Sindromul metabolic: Sindromul X metabolic; sindromul de rezistenta la insulina
Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala
Definitie, semne si simptome, investigatii, diagnostic
Sindrmul metabolic este o afectiune cu multiple cauze ce consta din asocierea mai multor factori de risc in care rezistenta la insulina se insoteste de o depunere si o functie anormala a tesutului gras. El cuprinde o combinatie de afectiuni care, prezente impreuna la aceeasi persoana, reprezinta factori de risc pentru boala coronariana ischemica (angina pectorala, infarct miocardic acut, fibrilatie atriala cronica, hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, moarte subita etc), pentru diabet zaharat, pentru ficat gras si pentru unele forme de cancer.
Cuprins articol
Semne si simptome
• Hipertensiune arteriala (valori crescute ale TA > 140/85 mm Hg)
• Hiperglicemie (valori ale glucozei sanguine > 100 mg/dl)
• Hipertrigliceridemie (valori ale trigliceridelor serice > 150 mg/dl)
• Valori scazute ale HDL-colesterol (colesterol “bun”, cu efect protector)(valori scazute < 50 mg/dl la femei si < 40 mg/dl la barbati)
• Obezitate de tip abdominal
• Semne sugestive pentru afectiuni cardio-vasculare: durere in piept sau scurtare a respiratiei, palpitatii etc
• Semne si simptome datorate prezentei diabetului sau pre-diabetului: Acanthosis nigricans (coloratii localizate ale pielii, care devine inchisa la culoare la nivelul pliurilor, de ex brate, inghinal, genunchi, buze, submamar la femei, talpile picioarelor etc) hirsutism (crestere exagerata a parului), neuropatie periferica (amorteli, dureri sau senzatii diverse la nivelul pielii, in special la membrele inferioare “in soseta”), retinopatie (afectare a vederii)
• Semne datorate valorilor crescute ale colesterolului: xantoame si xantelasma (depozite cutanate de culore galbena, in general la nivelul tegumentelor din jurul ochilor, pleoapelor)
• Sindromul de apnee in somn (SASO)–in general apare la persoane care sforaie sever in timpul somnului; datorita dificultatilor respiratorii care apar in timpul somnului profund, persoana afectata poate suferi pauze semnificative ale inspirului sau expirului, cu durata de cateva secunde; astfel creierul sufera o lipsa cronica de oxigen (hipoxie) ce are un efect negativ asupra sanatatii in general si a celei cardio-vasculare in special. SASO este asociat frecvent cu sindromul metabolic, probabil datorita obezitatii si reprezinta un factor suplimentar de risc.
Diagnostic
- glucoza a jeune (dimineata pe nemancate) >= 100 mg/dl(sau pacientul are deja tratament pentru diabet)
- TA >= 130/85 mm Hg (sau are tratament pentru hipertensiune arteriala)
- trigliceride > 150 mg/dl (sau are tratament pentru scaderea trigliceridelor serice)
- HDL-colestrol < 140 mg/dl la barbati sau < 50 mg/dl la femei
- circumferinta taliei >= 102 cm la barbati si >=88 cm la femei.
Consulturi recomandate
In mod frecvent, sindromul X metabolic este o afectiune cu o perioada pre-diagnostica lunga, intrucat poate fi asimptomatic pentru mai mult timp (luni-ani) si de aceea este sub-diagnosticata.
Persoanele supraponderale sau obeze, indiferent de varsta si sex, care sunt si mari sforaitori, si fumatori, reprezinta grupa populationala cu indicatie de screening pentru sindrom metabolic. Ei se pot simti “bine” pentru mult timp sau pot sa aiba diverse simptome instalate lent, organismul se obisnuieste treptat cu ele si nu le mai sesizeaza, sau sunt puse pe seama greutatii, fumatului, stresului etc, fara sa efectueze un control medical de rutina. Nu rareori se intampla ca la acesta categorie boala sa debuteze direct cu o complicatie: angina pectorala, infarct miocardic acut, diabet zaharat cu complicatiile sale, accident vascular cerebral, arteriopatie periferica ce necesita amputatie de membru inferior, sau chiar moarte subita. (Se spune in popor: “era gras, frumos, tanar, sanatos, dar a picat jos si a murit”. De fapt, cel mai probabil, pacientul respectiv avea HTA nediagnosticata, colesterol mare, poate chiar diabet zaharat- nediagnosticate si deci ignorate si netratate).
Cu certitudine, daca se face un consult medical de rutina care include si masurarea tensiunii arteriale LA AMBELE BRATE, si un set de analize uzuale de rutina, sansele de depistare precoce a sindromului metabolic sunt foarte mari. Diagnosticul precoce permite luarea de masuri privitoare la schimbrea stilului de viata si la scadere ponderala, abandonare fumat, tratamente adecvate etc, care scad riscul de complicatii si, in final, riscul de moarte de cauza cardio-metabolica.
Sunt utile informatii legate de istoricul familial al pacientului, dar trebuie mentionat faptul ca NU s-a descoperit o gena sau un grup de gene care sa fie responsaabile de prezenta sdr metabolic. Se pare ca, mai degraba, factorii externi de mediu sunt cei care conteaza cel mai mult, istoricul familial fiind importat mai ales pentru a descoperi implicarea unor obiceiuri alimentare si familiale ne-sanatoase.
Depistarea initiala se efectueaza de obicei de catre Medicul de Familie sau de Medicina Muncii; evaluarile ulterioare si aprofundate este bine sa fie facute in cabinet de Medicina Interna, Diabet Zaharat si Boli de Nutritie, Endocrinologie, Cardiologie etc- in fct de afectiunile fiecarui pacient. In functie de prezenta unor simptome, medicul poate recomanda anumite investigatii suplimentare: EKG, ecocardiografie, ecografie abdominala, ecografie Doppler vascular etc.
