Disfagia reprezinta dificultatea de a inghiti alimentele. Poate fi provocata de afectiuni dureroase ale cavitatii bucale sau ale faringelui, de obstructii faringiene sau esofagiene (datorate unor boli ale peretelui sau unei presiuni din exterior) sau de afectarea coordonarii neurologice a activitatii musculare a faringelui sau esofagului.
Pentru un pacient cu disfagie diagnosticata, se recomandata consultatia unui medic gastroenterolog de la inceput. Cea mai utila (si mai ieftina) investigatie este radiografia baritata. Radiografia va oferi, de cele mai multe ori, o imagine definitorie pentru carcinomul esofagian, diverticulii esofagieni, achalazie, hernia hiatala si esofagita.
Se recomanda totusi esofagoscopia pentru obtinerea unui diagnostic definitiv si pentru prelevarea de material pentru biopsie, in cazul carcinomului esofagian.
Daca ambele investigatii sunt negative, miastenia gravis poate fi luata in considerare si un test Tensilon ar trebui facut.
Manometria esofagiana poate detecta achalazia sau spasmele esofagiene difuze.
Tomografia computerizata a mediastinului se recomanda la suspiciunea unei mase tumorale mediastinale. Daca toate investigatiile sunt negative, poate fi luata in considerare isteria.
Ecografia poate fi utila in depistarea miscarilor anormale ale limbii si faringelui.
Videofluoroscopia poate fi utila in diagnosticarea cauzelor orofaringiene. Esofagita de reflux poate fi diagnosticata prin pH-metrie ambulatorie. Un test terapeutic cu inhibitor de pompa de protoni (ex. omeprazol) poate fi util.