Arsurile gastrice, hernia hiatala si boala de reflux gastroesofagian (GERD)
Generalitati
Esofagul este conductul anatomic prin care alimentele trec din cavitatea bucala spre stomac.
Boala de reflux gastroesofagian, GERD apare atunci cand sfincterul esofagian inferior (cardia) care inchide orificiul de intrare a alimentelor in stomac, nu se inchide eficient, iar continutul gastric reflueaza in esofag. Acest sfincter este un inel de muschi situat la baza esofagului si a carui actiune este ca a unei valve intre esofag si stomac. Cand acidul gastric ajunge prin reflux in esofag, irita mucoasa acestuia care nu este pregatita sa suporte aciditatea (asa cum este cazul mucoasei gastrice), provocand o senzatie de arsura localizata in spatele sternului. Acest lichid de secretie gastrica acida poate sa ajunga pana in cavitatea bucala, dand senzatia de gust acru.
Arsurile gastrice sunt obisnuit intalnite in populatie, iar acest lucru nu inseamna neaparat GERD. Arsurile gastrice care apar mai mult de doua ori pe saptamana pot fi considerate GERD. Oricine poate avea GERD, inclusiv femeile insarcinate si copii.
Cuprins articol
Simptome
Esofagul este conductul anatomic prin care alimentele trec din cavitatea bucala spre stomac.Boala de reflux gastroesofagian, GERD apare atunci cand sfincterul esofagian inferior (cardia) care inchide orificiul de intrare a alimentelor in stomac, nu se inchide eficient, iar continutul gastric reflueaza in esofag. Acest sfincter este un inel de muschi situat la baza esofagului si a carui actiune este ca a unei valve intre esofag si stomac. Cand acidul gastric ajunge prin reflux in esofag, irita mucoasa acestuia care nu este pregatita sa suporte aciditatea (asa cum este cazul mucoasei gastrice), provocand o senzatie de arsura localizata in spatele sternului. Acest lichid de secretie gastrica acida poate sa ajunga pana in cavitatea bucala, dand senzatia de gust acru.
Arsurile gastrice sunt obisnuit intalnite in populatie, iar acest lucru nu inseamna neaparat GERD. Arsurile gastrice care apar mai mult de doua ori pe saptamana pot fi considerate GERD. Oricine poate avea GERD, inclusiv femeile insarcinate si copii.
Cele mai frecvente simptome sunt arsurile persistente, localizate in spatele sternului si varsaturile acide. Exista si categorii de persoane care sufera de GERD dar nu au arsuri gastrice, in schimb, au dureri de gat si raguseala dimineata sau tulburari de deglutitie (probleme la inghitirea alimentelor). GERD poate provoca, de asemenea, tusea uscata sau poate ingreuna respiratia.
Manifestarile GERD la copii - Studiile au aratat faptul ca GERD este frecvent intalnita atat la copii cat si la nou-nascuti. Ea poate produce varsaturi repetate, tuse si alte probleme respiratorii. Desi sistemul digestiv al copiilor este imatur, la majoritatea copiilor GERD se dezvolta inca de la un an. Astfel, trebuie consultat un medic specialist daca problemele apar regulat si creeaza disconfort la copii.
Medicul poate recomanda metode simple prin care refluxul poate fi evitat. In cazul copiilor mari, medicul poate recomanda evitarea:
- bauturilor racoritoare care contin cafeina
- ciocolata si menta
- mancarea picanta gen pizza
- fructele si legumele cu acid, ca portocalele si rosiile
- mancarea prajita sau grasa.
De asemenea, evitarea alimentatiei cu 2-3 ore inainte de culcare poate impiedica aparitia simptomelor. Se recomanda ca in timpul somnului, copilul sa mentina capul ridicat. Daca aceste schimbari nu dau rezultate, doctorul poate prescrie tratament medicamentos, iar rareori in asemenea situatii, este nevoie de interventie chirurgicala la copii.
Factori de risc
Nu sunt cunoscuti cu exactitate, fiind implicati mai multi factori:- Hernia hiatala - largirea orificiului de trecere a esofagului prin diagram in cavitatea abdominala, poate permite hernierea stomacului in sus, catre torace. In acest fel sfincterul cardial nu mai este eficient, iar secretia gastrica acida trece in esofag. Hernia hiatala poate fi intalnita printre oamenii de orice varsta; multi oameni peste 50 de ani de altfel sanatosi, au o mica hernie hiatala.
- Alti factori care pot contribui la producerea GERD includ:
consumul de alcool
obezitatea
graviditatea
fumatul.
- Anumite alimente pot provoca refluxul continutului gastric in esofag:
citricele
ciocolata
bauturile cu cafeina
mancarea grasa si prajelile
usturoiul si ceapa
produse cu aroma de menta
hrana picanta
mancarea cu continut mare de rosii, ca sosul de spaghete, chili si pizza.
