Senzatia de prea plin, un semn de indigestie
Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Ce reprezinta senzatia de preaplin?
Multe persoane se confrunta la un moment dat cu senzatia de stomac preaplin, in special post-prandial. In termeni clinici, aceasta manifestare este intalnita sub denumirea de indigestie. Pe langa senzatia de “stomac prea incarcat”, mai pot fi prezente stari de greata si varsaturi, reflux gastro-esofagian si eructatii sau senzatia de balonare si durere la nivel abdominal.
Simptomatologia anterior mentionata (greturi si/sau varsaturi, dureri abdominale, balonare) intruneste tabloul clinic specific sindromului dispetic si reprezinta o senzatie de disconfort postprandial cauzat de perturbari ale digestiei alimentelor anterior ingerate.
Acest sindrom dispeptic poate fi prezent ocazional in situatia in care persoana in cauza a consumat alimente care necesita un timp de metabolizare si enzime specifice acestui proces care depasesc capacitatea organismului sau (intolereanta la lactoza, fructoza etc), fie a mancat prea repede si alimentele nu au fost masticate corespunzator sau se afla intr-o situatie fiziologica precum sarcina. O alta situatie in care sindromul dispeptic poate fi intalnit este de factura cronica si ridica suspiciunea unor patologii de tub digestiv atunci cand disconfortul abdominal resimtit dupa masa este resimtit in mod constant.
Cuprins articol
Cauze
In ceea ce priveste etiologia senzatiei de preaplin dupa masa, aceasta cuprinde mai multe cauze. Consumul alimentelor pe fuga, fara o masticatie corespunzatoare, astfel incat bolul alimentar sa parcurga un timp de digestie necesar sau un tranzit intestinal cu un peristaltism mai lent pot contribui la aparitia indigestiei. Alimentele super-procesate (fast-food, junk-food etc.), cele condimentate in exces ( foarte picante, sarate) sau bogate in grasimi (alimentele prajite sau cu un continut crescut de grasimi saturate) incetinesc procesul de digestie si cauzeaza disconfort postprandial.
In egala masura, sucurile acidulate, excesul de dulciuri, fumatul si alcoolul favorizeaza indigestia. Persoanele care au in rutina efectuarea de exercitii fizice/ sala/ anumite tipuri de sport, trebuie sa stie ca efectuarea acestor activitati (de altfel benefice) imediat dupa masa, poate sa le cauzeze senzatie de preaplin, indigestie, balonare sau “rau abdominal”.
Daca mananci stresat, in graba si cu o stare afectiv-emotionala nefavorabila sau cu un nivel crescut de anxietate, este posibil ca acest lucru sa aiba repercursiuni la nivelul sistemului tau digestiv si sa iti cauzeze senzatia de prea plin postprandial. Femeile insarcinate se pot confrunta cu aceste simptome in mod fiziologic. In ceea ce priveste situatiile patologice care pot declansa indigestia, sunt de mentionat boala de reflux gastro- esofagian (BRGE), ulcerul gastro- duodenal, diferite forme de gastrita, hernia hiatala, boala celiaca (BC), ocluzia intestinala (OI), litiaza biliara, pancreatita acuta sau cronica, precum si neoplaziile tubului digestiv (neoplasm gastric sau cu localizare la nivelul intestinului subtire/gros).
Utilizarea medicamentelor antiinflamatoare, a antibioticelor sau a altor clase medicamentoase poate fi asociata cu senzata de disconfort abdominal, indigestie sau senzatia de preaplin.
Manifestari si simptomatologie
Senzatia de stomac incarcat sau prea plin la un interval mai mare de timp dupa alimentatie reprezinta un semn de indigestie. Manifestari specifice acestei stari de indigestie sunt durerea abdominala, in special in etajul abdominal superior, balonarea, meteorismul , aparitia arsurilor resimtite retrosternal, greturile si varsaturile. Odata cu aparitia acestor simptome, pacientul va prezenta fie senzatia de satietate precoce ( cand un volum mic de alimente il va face sa simta ca stomacul sau este foarte incarcat), fie anorexie (cand va refuza sa se alimenteze de teama sa nu resimta simptomatologia anterior mentionata).
