Consumul de carbohidrati la bolnavii de diabet zaharat

Generalitati

Regimul alimentar din cadrul unui stil de viata sanatos contine macronutrienti ( glucide  sau carbohidrati, proteine si grasimi sau lipide) si micronutrienti (vitamine si minerale). Pentru o persoana care sufera de diabet zaharat se aplica aceleasi reguli ca cele din stilul de viata sanatos adica alimentatia acesteia e bine sa includa portii echilibrate de carbohidrati, proteine si grasimi. 

Spre deosebire de proteine si grasimi, carbohidratii determina cresterea nivelurilor de glucoza din sange. Din acest motiv, in cazul bolnavilor de diabet este important sa se cunoasca alimentele care contin glucide (si uneori, chiar sa se calculeze cantitatea acestora) si impactul lor atat asupra glicemiilor (prin folosirea glucometrelor sau a senzorilor de monitorizare continua) cat si asupra starii generale de sanatate (asupra greutatii, tensiunii arteriale, grasimilor din sange, etc).

Carbohidratii recomandati

Ghidurile privind aportul total de glucide dintr-o zi recomanda ca acesta sa se incadreze intre 45- 65 % din totalul energetic zilnic, cu o medie, de obicei, de 50 %. De exemplu, daca o persoana ar trebui sa consume 1600 kcal/zi, 50 % dintre acestea e bine sa provina din glucide.

Deoarece 1 g de glucide se transforma in 4 kcal, cele  800 kcal din cazul prezentat ar insemna un aport de aproximativ 200 g glucide/zi. Consumul total de carbohidrati ar trebui sa fie impartit in 45-60 de grame la fiecare masa. Puteti include in dieta zilnica si doua gustari, ce ar trebui sa contina intre 5-20 grame de glucide.

Cand veti manca aproximativ aceeasi cantitate de carbohidrati la fiecare masa, veti reusi sa mentineti sub control nivelul zaharului din sange. Dieta unei persoane diagnosticate cu diabet sau nu, trebuie sa fie alcatuita din alimente bogate in nutrienti, care sa aduca si vitaminele si mineralele necesare unei functionari corecte a organismului.

Concentrati-va asupra fructelor proaspete, legumelor fara amidon, cerealelor integrale si a leguminoaselor. Alegeri excelente includ fructele de padure, citricele, legumele cu frunze verzi, rosiile, fasolea, orezul salbatic, orezul brun, faina de ovaz, pastele si painea facuta din faina integrala de grau, secara sau alte cereale.

Secretul il reprezinta controlul portiilor. Oricare din urmatoarele portii si alimente contin aproximativ 15 grame de carbohidrati:

• 200 g capsuni sau 200 g pepene sau 100 g afine sau 100 g mere sau 80 a banane.
• o felie de paine de 30 g
• 1/3 de cana de paste sau orez fierte, adica 50 g 
• 1/2 cana de fasole boabe fiarta adica 70 g 
• 1/2 ceasca de fulgi de ovaz adica 25 g 

Unele dintre produsele lactate contin carbohidrati: laptele, iaurtul, laptele batut, sana, chefir etc. Fiecare 200 g sau 200 ml din acestea furnizeaza organismului aproximativ 8-10 grame de glucide.

Atentie insa la iaurturile cu fructe, budincile, iaurturile cu cereale gata preparate, pe care le luam de pe raftul magazinelor- acestea nau un ocntinut mai mare de glucide provenit din fructele/piureul de fructe sau cereale.

Persoanele care sufera de diabet zaharat au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, astfel incat nivelurile lor plasmatice de LDL colesterol ar trebuie sa fie, de cele mai multe ori, cel putin sub 100 mg/dl, si pentru a avea asemenea valori, se pot ajuta si de alimente cu un continut redus de grasimi precum laptele cu 1.5 % grasime, iaurturi si branzeturi proaspete cu pana in 3 % grasime, telemea sau cascaval  cu 16-20 % grasime. Alte alimente cu continut scazut de grasime sunt pieptul sau pulpa de pui sau de curcan, consumate fara piele, si muschiuletul de vita sau de porc.

Grasimile saturate (precum cele din carne grasa de porc, piele de pasare, mezeluri, mici, carnati, pizza, shaorma, alimente prajite, produse de patiserie sau cofetarie, unt, untura, slanina, ulei de cocos sau de palmier, etc) sunt cele care pot creste nivelul de colesterol din sange - un factor important de risc pentru bolile de inima.

Alimentele bogate in amidon includ: mazarea, porumb, fasole de Lima, paste, orez, paine, cereale, fasole uscata, linte, naut, ovaz si orz. Acestea sunt principala sursa de carbohidrati din dieta unei persoane.

Ghidurile de diagnostic si tratament al persoanelor cu diabet recomanda sa includa in dieta mai ales cereale integrale, care furnizeaza vitamine organismului si incetineste digestia, fiind evitata astfel cresterea brusca a valorilor zaharului din sange.

Exemple de alimente care contin cereale integrale: paine de tip integral/graham/secara/neagra, cereale de tip integral (cum sunt fulgii de ovaz sau cele de tip musli, cu sau fara fructe uscate sau fructe oleaginoase, dar fara zahar), orezul brun/integral/basmati integral, quinoa, bulgurul, paste de tip integral. 

Carbohidratii nerecomandati

Dulciurile sunt o alta sursa de carbohidrati cu care ne intalnim zilnic, mai ales pentru ca patiseriile si cofetariile sunt foarte des intalnite. Dar nu numai covrigii, merdenelele si dulciurile ar trebui evitate ci si biscuitii, chipsurile, placintele sarate, covrigeii sarati, merdenelele si lista nu se opreste aici.

Este bine sa intrebati medicul curant diabetolog exact, ce aliment va propuneti sa mancati si daca este potrivit pentru dumneavoastra. In ceea ce priveste dulciurile facute in casa, e bine sa se tina cont ca nu doar zaharul influenteaza nivelul glicemiei ci si mierea, siropul de artar, siropul de porumb, etc dar si faina sau fructele care se pun in produsul respectiv. Ce este de retinut este faptul ca un desert preparat in casa poate creste la fel de mult glicemia ca oricare altul din comert. 

Concluzii

Persoanele care sufera de diabet isi pot controla mai bine valorile glicemice printr-o cunoastere buna a alimentelor care contin glucide atat benefice (cum sunt cele din alimentele integrale, leguminoase) cat si mai putin recomandate (dulciuri, produse de patiserie, etc).

De asemenea, o monitorizare mai frecventa a valorilor glicemice posprandiale (la 2 ore dupa ce a mancat) poate ajuta la consumul mai rar al unor alimente precum dulciuri, cozonac, placinte, etc (si acest lucru nu va avea un efect negativ pe starea de sanatate, ba, din contra, ar putea fi insotit chiar si de o scadere in greutate sau niveluri mai bune ale colesterolului din sange) sau doar la scaderea cantitatii consumate (cum ar putea fi in cazul painii, pastelor, cerealelor, fructelor, orezului, etc- adica acele alimente care au glucide "bune", pe care nu e bine sa le excludem ci doar sa le consumam in cantitatile care sa ne permita si un control bun asupra glicemiilor dar si asupra greutatii corporale).