Medic și om deosebit! Empatie fata de pacient, disponibilitate și profesionalism maxim!
Un doctor extraordinar.
Nu ma pot exprima despre gradul de pregatire si dotare, de aceea, pentru a fi mai mult decat "fair-play", am dat 5 stele. Experienta mea cu Dr. Borsaru a fost f. neplacuta in ceea ce priveste disponibilitatea, modul de comunicare si atitudinea. Mama mea a fost pacienta Dr. Borsaru, la Coltea, din toamna lui 2018, cu diagnostic limfom malign. Nu ma pronunt impotriva actului medical ci impotriva dificultatilor majore in a primi informatii, ca apartinator. F. greu de prins la telefon, nu lasa nici o posibilitate de a fi contactat pe mail. Atunci cand boala mamei a fost evident ca este in recadere, a tergiversat primirea ei in spital, trimitandu-ne la tot felul de alti specialisti in afara spitalului Coltea. Abia dupa 4-5 luni a acceptat sa o primeasca dar si atunci a uitat sa-i trimita dosarul pentru PET-CT la aprobare. Cu alte cuvinte tratamentul mamei a intarziat aproape 10 luni. La 8 zile dupa internarea in spital, care se face doar cu test covid negativ, mama a fost depistata pozitiv. In loc sa ne spuna ca se face ancheta epidemiologica , asa cum era de asteptat, Dr. Borsaru a comentat, total neprofesional aruncand vina pe pacient ca "mama dvs. se cam plimba pe holuri". In conditiile in care mama de-abia se putea duce la toaleta, tinandu-se de pereti. In concluzie, fara a avea vreo parere pro sau contra despre pregatirea profesionala, nu as recomanda nimanui sa-si lase mama pe mana unui cadru medical lipsit de empatie si de disponibilitatea de comunicare.
Medic pregatit, dispus sa discute si sa iti explice variantele de tratament, pana acum nu am avut probleme (imi urmareste sarcina cu trombofilie).
sfatulmedicului.ro si clickmed.ro
7 luni si 25 zile
Din punct de vedere al pregatirii profesionale nu vreau sa ma exprim in niciun fel, dar din punct de vedere uman este ceva strigator la cer. Tatal meu cu limfom Non-Hodkins s-a internat in primavara anului 2021 si dupa a treia tura de citostatice il trimite acasa in conditiile in care el deja vorbea bolborosit, uita cuvinte era cumva pierdut..iar de miercuri- cand a fost externat, a durat situatia asta fix 2 zile ca vineri a cazut iar pana sambata a murit. In toata perioada cat a fost internat nu am reusit nici macar sa o vad la ochi pe dna doctor, nu am reusit nici un cuvant sa schimb cu ea, desi am insistat sa intru in spital, am sunat de nenumarate ori si de fiecare data imi dadea un rezident sa vb despre situatia tatalui meu. Sa ne intelegem, nu sunt o femeie cu 4 clase care nu putea intelege termeni medicali, dar atata lipsa de respect si de empatie pentru un pacient cu o boala f grava, nu mi-a fost dat sa vad. Ii urez si ei sa treaca prin ce am trecut eu...stat pe la usi inchise, porti inchise si telefoane cu rezidenti, cand inauntru ti se sfarseste o persoana iubita. Doar asa poate intelege ce traiesc apartinatorii. Sa ii fie rusine pentru un asemenea comportament!!!