Prolapsul vaginal si impactul asupra sanatatii feminine

Actualizat: 12 Decembrie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este prolapsul vaginal?


Prolapsul vaginal reprezinta afectiunea in care partea superioara a vaginului ,"cade" din pozitia normala.

Vaginul conecteaza in mod natural uterul de meatul vaginal extern.

Atunci cand portiunea superioara, uterina, se slabeste, organele pelvine colapseaza catre vagin si creeaza senzatia de corp strain.

Prolapsul vaginal apare de cele mai multe ori odata cu slabirea planseului pelvin, iar simptomele pot fi de intensitate variata.

Prevalenta

Prolapsul vaginal este destul de comun.

Mai mult de o treime dintre femei vor dezvolta o forma de colaps de planseu pelvin la un moment dat, prolapsul vaginal fiind de asemenea inclus.

Sansele cresc o data cu inaintarea in varsta si cu numarul de nasteri pe cale naturala.

Semne si simptome

Deseori, prolapsul vaginal este asimptomatic pentru perioade lungi.

Simptomele pot apoi aparea intermitent, doar in anumite momente/pozitii, ulterior devenind persistente.

Multe paciente descopera insa ca au prolaps vaginal atunci cand se realizeaza consulturi de rutina sau cand apar simptomele altor tipuri de prolaps pelvin.

Simptomele specifice unui prolaps vaginal pot include:

- Durere de spate in regiunea lombara

- Senzatia de plenitudine, greutate, disconfort in regiunea pelvina.

Aceasta se inrautateste daca stati in picioare, ridicati greutati sau tusiti:

- Vizualizarea sau palparea unui nodul intravaginal

- Senzatia de ,,alunecare’’ a vaginului

- Incontinenta urinara

- Infectii urinare recurente

- Constipatie

- Durere in timpul actului sexual

- Dificultati in utilizarea tampoanelor interne

Severitatea acestor simptome variaza de la usoare, inobservabile, la foarte severe si deranjante pentru pacienta.

Cauze

Vaginul este un organ tubular subtire, mentinut in loc la nivelul pelvisului cu ajutorul unor muschi si tesuturi cu rol de suport.

In timp si in prezenta unor factori de risc, aceasta structura de suport se slabeste, iar vaginul devine susceptibil unui prolaps.

Mai multe cauze pot duce la prolapsul vaginal:

Nasterea: nasterea pe cale naturala creste riscul de prolaps vaginal, in special daca nasterile sunt multiple, travaliul a fost prelungit sau nou-nascutul are greutate mare la nastere.

Menopauza: odata cu instalarea menopauzei, organismul nu mai produce hormonii ce controleaza ciclul menstrual lunar. Estrogenul este in mod particular important, avand rol de mentinere a tonusului planseului pelvin. In deficitul de estrogen, musculatura slabeste, iar organele devin predispuse la prolaps.

Interventiile chirurgicale pelvine: histerectomia este cel mai comun exemplu de operatie ce slabeste planseul pelvin

Inaintarea in varsta: riscul de prolaps creste pe masura ce pacienta inainteaza in varsta

Activitatea fizica extrema sau ridicatul de greutati: acestea pot induce intinderi musculare severe, ce slabesc planseul pelvin

Factori genetici sau ereditari: structura peri-vaginala poate fi in mod genetic mai slabita

Obezitatea: un factor de risc important in slabirea planseului pelvin.

Diagnostic

Medicul ginecolog este cel care se ocupa de diagnosticul unui prolaps vaginal.

Acestia pot stabili diagnosticul in mod incidental in timpul unui control de rutina, sau atunci cand pacienta vine la medic din cauza simptomelor.

Acesta va efectua un examen pelvin si un tuseu vaginal, pentru a palpa peretele superior vaginal ce ar trebui sa fie prolapsat.

Un RMN pelvin poate fi de asemenea recomandat pentru o imagine de ansamblu asupra tuturor structurilor pelvine.

Tratament

Tratamentul unui prolaps vaginal depinde de numerosi factori.