Investigatii
Daca arsurile gastrice nu dispar odata cu schimbarile stilului de viata si cu medicamentatia, inseamna ca aveti nevoie de niste vizite suplimentare la medic care sa includa urmatoarele tipuri de investigatii:Tranzitul baritat - este util pentru a evidentia anomaliile anatomice de genul herniei hiatale si inflamatiile severe ale esofagului care se pot solda cu stricturi (stenozari). Acest test consta in bautul unei solutii de bariu, dupa care se face o radiografie. Nu vor putea fi observate modificarile minore ale mucoasei esofagului.
Endoscopia digestiva superioara - este mult mai precisa decat testul cu bariu si poate fi realizat intr-un spital, policlinica sau cabinet particular. Practic, se introduce in esofag si stomac un tub subtire si flexibil numit endoscop, care are un sistem de iluminare si o camera de luat vederi la varf. Refluxul gastroesofagian moderat sau sever poate produce ranirea mucoasei esofagului, care se vede foarte bine la endoscopie. Tot endoscopia permite recoltarea de biopsii, in cazul in care medicul considera ca exista modificari suspecte la nivelul mucoasei, a caror natura nu poate fi precizata decat dupa examinarea fragmentelor de biopsie la microscop.
Tratament
In cazul arsurilor severe sau a altor simptome o perioada lunga de timp, trebuie consultat un medic internist sau gastroenterolog. In functie de cat de severa este afectiunea, pot fi necesare explorari suplimentare pentru diagnostic (in principal endoscopia digestiva superioara).Tratamentul poate include una sau mai multe din urmatoarele schimbari ale stilului de viata si tratamente sau interventia chirurgicala.
Schimbarile stilului de viata:
- in cazul fumatorilor, renuntarea la fumat
- evitarea consumului de bauturi alcoolice
- scaderea in greutate, daca este necesar
- mesele mici cantitativ si mai dese
- purtarea de haine lejere
- evitarea decubitului dorsal imediat dupa masa
- ridicarea capatul patului prin adaugarea unor bucati de lemn sub picioarele patului - doar folosirea unor perne suplimentare nu este suficient.
Tratament medicamentos
Medicii specialisti pot recomanda antiacide, care pot fi procurate fara prescriptie medicala sau medicamente care stopeaza producerea acidului sau ajuta muschii care golesc stomacul.
Blocantii de receptori de histamina H2 ca: cimetidina, famotidina, nizatidina sau ranitidina, impiedica producerea acidului la nivelul stomacului. Aceste medicamente produc o ameliorare de scurt timp, dar ele nu ar trebui sa fie folosite mai mult de cateva saptamani dupa un anumit interval. Sunt eficiente la aproximativ jumatate dintre cei care prezinta simptome de GERD.
Inhibitorii de pompa de protoni includ omeprazolul, lansoprazolul, pantoprazolul, rebeprazolul sau esomeprazolul, toti fiind disponibili cu prescriptie medicala. Sunt mult mai eficienti decat blocantii de H2 si pot remedia simptomele in totalitatea cazurilor.
O alta grupa de medicamente, prokineticele, ajuta la intarirea sfincterului esofagian inferior si contribuie la o evacuare mai rapida a stomacului.
Combinarea acestor preparate cu mecanisme de actiune diferita, poate ajuta la controlul simptomelor. Persoanele care au arsuri gastrice dupa masa pot lua atat antiacide cat si blocantii de H2. Antiacidele actioneaza primele, rapid, pentru a neutraliza acidul din stomac, in timp ce blocantii de H2 actioneaza mai lent asupra producerii acidului. Din momentul in care actiunea antiacidelor s-a epuizat, blocantii de H2 isi incep actiunea de scadere a producerii acidului. Medicul este sursa de baza de la care va puteti informa in legatura cu modul in care sa folositi medicamente pentru GERD.
Blocantii de receptori de histamina H2 ca: cimetidina, famotidina, nizatidina sau ranitidina, impiedica producerea acidului la nivelul stomacului. Aceste medicamente produc o ameliorare de scurt timp, dar ele nu ar trebui sa fie folosite mai mult de cateva saptamani dupa un anumit interval. Sunt eficiente la aproximativ jumatate dintre cei care prezinta simptome de GERD.
Inhibitorii de pompa de protoni includ omeprazolul, lansoprazolul, pantoprazolul, rebeprazolul sau esomeprazolul, toti fiind disponibili cu prescriptie medicala. Sunt mult mai eficienti decat blocantii de H2 si pot remedia simptomele in totalitatea cazurilor.
O alta grupa de medicamente, prokineticele, ajuta la intarirea sfincterului esofagian inferior si contribuie la o evacuare mai rapida a stomacului.
Combinarea acestor preparate cu mecanisme de actiune diferita, poate ajuta la controlul simptomelor. Persoanele care au arsuri gastrice dupa masa pot lua atat antiacide cat si blocantii de H2. Antiacidele actioneaza primele, rapid, pentru a neutraliza acidul din stomac, in timp ce blocantii de H2 actioneaza mai lent asupra producerii acidului. Din momentul in care actiunea antiacidelor s-a epuizat, blocantii de H2 isi incep actiunea de scadere a producerii acidului. Medicul este sursa de baza de la care va puteti informa in legatura cu modul in care sa folositi medicamente pentru GERD.
