Boala Parkinson nu este doar un tremurat

Actualizat: 11 Aprilie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ileana Nasui
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Ce este Boala Parkinson?


Boala Parkinson este afectiunea manifestata prin tremuraturi involuntare, scaderea fortei musculare si partea superioara a corpului aplecata usor inainte, fara pierderi ale perceptiei (aceasta postura cu spatele indoit si umerii impinsi inainte este o trasatura distinctiva pentru boala).

Istoric

In trecut diversi cercetatori si medici au denumit aceasta patologie in diferite nume:
- paralizie tremuratoare
- la maladie de Parkinson

Tremurul a fost descris ca:
-activ: cele care provin din afectiuni bruste ale mintii, cum ar fi teroarea, furia
-pasiv: care depind de cauze debilitante, cum ar fi varsta inaintata, paralizia

Generalitati

Anual la fiecare 100000 de persoane, cel putin 5 se imbolnavesc de Parkinson.
Aceasta afectiune este rara inainte de 50 de ani, dar incidenta creste de 5-10 ori intre al saselea si al noualea deceniu de viata.
In majoritatea regiunilor lumii, barbatii tind sa fie de doua ori mai afectati decat femeile.
Factorii de mediu si stilul de viata par sa joace un rol in aparitia si evolutia bolii.
In ultimele decenii s-au dovedit faptul ca exista si componente genetice, cel putin 6 gene fiind implicate in aparitia bolii in anumite famili.

Manifestari clinice

• Tremorul: miscari involuntare ritmice, sinusoidale, in alternanta, ale uneia sau mai multor parti ale corpului. Poate afecta orice portiune a corpului, inclusiv capul, barbia, corzile vocale, toracele ori palatul moale

• Rigiditatea: descrie rezistenta pe care muschii o opun unei miscari pasive in jurul unei articulatii si este descrisa de pacienti ca o “intepenire”. Rigiditatea determina limitarea posibilitatilor de miscare ale pacientului, dureri de umar si dificultati la rasucirea in pat in cursul noptii

• Instabilitatea posturala: reprezinta incapacitatea pacientului de a-si mentine echilibrul ca urmare a pierderii reflexelor posturale. Adesea are drept consecinta caderi, care constituie motivul cel mai frecvent pentru apelul la serviciile medicale de urgenta, precum si cauza de natura motorie cea mai importanta la costurile asociate ingrijirii acestor pacienti.

• Alte manifestari clinice: tulburari ale somnului, disautonomie, tulburari senzoriale, cognitive si neuropsihiatrice, precum depresia, anxietatea sau oboseala.

Hiposmia sau chiar anosmia (reducerea, respective pierderea mirosului) afecteaza peste 90%dintre pacientii cu boala Parkinson, debuteaza relative precoce si poate preceda deficitele motorii. Tulburarile vizuale (in principal halucinatii si vedere dubla, numita si diplopie), la randul lor, afecteaza cel putin o cincime dintre pacientii cu boala Parkinson.

Diagnostic diferential

Diverse alte afectiuni pot avea simptome similare, cum ar fi:
• traumatism cranian
• encefalita
• accident vascular cerebral
• atrofie a mai multor sisteme
• paralizie supranucleara progresiva

Nu exista un test specific pentru boala Parkinson. Acest lucru poate face dificil de diagnosticat, mai ales in stadiile incipiente. Pentru a o diagnostica, un medic va lua in considerare simptomele persoanei i poate sugera cateva teste.

Simptomele bolii Parkinson rezulta in principal din modificari ale activitatii dopaminei la nivelul creierului. Simptomele se pot suprapune cu cele ale altor afectiuni, cum ar fi demena cu corp Lewy si unele tipuri de accident vascular cerebral. Dementa cu corp Lewy poate aparea si in cazul bolii Parkinson.

Unele medicamente antipsihotice pot provoca Parkinsonism. Simptomele sunt similare cu cele ale bolii Parkinson, dar diagnosticul este diferit.
Obtinerea unui diagnostic precis poate ajuta la imbunatatirea perspectivei, deoarece primirea unui tratament timpuriu poate imbunatati calitatea vietii unei persoane.

Prevenirea

Nu este posibil sa se previna boala Parkinson, dar unele obiceiuri de-a lungul vietii pot ajuta la reducerea riscului.

- Evitarea toxinelor: oamenii ar trebui sa ia masuri de precautie atunci cand folosesc substante chimice potential toxice, cum ar fi erbicidele, pesticidele si solventii. Acolo unde este posibil, persoanele ar trebui sa ia urmatorii pasi: evitand utilizarea inutila a pesticidelor si erbicidelor folosind alternative la produsele care contin toxine cunoscute, cum ar fi paraquat, luarea masurilor de precautie, cum ar fi purtarea imbracamintei de protective.

