Planta bianuala, legumicola, intalnit in flora spontana dar si cultivata la noi in tara. Radacina este tuberizata si pivotanta, tulpina inalta si ramificata iar frunzele penat-sectate. Florile sunt galbene, sub forma de umbrela, compusa. Pastarnacul infloreste in a doua parte a verii, in lunile iulie si august. Fructele sunt dicariopse cu margini aripate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si frunzele.
Planta contine saruri minerale (in special potasiu), uleiuri volatile, vitaminele a, B1, B2, C, celuloza, proteine, grasimi, glucide solubile,
Are actiune diuretica, depurativa, tonica, antireumatismala, antipiretica, antitoxica, emenagoga, sedativa si stomahica.
Planta este utilizata in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara. Pastarnacul este considerat o planta foarte nutritiva, importanta si datorita efectelor sale medicinale.
Intreaga planta are un miros specific.
Uz intern:
- colecistite, dureri gastrice, atonii veziculare, enterocolite spastice, insomnii minore, nefrita, disurie, colici renale, dereglari endocrine (sindrom menstrual), reumatism, obezitate, boli vasculare, infectii, stari febrile, inapetenta, dismenoree, febra – consumat crud, ras, decoct, uleiuri, extracte din frunze si mai ales din radacini.