In asociere cu patologia de fond, senzatia de preaplin poate fi asociata altor manifestari clinice. Astfel, boala de reflux gastro-esofagian se poate prezenta cu senzatie de preaplin post-prandial mult timp dupa ingestia de alimente, tuse, durere la nivelul toracelui, disfagie sau durere la inghitire (odinofagie). Durerea toracica fara acuze cardiace mai poate fi resimtita si in cazul in care pacientul are hernie hiatala.
Ulcerul gastro-duodenal, gastrita, litiaza biliara sau pancreatita pot cauza sindrom dispeptic manifestat prin indigestie, dureri abdominale cu sau fara iradiere retrosternala sau interscapulara, cu durata variabila si cu cedare la medicatia antiacida, greturi, varsaturi balonare, satietate precoce sau dureri colicative (predominant in hipocondrul drept in cazul litiazei biliare).
Boala celiaca este iarasi o patologie care cauzeaza senzatia de preaplin. Pe langa aceasta, pacientul mai poate manifesta distensie la nivel abdominal, balonare si flatulenta, accelerarea tranzitului intestinal (diaree) si pierdere ponderala. Ocluzia intestinala, pe langa senzatia de preaplin, prezinta varsaturi cu un caracter diferit in functie de sediul ocluziei, insa ceea ce trebuie urmarit este nivelul de deshidratare care poate surveni in urma acestei afectiuni.
Tabloul clinic al neoplasmului gastric manifestat prin indigestie/ satietate precoce sau senzatie de preaplin poate fi completat de multe ori de disfagie sau odinofagie, pirozis, greturi si varsaturi, anorexie si inapenta, limfadenopatii, insa un semnal de alarma il reprezinta in acest caz prezenta hemoragiilor digestive exteriorizate prin hematemeza sau melena, precum si un deficit ponderal marcat intr-un timp scurt, in mod involuntar fara ca persoana in cauza sa urmeze o dieta sau sa isi doreasca sa slabeasca.
Tratament si metode de preventie ale indigestiei
Medicatia antiacida si cea prokinetica reprezinta baza farmacologica adoptata in cazul senzatiei de preaplin. Stimularea peristaltismului gastrointestinal poate fi sustinuta prin administrarea de medicamente prokinetice.
Patologia de fond manifestata si prin senzatia de preaplin, poate necesita interventii medicale suplimentare. In astfel de situatii, pe langa administrarea de medicamente antiacide, boala de reflux gastro-esofagian, poate necesita tratament chirurgical de tipul fundoplicaturii Nissen. Aceasta tehnica este una dintre cele mai utilizate metode chirurgicale in ceea ce priveste combaterea aciditatii gastrice si presupune realizarea unui manson la nivelul jonctiunii dintre esofag si stomac, astfel incat sucul acid gastric sa nu mai poata ajunge in esofag cauzand reflux. Inhibitorii pompei de protoni sunt utilizati si in cazul gastritei.
Ulcerul gastro-esofagian benefiaciaza de medicatie antiacida similara bolii de reflux gastro-esofagian. Etiologia ulcerului gastro-esofagian este reprezentata de multe ori de un agent pathogen, Helicobacter Pylori, pentru care se initiaza terapie medicamentoasa de eradicare a acestuia sau in caz de rezistenta la antibiotice, schema medicamentoasa poate fi modificata.
Ocluzia intestinala este alta patologie care necesita interventie chirurgicala. Pe langa interventia chirurgicala si administrarea de medicamente anti-acide, neoplasmul gastric necesita chimioterapie si radioterapie curativa sau de paleatie, dupa caz.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33246519/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/functional-dyspepsia/symptoms-causes/syc-20375709
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Explorați mai multe resurse:
- Trimite intrebare
pe subiect - Cere sfatul medicului