In unele cazuri, medicul va recomanda monitorizarea fara interventie terapeutica deocamdata.

Exista optiuni chirurgicale si non-chirurgicale de tratament.

Este important ca medicul sa stie care sunt planurile de conceptie si activitatea sexuala in viitor, pentru a alege cel mai bun tratament.

Optiunile nechirurgicale includ:

Exercitii Kegel: un tip special de exercitii ce intaresc planseul pelvin. Medicul ginecolog sau un specialist kinetoterapeut va poate arata cum se realizeaza.

Le puteti face zilnic atat pentru preventia cat si pentru tratamentul unui prolaps vaginal

Pesar vaginal: un dispozitiv mic, de plastic sau cauciuc, care este introdus in vagin si ii reda forma normala.

Medicul poate insera temporar acest dispozitiv. Il puteti mentine multe ore, insa trebuie curatat frecvent si indepartat inainte de contactul sexual.

In cazurile mai severe poate fi nevoie de interventie chirurgicala.

Exista mai multe optiuni, iar medicul ginecolog va alege, impreuna cu pacienta, varianta optima.

In lipsa oricarei forme de tratament, prolapsul vaginal se va inrautati mai devreme sau mai tarziu.

Pot aparea complicatii precum infectii, iritatie vaginala si prolaps pelvin de alte forme.

Este important sa nu incercati sa reduceti de una singura prolapsul vaginal, fiindca puteti face mai rau.

Medicul ginecolog este singurul ce ar trebui sa evalueze si sa trateze aceasta afectiune.

Preventie

Prolapsul vaginal nu poate fi intotdeauna prevenit.

Exista insa obiceiuri sanatoase ce va pot reduce riscul de slabire a planseului pelvin, scazand astfel si riscul de prolaps vaginal.

Astfel incercati sa:

- Faceti exercitii Kegel regulat, pentru intarirea musculaturii

- Mentineti o greutate optima

- Nu fumati

- Utilizati tehnici sanatoase si corecte de a ridica greutati, atunci cand o faceti.

Cereti recomandarile unui antrenor personal licentiat, unui medic de medicina sportiva sau unui kinetoterapeut pentru acest aspect

Prognostic

Prolapsul vaginal poate reaparea imediat dupa un tratament reparator.

Totusi, majoritatea tehnicilor terapeutice sunt eficiente, in special atunci cand sunt eliminati si alti factori de risc precum obezitatea sau fumatul.

Prognosticul pacientelor este in general bun, fara sa existe riscuri sau complicatii majore, iar calitatea vietii revine la normal in special dupa un tratament chirurgical.

Operatia are caracter definitiv, iar modificarile de stil de viata vor mentine efectul tratamentului chirurgical astfel ca prolapsul vaginal sa nu mai regreseze.

Este insa important sa retineti ca, odata aparut un prolaps, exista sanse mari sa apara si altele: prolaps vezical, rectal, uterin.

Imbunatatirea generala a sanatatii pelvine este astfel importanta pentru a minimiza aceste riscuri.

Concluzie

Prolapsul vaginal reprezinta una dintre patologiile pelvine ce apar din cauza slabirii musculaturii planseului pelvin, in special o data cu inaintarea in varsta.

Simptomele variaza intre paciente, insa diagnosticul este facil.

Tratamentul chirurgical si cel non-chirurgical sunt eficiente si asigura un prognostic favorabil in majoritatea cazurilor.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17597-vaginal-prolapse
https://www.healthline.com/health/womens-health/vaginal-prolapse


Citeste si despre:

Pesarele vaginale Rectocelul, slabirea peretelui vaginal - ce este si cum se trateaza? Problemele medicale ale vaginului Ce este enterocelul Epiziotomia: cand este si cand nu este necesara Cum sa te bucuri de confort intim inclusiv in zilele 'dificile'? Sexul anal: considerente medicale Incontinenta urinara si ruptura de perineu Tulburari la penetrare 5 cazuri in care trebuie consultat medicul urolog Incontinenta urinara - exercitiile Kegel, stilul de viata, stresul, sarcina, greutatea