Tratament
Intrucat este o afectiune compusa din mai multe tipuri de boli, tratamentul lui se adreseaza fiecarei componente in parte:
• HTA
• Hiperglicemie sau DZ
• Obezitate
• Cardiopatie ischemica
• Hipertrigliceridemie sau hipercolesterolemie
• Hiperuricemie sau guta
• Sindromul de apnee in somn
• Este o afectiune cu multiple cauze ce consta din asocierea a mai multor factori de risc în care rezistena la insulin se însoete de o depunere si o functie anormala a esutului gras. El cuprinde o combinaie de afectiuni care, prezente impreuna la aceeasi persoana, reprezinta factori de risc pentru boala coronarian ischemic (angina pectorala, infarct miocardic acut, fibrilatie atriala cronica, hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca etc), pentru diabet zaharat, pentru ficat gras i pentru unele forme de cancer.
Management
• Schimbarea stilului de viata; a fost dovedit efectul benefic pt un stil de viata activ, cu un somn de calitate pe timpul noptii, cu activitate fizica moderata minim 30 min/zi, minim 5 zile/saptamana, (preferabil 7 zile/saptamana) si mentinerea acestui stil de viata pe termen lung.Persoanele care au tulburari de somn sau care lucreaza in ture de noapte sunt mai predispuse la aparitia sdr metabolic, inclusive prin faptul ca nu pot respecta un program de masa si de somn regulat.
• Studiile mari populationale au sugerat faptul ca dieta din tarile vestice este asociat cu un risc major de dezvoltare a sindromului metabolic; pe de alta parte, o dieta bogat in lactate, peste si cereale poate fi asociat cu un risc mai scazut; deloc surprinzator, dieta mediteraneana de tip DASH pare sa fie asociata cu riscul cel mai scazut si posibil cu ameliorarea sindromului metabolic la pacientii care au fost deja diagnosticati.
• Studii populationale au asociat consumul de ciocolata cu un risc substantial mai redus (aproximativ 30 la suta) de afectiuni cardio-metabolice, inclusiv boala coronariana ischemic, deces de cauza cardiaca, diabet si AVC. Beneficiile aparente ale ciocolatei pot rezulta din prezenta polifenolilor in produsele de cacao care cresc biodisponibilitatea oxidului nitric.
• Consumul de zahar are un efect controversat in studiile populationale mari. Totusi sunt dovedite efectele negative ale zaharului in cantitate crescuta, adaugat la alimente. Acestea au determinat firmele din industria alimentara sa utilizeze indulcitori artificiali (de obicei pe baza de aspartame, sucroza, acesulfame potassium) ca alternativa la zahar intr-o mare gama de alimente si bauturi. Utilizarea indulcitorilor este, insa, controversata, si au fost desfasurate studii largi cu scopul stabilirii sigurantei lor. Intr-un larg studiu populational efectuat in Franta, intre 2009-2021,indulcitorii artificiali au fost asociati cu un risc crescut de boli cardiovasculare (cardiopatie ischemica, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral).Rezultatele studiului sugeraza ca si indulcitorii artificiali reprezinta un factor de risc modificabil pentru riscul cardio-vascular. Concluziile acestui studiu sugereaza faptul ca acesti aditivi alimentari, consumati zilnic de catre milioane de oameni si prezenti in mii de alimente si bauturi, NU ar trebui sa fie considerate o altrnativa sanatoasa la zahar.
• Scaderea ponderala: reducerea greutatii corporale la pacientii care sunt supraponderali si obezi si mentinerea unui IMC normal pe termen lung
• Scaderea consumului de sodiu si cresterea consumului de potasiu din alimentatie sunt masuri recomandate pentru mentinerea valorilor normale ale TA;
• Abandonarea fumatului
• Medicamente prescrise NUMAI la recomandarea medicului:
• statine (pt scaderea colesterolului “rau” si cresterea celui “bun”);
• fibrati, acizi grasi omega -3 (pt scaderea trigliceridelor);
• medicamente hipoglicemiante (de ex Metformin);
• tratament specific al sdr de apnee in somn (purtarea pe timpul somnului a unei masti speciale de tip C-PAP);
• medicamente de scaderea TA sau pt cardiopatie, cu scopul mentinerii TA la valori < 140/85 mm Hg la persoanele far DZ si < 130/80 mm Hg la diabetic;
• medicamente pt cardiopatia ischemica,
• eventual anti-agregante plachetare de tip Aspirina in doza cardiologica sau inlocuitori.
Important
Masurile de schimbare a stilului de viata trebuie sa fie unele ce permit mentinerea lor toata viata. Daca se pun restrictii masive, efectele pe termen scurt si mediu pot fi bune dar, pe termen lung, este posibil ca pacientii sa nu mai fie complianti si sa se reintoarca la stilul de viata nesanatos.
Tratamentul medicamentos este, de asemenea, unul pe termen lung, chiar toata viata. Este necesar control medical periodic (la 6 luni-1 an) sau mai des in functie de evolutie.
Bibliografie:
1. Metabolic Syndrome: https://emedicine.medscape.com/article/165124overview?src=mbl_msp_android&ref=share
2. Charlotte Debras,1,2 Eloi Chazelas,1,2 Laury Sellem. Artificial sweeteners and risk of cardiovascular diseases: results from the prospective NutriNet-Sante cohort. BMJ 2022;378:e071204 | doi: 10.1136/bmj-2022-071204
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