-Factori dietetici: unele optiuni alimentare pot ajuta, de asemenea, la reducerea riscului de Parkinson si alte boli. Cercetarile au aratat c urmatoarele pot ajuta: 1.turmeric, un condiment usor pe care oamenii il pot adauga la curry, supe, ceaiuri si alte alimente. Conine curcumina, un ingredient antioxidant.2. flavonoide: cercetarile sugereaza ca acest antioxidant poate reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson. Fructele de padure, merele, unele legume, ceaiul si strugurii rosii contin flavonoide.

-Evitarea aldehidelor: incalzirea si reutilizarea unor uleiuri de gatit, cum ar fi uleiul de floarea soarelui, poate provoca formarea de aldehide, care sunt substante chimice toxice cu legaturi cu Parkinson si alte boli.

Etape ale bolii Parkinson si speranta de viata

Exista cinci etape ale bolii Parkinson:
Etapa 1
In aceasta etapa, simptomele sunt usoare si este putin probabil sa afecteze functionarea de zi cu zi sau speranta de viata. Semnele timpurii ale bolii pot include tremuraturi sau tremuraturi si modificari ale posturii, mersului si expresiilor faciale.

Etapa 2
Simptomele stadiului 2 sunt moderate si devin mai vizibile decat cele din stadiul 1. Ele pot incepe sa afecteze viata de zi cu zi si sarcinile, dar este putin probabil sa afecteze speranta de viata. Simptomele în aceast etapa includ:
- dificultate la mers
- rigiditate musculara
- modificari vizibile ale posturii
-dificultati de vorbire
Progresul la aceasta etapa poate dura luni sau ani.

Etapa 3
In aceasta etapa, oamenii intampina dificultati mai mari cu echilibrul si miscarea. Sunt inca independenti, dar sarcinile zilnice pot fi provocatoare. Caderile sunt mai frecvente odata ce oamenii ajung la stadiul 3. Desi simptomele din stadiul 3 sunt inca putin probabil sa afecteze speranta de viata, o cadere grava poate provoca rani si alte complicatii.

Etapa 4
Simptomele stadiului 4 sunt severe si limitative, iar persoanele aflate in aceasta etapa nu pot trai singure din cauza problemelor de siguranta. Desi s-ar putea sa stea in picioare fara asistenta, vor avea nevoie de ajutor pentru a se deplasa si a indeplinii alte sarcini.
Complicatiile care apar in etapa 4, in special cele care rezulta din riscul crescut de cadere, pot afecta calitatea vietii unei persoane.

Etapa 5
Simptomele in acest stadiu avansat sunt debilitante. Este posibil ca o persoana sa nu poata sta in picioare sau sa mearga si poate avea nevoie de un scaun cu rotile. Cei din etapa 5 au nevoie de asistenta in orice moment si pentru toate activitatile.
Halucinatiile si iluziile sunt frecvente si afecteaza 20-40% dintre persoanele cu aceasta afectiune. Acest numar creste odata cu progresia bolii. In etapa 5, oamenii pot fi mai predispusi la rani si infectii, care ar putea provoca complicatii sau pot fi fatale. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor vor avea in continuare o speranta de viata normala sau aproape normala.

Optiuni de tratament pentru fiecare etapa

Nu exista un remediu pentru boala Parkinson, dar medicamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor. In unele cazuri, poate fi necesara o interventie chirurgicala. Schimbarile stilului de viata pot ajuta, de asemenea, mai ales in stadiile incipiente.

Etapa 1
Tratamentele din etapa 1 pot include kinetoterapie pentru a imbunatatii echilibrul si pentru a aborda rigiditatea musculara. Exercitiile regulate pot fi, de asemenea, importante pentru a imbunatatii forta, flexibilitatea si echilibrul.

O dieta echilibrata poate reduce unele dintre simptomele Parkinson care se pot prezenta in stadiul 1 sau in etapele ulterioare. De exemplu, consumul de apa din abundenta si consumul de fibre suficiente poate reduce constipatia. Alti nutrienti pe care ii include o dieta echilibrata, cum ar fi grasimile omega-3 si magneziul, pot stimula cognitia, pot ajuta la anxietate si multe altele. In unele cazuri, un medic poate prescrie medicamente, dar numai daca beneficiile in aceasta etapa depasesc potentialele efecte secundare. Un exemplu este amantadina (Gocovri), care ofera ameliorarea pe termen scurt a simptomelor Parkinson usoare, in stadiu incipient.

