Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens.
In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei.
Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale. Principalele calitati ale rascoagei sunt: astringenta, depurativa, hemostatica, diuretica, coleretica, colagoga, diminueaza inflamatiile, curata ficatul si-l reface, ajuta la afectiunile prostatei, elimina toxinele din corp, reface rinichii.
Uz intern:
- boli renale sau urinare, cancer, ciroze, diaree, hepatite, enterite, gastrite, hemoragii, incontinenta urinara, prostatite, retentie urinara - sub forma de infuzie si decoct din planta.
Uz extern:
- afte, leucoree, rani - sub forma de gargara, spalaturi locale cu decoct (se foloseste o cantitate mai mare de planta maruntita pentru uzul extern).