Care este perioada critica in dezvoltarea creierului copilului
Ce este perioada critica in dezvoltarea creierului
Perioada critica in dezvoltarea creierului reprezinta un interval de timp specific si extrem de important in care creierul este deosebit de receptiv la stimulii din mediu si trece printr-o serie de schimbari rapide. Aceste modificari au efecte pe tot parcursul vietii, deoarece se stabilesc conexiuni si cai neuronale esentiale, jucand un rol vital in dezvoltarea cognitiva, emotionala si sociala.
Punctul de pornire al perioadei critice este la conceptie. Creierul incepe sa se formeze si sa se dezvolte din momentul in care copilul este conceput. In timpul sarcinii, creierul bebelusului incepe deja sa se modeleze pentru lumea exterioara, pregatindu-se sa absoarba o cantitate imensa de informatii.
Cuprins articol
- Ce este perioada critica in dezvoltarea creierului
- Primii ani de viata ai copilului
- Ipoteza perioadei critice
- Ce se intampla cu creierul in perioada critica
- Ce se intampla cand copiilor nu li se acorda atentie
- Ce fel de evenimente influenteaza creierul in perioada critica
- Ce se intampla cu creierul cand perioada critica se incheie
- Concluzie
Primii ani de viata ai copilului
Odata ce bebelusul se naste, creierul intra in viteza superioara.
Primii ani de viata ai unui copil, de la nastere pana in jurul varstei de cinci ani, sunt in general considerati nucleul perioadei critice.
Creierul este incredibil de absorbant in acesti ani, preluand informatii rapid. Totul, de la limbaj la abilitati motorii si indicii sociali, este invatat si prelucrat pe scara larga in aceasta perioada.
Diferite aspecte ale invatarii si dezvoltarii au perioade critice diferite. De exemplu, perioada critica pentru achizitia limbajului se extinde pana la inceputul adolescentei. Acest lucru inseamna ca, desi creierul este inca foarte bun la invatarea limbilor in perioada copilariei timpurii, continua sa fie relativ eficient in acest sens pana la varsta adolescentei.
Pe de alta parte, pentru anumite capacitati senzoriale, cum ar fi vederea, perioada critica s-ar putea incheia mult mai devreme. Acest lucru inseamna ca creierul este cel mai receptiv la dezvoltarea abilitatilor vizuale in primii ani de viata, iar dupa aceea devine semnificativ mai greu de schimbat sau de imbunatatit aceste abilitati.
Ipoteza perioadei critice
Eric Lenneberg, un neuropsiholog, a introdus ipoteza perioadei critice. El a fost foarte interesat de modul in care oamenii invata limbi straine.
Prin observatiile si cercetarile sale, Lenneberg a observat ca tinerii erau mult mai priceputi in invatarea limbilor decat persoanele in varsta. Aceasta observatie l-a condus la ideea ca exista o perioada specifica in care creierul este extrem de eficient si capabil sa absoarba limbile.
Pe masura ce imbatranesti, devine mai dificil sa absorbi noi informatii. Daca perioada critica este o fereastra larg deschisa in primii ani de viata, permitand creierului sa preia o abundenta de informatii rapid si eficient, pe masura ce trece timpul, aceasta fereastra incepe sa se inchida treptat.
Pe masura ce se inchide, creierul devine mai putin capabil sa invete cu usurinta limbi straine.
Ce se intampla cu creierul in perioada critica
In perioada critica, creierul experimenteaza o crestere exploziva. In primele etape, neuronii din creier incep sa formeze conexiuni. Aceste conexiuni se numesc sinapse.
Sinapsele sunt punti care ajuta diferite parti ale creierului sa comunice intre ele. In perioada critica, creierul construieste aceste punti intr-un ritm incredibil.
Pe masura ce un bebelus interactioneaza cu lumea, anumite conexiuni se intaresc, in timp ce altele se slabesc. De exemplu, daca un bebelus aude multa muzica, partile creierului asociate cu sunetele si muzica vor deveni mai puternice. Acest proces de intarire a anumitor conexiuni este cunoscut sub numele de plasticitate cerebrala, deoarece creierul se modeleaza ca plasticul.
