Menoragia: sangerarea menstruala abundenta si de durata

Ce este menoragia

Menoragia sau sangerarea menstruala abundenta reprezinta menstruatia dificila si prelungita. Menstruatia prelungita este aceea care dureaza mai mult de 7 zile, iar menstruatia dificila se refera la pierderea unei cantitati de sange mult mai mare decat in mod normal, in timpul menstruatiilor tipice.

Menstruatia atat de abundenta incat interfereaza cu activitatile zilnice nu este normala si indica de cele mai multe ori o patologie subiacenta. Astfel consultul medical de specialitate este esential.

Menoragia este o afectiune comuna, afectand intre 27% si 54% dintre femei.

Semne si simptome

Semnele si simptomele ce se asociaza menoragiei includ:
• Dureri abdominale joase si dureri pelvine
• Menstruatii indelungate, ce trec de 7 zile
• Prezenta cheagurilor de sange de marimi si culori variabile
• Necesitatea schimbarii absorbantelor din ora in ora
• Pierderea a mai mult de 80 mL de sange in timpul menstruatiei, in comparatie cu o cantitate normala de pana la 40 mL
• Simptome de anemie (secundara sangerarii masive) precum fatigabilitatea, lipsa de aer, paloarea

Cauze

Cauzele menoragiei sunt multiple, de la tulburari hormonale sau stres si pana la patologii medicale variate.

Dezechilibrele hormonale ce pot produce menoragie sunt cele ce implica hormonii estrogen si progesteron, cu rol esential in reglarea ciclului menstrual. Afectiunile ce duc la dezechilibrul acestor hormoni sunt lipsa de ovulatie, patologiile tiroidiene, sindromul de ovar polichistic. Supraponderea si obezitatea duc de asemenea la tulburari hormonale ce pot induce menoragie.

Formatiunile tumorale benigne de la nivelul uterului, precum polipii si fibroamele uterine, pot induce menstruatii abundente. Formatiunile tumorale precanceroase, cu risc mare de transformare maligna, precum hiperplazia endometriala, pot fi o cauza a menoragiei.

O alta cauza relativ comuna o reprezinta infectiile cu transmitere sexuala, precum gonoreea, infectia cu clamidia sau thricomoniaza.

Complicatiile sarcinii, precum o sarcina ectopica sau un avort spontan, pot duce la aparitia de menoragii ulterior.

Alte patologii ce pot induce sangerari de orice fel, inclusiv menoragie, sunt:
• Boala Von Willebrand
• Afectiunile hepatice avansate
• Bolile renale
• Boala inflamatorie pelvina
• Leucemia sau afectiunile plachetare
• Unele tratamente medicamentoase
• Unele metode de contraceptie

Metode de diagnostic

Medicul generalist sau medicul ginecolog este cel ce se va ocupa de diagnosticul initial al menoragiei, urmand sa fiti consultata si de alti medici, daca este nevoie.

Initial, medicul va va pune intrebari in legatura cu istoricul medical, istoricul ciclului menstrual si medicamentele pe care le luati acasa. Acesta va dori sa afle si detalii cu privire la stilul de viata, pentru a identifica factori majori de stres ce pot induce menoragia.

Ulterior acesta va face un examen pelvin, examinand organele genitale si interiorul vaginului cu ajutorul unei sonde ecografie. Acesta se desfasoara ca un examen gineologic normal.

Alte teste utile pentru diagnostic, in functie de patologia suspectata, pot fi :
• Histerografia: examinare ce evalueaza structura interna a uterului, oferind sensibilitate si acuratete mare in detectarea anormalitatilor uterine.
• Histeroscopia, utila pentru a diagnostica polipii, fibroamele uterine sau alte formatiuni tumorale. Prin histeroscopie se si trateaza aceste formatiuni, putand fi rezecate.
• Analize de sange pentru a cauta semne de anemie sau afectiuni tiroidiene
• Un test de tip Babes Papanicolau pentru a evalua sanatatea cervixului
• Biopsia endometriala, pentru a cauta celule maligne sau precanceroase
• RMN pentru a identifica formatiunile uterine

Optiuni de tratament

Tratamentul este ales in functie de cauza menoragiei, dar si simptomatic. Varsta, dorinta de a mai ramane sau nu insarcinata si istoricul medical personal sunt factori importanti de care medicul tine cont atunci cand alcatuieste un plan de tratament.

