Persoana care are tendinta sa utilizeze jumatatea stanga a corpului pentru a realiza miscarile si gesturile obisnuite.
A fi stangaci reprezinta un fenomen pur fiziologic, rezultand dintr-o lateralizare dominanta dreapta (dominanta a emisferei cerebrale drepte). Stangacia poate fi congenitala sau dobandita (consecutiva unei leziuni cerebrale stangi).
Multa vreme s-a dorit reeducarea, nejustificata, a copiilor stangaci: a contraria un stangaci (interzicerea sistematica unui copil sa foloseasca mana stanga) risca sa creeze tulburari psihomotorii (ticuri, neindemanare), tulburari ale elocusunii, scrisului sau cititului ori tulburari afective (emotivitate, conduita de opozitie, sentimentul culpabilitatii sau al inferioritatii). Dar este adevarat ca, plonjat intr-un univers conceput pentru dreptaci, copilul stangaci poate prezenta o intarziere de adaptare. Misiunea educatorului este sa ajute copilul sa stapaneasca spatialitatea cu scopul de a-i permite o mai buna realizare a performantelor sale.