nervoase si aparitia diferitelor tipuri de dementa, inclusiv Alzheimer. Pacientii cu diabet zaharat de tip 2 au abilitatea de a utiliza glucoza alterata, iar creierul este cel mai mare consumator de glucoza din organism.

Insulinorezistenta la nivel cerebral

Cercetarile actuale se bazeaza pe dorinta de a identifica legatura exacta dintre rezistenta la insulina si degenerarea celulelor nervoase. Timp de multi ani, s-a crezut ca celulele nervoase din creier nu sunt constituite din tesut sensibil de insulina. In ultimii 15 ani, aceasta notiune s-a schimbat dramatic. Insulina strabate bariera cerebrala si patrunde si in lichidul cefalorahidian. Astfel tesutul cerebral este expus la insulina, desi ceva mai putin decat restu organismului, insa suficient pentru a permite aparitia rezistentei la insulina. Raspunsul celulelor nervoase la insulina afecteaza atat celulele nervoase in sine, cat si metabolismul general, intrucat creierul trimite semnale catre organism pentru a indeplini diverse functii.

Un studiu realizat pe sobolani a identificat ca varsta acestora influenteaza reactia la insulina. Cu cat erau mai in varsta, cu atat mai dramatica si alterata era patrunderea insulinei in creier si raspunsul celulelor nervoase la insulina. Toti sobolanii aveau o gena mutanta, si anume APOE4, gena importanta intrucat este deseori asociata cu boala Alzheimer. In total, 20% din populatia generala sunt purtatori a cel putin unei gene mutante APOE4. Dintre pacientii cu Alzheimer diagnosticat si manifest, 50-70% sunt purtatori ai acestei gene, ceea ce certifica importanta sa ca factor de risc.

Studiile continua sa exploreze tratamente potentiale pentru a preveni boala Alzheimer la pacientii cu insulinorezistenta, tratamente ce se bazeaza pe prezenta acestei gene mutante, APOE4. Prin cunoasterea modului in care profilul genetic influenteaza atat insulinorezistenta, cat si degenerarea neuronala, medicii pot ajuta la individualizarea tratamentelor in viitor.

Optiuni de tratament

In prezent se realizeaza studii, la nivel mondial, ce constau in cercetarea unui tratament bazat pe administrarea de insulina in tesutul cerebral, cu ajutorul unui dispozitiv special. Dispozitivul are ca tinta tractul olfactiv si celulele sale, din cavitatea nazala. Se urmareste efectul insulinei asupra functiei cognitive, atat la pacientii sanatosi, cat si la pacientii cu Alzheimer sau alte tipuri de dementa.

Pe de alta parte, exista ipoteze care sustin ca utilizarea metforminei poate preveni aparitia sau progresia bolii Alzheimer la pacientii cu insulinorezistenta. Metformina este cel mai frecvent prescris medicament pentru tratarea diabetului zaharat de tip 2, imbunatatind eficient raspunsul organismului la insulina.

Preventie si screening

Este important ca pacientii diagnosticati cu diabet zaharat de tip 2, cu prediabet sau care au istoric familial de diabet zaharat, sa inteleaga ca nu sunt automat la risc pentru a dezvolta boala Alzheimer. Legatura dintre cele 2 patologii exista, cu siguranta, insa nu se stie la care pacienti se manifesta si la care va aparea cu adevarat neurodegenerarea.

Exista, din fericire, multiple metode de a preveni atat insulinorezistenta cat si eventuala boala Alzheimer provocata in context de insulinorezistenta. Pentru a minimiza riscul celor doua afectiuni, asigurati-va ca nu sunteti sedentar, ca faceti efort fizic si ca aveti o dieta zilnica echilibrata, fara excese din nicio categorie alimentara. Astfel de actiuni vor ajuta la preventia insulinorezistentei, dar si la preventia bolilor cardiovasculare, care sunt un alt factor de risc bine cunoscut pentru boala Alzheimer.

Concluzie

Boala Alzheimer este din ce in ce mai frecvent asociata cu prezenta diabetului zaharat de tip 2, caracterizat prin insulinorezistenta. Studiile sunt inca in deplina desfasurare la nivel mondial, insa multiple procese fiziopatologice sustin deja aceasta ipoteza. Pentru a minimiza riscul celor doua patologii, respectati recomandarile specialistilor in ceea ce priveste stilul de viata si nutritia zilnica.

Bibliografie
https://alzheimer.ca/en/about-dementia/how-can-i-prevent-dementia/diabetes
https://www.webmd.com/alzheimers/alzheimers-diabetes-link


Citeste si despre:

Incontinenta urinara la barbati Incontinenta urinara la femei Este reala dependenta de dulciuri? Dementa Atentie la grasimile hidrogenate! Probioticele. De la disbioza la eubioza si imunitate optima. Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Terapia de substitutie hormonala Impotenta Sedentarismul este foarte periculos Alimentatia sanatoasa pentru bolnavii de diabet tip 2