Etapa 2
Exercitiile fizice si terapia fizica pot fi inca benefice in aceasta etapa. De asemenea, poate fi util ca o persoana sa lucreze cu un logoped pentru a aborda problemele de vorbire. Cei care intampina dificultati in indeplinirea sarcinilor de zi cu zi pot beneficia de lucrul cu un terapeut ocupational. Acest tip de terapie ii ajuta pe oameni sa invete noi moduri de a indeplini sarcini precum mancarea, imbracarea si miscarea.

Anumite medicamente pot ajuta la minimizarea problemelor legate de miscare si tremor. Optiunile includ:

• Carbidopa-levodopa (Sinemet): Acest medicament este disponibil sub forma orala sau inhalabila si este cel mai eficient medicament pentru Parkinson. Corpul transforma acest medicament in molecula de neurotransmitator dopamina din creier pentru a compensa nivelurile scazute de dopamina care apar in boala Parkinson.

• Agonisti ai dopaminei: acestia imita efectele dopaminei si includ pramipexol (Mirapex), ropinirol (Requip) si rotigotina (Neupro).

• Inhibitori MAO-B: Acestia includ rasagilina (Azilect), safinamida (Xadago) si selegilina (Eldepryl). Ele opresc descompunerea dopaminei in creier.

• Alte medicamente: Medicamente precum inhibitorii de catecol-O-metiltransferaza (COMT) previn descompunerea dopaminei, in timp ce anticolinergicele pot trata tremorurile, iar amantadina poate ajuta la controlul efectelor secundare ale carbidopa-levodopa.

Unele persoane cu Parkinson ar putea dori sa foloseasca terapii alternative pentru a gestiona stresul si anxietatea si pentru a imbunatatii starea generala de bine. Acestea pot include:
- yoga
-tai chi
-meditatie
- terapie prin masaj
-terapie prin muzica
-terapie prin arta

Etapa 3
Tratamentele i remediile din stadiile anterioare pot fi in continuare benefice pentru cei din stadiul 3. Pe masura ce boala progreseaza, beneficiile unor medicamente, cum ar fi carbidopa-levodopa, se pot diminua.

Etapele 4 si 5
In stadiile avansate ale bolii Parkinson, unele tratamente pot devenii mai putin eficiente. Cu toate acestea, dacs ofers beneficii chiar si mici, ar putea merita sa le continuati. In unele cazuri, medicii pot modifica administrarea unor medicamente. De exemplu, cei cu Parkinson mai avansat pot primii o perfuzie de carbidopa-levodopa mai degraba decat o doza orala. Perfuzia continua mentine nivelurile sanguine ale medicamentelor constante.

In aceste etape, oamenii pot fi supusi unor proceduri chirurgicale, cum ar fi stimularea profunda a creierului (DBS). DBS implica implantarea de electrozi in creier pentru a emite impulsuri electrice care ajuta la reducerea simptomelor.

Concluzie

Boala Parkinson nu este fatala, deoarece afectiunea in sine nu provoaca moartea. Cu toate acestea, unele complicatii care apar in urma bolii Parkinson, inclusiv infectii si caderi, pot fi fatale.

Tratamentele si modificarile stilului de viata pot ajuta oamenii sa-si gestioneze simptomele si sa-si reduca riscul de complicatii.
Merita sa ne amintim ca, datorita tratamentelor si serviciilor moderne de asistenta medicala, majoritatea persoanelor care traiesc cu boala Parkinson traiesc acum la fel de mult sau aproape la fel de mult ca si cei fara aceasta afectiune.

Bibliografie:
1. Parkinson's Foundation. Susan Brister (Internet]. 2022. Availabe from: https://www.parkinson.org/get-involved/my-pd-sto-ry/Susan-Brister
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/parkinsons-life-expectancy
3. https://www.statpearls.com/ArticleLibrary/viewarticle/26674


Citeste si despre:

Cand este momentul sa mergeti la un medic neurolog? Intelegerea bolii Parkinson dintr-o perspectiva psihologica Ce este anxietatea sociala si cum poate fi depasita? Afectiunile oftalmologice - simptome ce pot fi observate de pacient Ce reprezinta diskinezia? dm sprijina femeile din Romania Fibrilatia atriala - aritmie cardiaca 15 aspecte pe care mersul le dezvaluie despre sanatatea unei persoane Cauze si simptome ale nivelelor anormale de catecolamine Incontinenta urinara in boala Parkinson Mituri despre Boala Parkinson