Un aspect esential al perioadei critice este dezvoltarea atasamentului fata de ingrijitorii primari. In primele luni si ani, bebelusii si copiii mici formeaza legaturi puternice cu persoanele care au grija de ei.
Aceste atasamente sunt esentiale pentru dezvoltarea emotionala. Cand un ingrijitor raspunde nevoilor bebelusului cu caldura si grija, bebelusul invata sa formeze atasamente sigure. Acest lucru pune bazele unor relatii sanatoase mai tarziu in viata.
Ce se intampla cand copiilor nu li se acorda atentie
Atunci cand unui copil nu i se acorda atentia si ingrijirea de care are nevoie in perioada critica, aceasta este o preocupare semnificativa.
Fara atentie si stimulare adecvata, creierul nu se dezvolta la fel de eficient. Puntile sau conexiunile care ar trebui sa se formeze s-ar putea sa nu se formeze in mod corespunzator, ceea ce poate duce la diverse probleme, inclusiv dificultati in formarea relatiilor, probleme emotionale si dificultati de invatare.
Atunci cand unui copil i se acorda atentia, stimularea si ingrijirea adecvata in perioada critica, creierul sau infloreste. Conexiunile se formeaza rapid si robust, creand premisele pentru o invatare mai buna, o reglare emotionala si o construire a relatiilor de-a lungul vietii.
Ce fel de evenimente influenteaza creierul in perioada critica
Evenimentele precum abuzul, neglijarea, traumatismele craniene sau stresul extrem - cunoscute sub numele de experiente adverse din copilarie (ACE) - pot fi daunatoare pentru dezvoltarea creierului.
Aceste evenimente adverse pot impiedica formarea conexiunilor neuronale si pot duce la dificultati comportamentale, emotionale si cognitive mai tarziu in viata.
Din pacate, perturbarea dezvoltarii normale a creierului din cauza influentelor de mediu, cum ar fi saracia, neglijarea sau expunerea la substante toxice, poate provoca daune de durata. De aceea este atat de important ca, in primii ani de viata, copiii sa primeasca o nutritie adecvata, stimulare si ingrijire parinteasca; fara acestea, ei pot suferi intarzieri de dezvoltare si alte probleme care ar putea fi evitate cu o atentie adecvata.
Ce se intampla cu creierul cand perioada critica se incheie
Este esential sa recunoastem ca sfarsitul perioadei critice nu inseamna sfarsitul invatarii sau al dezvoltarii creierului. In schimb, semnifica o schimbare in modul in care creierul invata si se adapteaza.
In timpul perioadei critice, creierul este foarte plastic, ceea ce inseamna ca se poate schimba si forma noi conexiuni rapid. Pe masura ce aceasta perioada se incheie, creierul nu isi pierde complet aceasta plasticitate, dar ritmul in care poate face noi conexiuni incetineste.
Creierul devine, de asemenea, mai specializat in abilitatile si informatiile pe care le-a dobandit pe masura ce aceasta perioada se incheie. In timpul perioadei critice, creierul formeaza numeroase conexiuni, iar pe masura ce se incheie, incepe sa foloseasca aceste conexiuni mai eficient pentru sarcini specializate.
Chiar daca perioada critica se incheie, creierul poseda in continuare un grad de plasticitate si continua sa invete de-a lungul vietii. Aceasta se numeste neuroplasticitate.
Concluzie
Perioada critica reprezinta o fereastra de timp inestimabila in care se pun bazele capacitatilor cognitive, emotionale si sociale. Mediul, experientele si atasamentele formate in aceasta perioada au consecinte de anvergura asupra vietii unei persoane. Intelegerea nuantelor perioadei critice este esentiala pentru educatori, parinti si factorii de decizie politica, pentru a crea medii care sa sustina o dezvoltare sanatoasa a creierului. Furnizarea de sprijin si interventii timpurii pentru copiii expusi la experiente adverse este vitala pentru a se asigura ca potentialul lor nu este impiedicat de circumstantele vietii timpurii.
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3723803/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32101708/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32554960/
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
