Compozitie
1 comprimat contine: Buspirona (clorhidrat) 10 mg. Excipienti q.s.
Actiune terapeutica
Busporina apartine grupului azo-spirodecanodionelor. Este un anxiolitic nou ce nu prezinta asemanari chimice sau farmacologice cu benzodiazepinele sau alte antidepresive. Stressigal are proprietati antidepresive fara a determina miorelaxare sau actiuni antispastice. Studiile in vitro au demonstrat ca buspirona se leaga puternic de receptorii 5-H71A serotonici, dar are afinitate redusa pentru receptorii benzodiazepinelor. Stressigal administrat oral este absorbit rapid, biodisponibilitatea sa fiind slab influentata de prezenta alimentelor in stomac. Este metabolizat la nivelul ficatului in produsi hidroxilati si produce un metabolit activ farmacologic denumit 1-piridiminil-piperazine (1-PP).
Indicatii
Este indicat in tratamentul simptomatic al tulburarilor de stress, ca si ameliorarea de scurta durata a acestor simptome.
Doze si mod de administrare
Initial se administreaza 15 mg (5 mg de 2-3 ori/zi), aceasta doza putand fi crescuta gradat la 2-3 zile pana cand se obtine rezultatul dorit. Doza de intretinere este de 15-30 mg/zi fractionat. Doza maxima/zi este de 60 mg. Pentru pacientii in varsta, in mod obisnuit nu este necesara scaderea dozei.
Forma de prezentare: Cutie cu 20 comprimate a 10 mg buspirona (clorhidrat).
Contraindicatii
In timpul sarcinii si alaptarii. Stressigal nu se administreaza la persoane sub 18 ani, nefiind demonstrata siguranta administrarii acestuia. Desi nu are efect deprimant semnificativ este posibil ca la inceputul tratamentului reflexele si reactiile sa fie afectate. Din acest motiv se administreaza cu precautie la conducatorii auto si la persoane cu activitate de precizie.
Reactii adverse
Ameteli, greata, cefalee, stare de excitabilitate si excitatie.
Interactiuni medicamentoase: Stressigal poate interactiona cu alte medicamente cu efect pe SNC si din acest motiv, administrarea simultana se face strict sub control medical; nu se administreaza impreuna cu IMAO, deoarece determina cresterea tensiunii arteriale. Administrarea simultana cu haloperidol determina cresterea nivelului seric al acestuia, fara a avea o semnificatie clinica deosebita.