Tratamentul medicamentos ce poate fi prescris la pacientele cu menoragie, include o combinatie dintre 2 sau mai multe :
• Suplimente de fier, pentru a ameliora anemia
• Antiinflamatoare non-steroidiene, pentru a ameliora crampele si sangerarea
• Pilule contraceptive, ce amelioreaza menstruatiile in general
• Terapie hormonala ce ajuta la balansarea nivelului de estrogen si progesteron (recomandat mai mult pentru pacientele aflate in perioada de perimenopauza)

In ceea ce priveste optiunile de tratament interventional, cea mai frecventa dintre acestea este histeroscopia. Histeroscopia are atat rol diagnostic, cat si rol in tratamentul menoragiei. Histeroscopia presupune inserarea unui tub subtire, pe cale vaginala, pana la uter, cu ajutorul caruia medicul vizualizeaza de aproape toate structurile. Histeroscopul poate servi si ca instrument chirurgical, permitand rezectia eventualelor formatiuni uterine ce cauzeaza sangerarea.

Alte proceduri pot include:
• Miomectomia: indepartarea fibroamelor de la nivel uterin
• Embolizarea arterei uterine: o procedura ce reduce fluxul sanguin de la nivelul tumorilor uterine
• Ablatia endometriala: aceasta distruge o parte sau toata mucoasa uterina (endometru). Ablatia endometrului nu este recomandata pacientelor ce vor sa ramana insarcinate in viitor, intrucat va impune riscuri serioase pentru fat.
• Histerectomia: interventia chirurgicala de indepartare completa a uterului (recomandata femeilor ce nu vor sa ramana insarcinate in viitor)

Strategia terapeutica depinde de contextul pacientei si de istoricul sau medical. Deseori este identificata o cauza exacta, iar tratamentul este tintit. Alteori insa nu se identifica o cauza organica, iar tratamentul este simptomatic initial.

Preventie

Majoritatea cauzelor de menoragie nu pot fi, din pacate, prevenite. Puteti insa sa invatati sa gestionati menoragia astfel incat sa nu va afecteze semnificativ calitatea vietii. Discutati cu medicul dumneavoastra despre modalitatile de ameliorare a menstruatiei abundente.

Prognostic

In lipsa tratamentului, menoragia poate afecta viata de zi cu zi si poate duce la complicatii. Anemia secundara menoragiei indelungata induce oboseala exrema si stari de slabiciune, iar patologiile ce cauzeaza menoragia se vor agrava in timp.
Atunci cand este insa investigata, iar cauza este tratata, prognosticul pacientelor este de regula bun, iar starea generala de sanatate este pastrata.

Cand ar trebui sa mergeti la medic?

Daca menstruatia este mai abundenta si/sau mai prelungita decat de obicei, nu amanati consultul medical. Urmarirea ciclului menstrual cu ajutorul unui calendar sau a unei aplicatii mobile va poate ajuta sa identificati menstruatiile anormale, fie din punct de vedere al momentului aparitiei, fie din punct de vedere al duratei. Consultul medical ginecologic va poate ajuta sa preveniti complicarea unor patologii sau anemia severa.

Concluzie

Menoragia reprezinta sangerarea menstruala abundenta si prelungita, fiind comuna in randul femeilor aflate la varsta fertilitatii. Menoragia indica in majoritatea cazurilor o afectiune subiacenta, fie ginecologica fie din alta sfera. Astfel consultul medical este esential atunci cand observati menstruatii mai dificile decat de obicei.

Bibliografie:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/menorrhagia
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menorrhagia/symptoms-causes/syc-20352829