Compozitie
Comprimate a 5 mg fenoterol hidrobromid/ tableta.
Actiune terapeutica
Partusisten exercita un efect relaxant asupra muschiului uterin prin stimularea receptorilor b-adrenergici, inhiband contractiile care sunt premature sau prea intense. Exista doua avantaje speciale ale Partusisten-ului: primul - el este eficace chiar si in doze reduse; al doilea - ca un stimulent al receptorilor predominant beta 2, el are un efect pregnant asupra uterului decat asupra sistemului cardiovascular.
Indicatii
Inhibarea travaliului prematur dupa a 20-a saptamana de sarcina pana la a 37-a, sau pana ce plamanul fatului devine matur, daca in aceasta perioada exista un risc clar sa apara travaliul prematur (ex.: deschiderea colului uterin), relaxarea uterului, de pilda in cazurile de versiune externa a fatului din pozitia anormala in cea normala de expulsie.
Doze si mod de administrare
Admnistrare orala: 1 tableta de 5 mg la intervale de 3 - 6 ore (zilnic de 4 - 8 ori cate 1 tableta de 5 mg). Daca uterul este suficient de relaxat doza se poate reduce pe parcursul tratamentului pana la 3 - 4 tablete zilnic. Intervalul de timp dintre doua administrari nu trebuie sa depaseasca 6 ore.
Contraindicatii
Partusisten nu se administreaza pacientelor cu afectiuni cardiace mai ales in caz de tahiaritmie, miocardita, afectarea de valva mitrala, cardiomiopatie obstructiva hipertrofica sindrom Wolff - Parkinson - White, sindrom de compresie a venei cave, infarct miocardic recent, tireotoxicoza, boala hepatica sau renala severa, infectie amniotica, diabet zaharat necontrolat, hemoragie uterina severa (dezlipire de placenta, placenta praevia) hipokaliemie, sau daca se stie ca fatul prezinta malformatii severe datorita carora nu are sanse de supravietuire.
Masuri de precautie
Sunt necesare precautii speciale in urmatoarele cazuri: paciente cu hipertensiune, sau hipotensiune arteriala, intoleranta fata de medicamentele beta-adrenergice stimulante, distrofie miotonica, constipatie, insuficienta placentara sau toxemie pre-eclamptica. ECG trebuie efectuata inainte de inceperea tratamentului si daca este prezenta o hipokaliemie trebuie administrat, suplimentar, potasiu. in timpul tratamentului cu Partusisten, daca este necesar, trebuie sa se monitorizeze valoarea pulsului matern si a tensiunii arteriale, precum si ritmul cardiac al fatului pentru a detecta din timp supradozajul. Aceasta va permite o detectare timpurie a unor posibile simptome ale supradozarii. Daca se remarca o crestere neobisnuita a ritmului cardiac al mamei (peste 130 batai/minut sau mai mult de 50%) sau o marcata scadere a tensiunii arteriale, doza trebuie redusa imediat; daca se manifesta simptome mult mai severe, cu semne ale reducerii performantei cardiace, precum si dispnee, senzatie de tensiune in piept si durere la nivelul cordului (angina pectorala), tratamentul cu Partusisten trebuie intrerupt imediat si se executa o examinare completa care include si ECG. Determinarea glucozei din sange si din urina trebuie efectuata la femeile insarcinate, care au diabet, la intervale regulate, pe intreaga perioada de tratament cu Partusisten. In cazul diabeticilor tratati cu Partusisten este necesar sa se mareasca dozajul de insulina. Monitorizarea electrolitilor, in special a potasiului, si inregistrarea ECG, sunt precautii recomandate inainte de administrarea unui anestezic pe cale respiratorie, cu toate ca sensibilizarea cunoscuta a miocardului prin anestezicele inhalante, pentru medicamentele simpatomimetice, nu a fost confirmata pentru Partusisten. Este necesara golirea stomacului inainte de inceperea anesteziei, cu scopul de a preveni aspiratia continutului gastric. In caz de insuficienta placentara, in special, cu intarzierea dezvoltarii intrauterine a fatului, tratamentul uterorelaxant trebuie continuat numai pana in momentul in care fatul poate fi nascut viabil, din cauza ca insuficienta placentara reprezinta pentru fat un risc, care creste, daca gestatia continua. In tratamentul uterorelaxant pe termen lung starea fatului si a placentei poate fi determinata prin proceduri standard. Tratamentul pe termen lung (peste 2 luni, cu mai mult de 6 tablete pe zi sau cu terapie sub forma de perfuzie mai mult de o saptamana) poate sa conduca la intarzierea maturarii plamanului fetal. De aceea este recomandabila monitorizarea maturarii pulmonare a fatului, daca nu este posibila intreruperea tratamentului uterorelaxant pentru mai putin de o saptamana. Semnele clinice de dezlipire de placenta pot fi mai putin pronuntate in timpul tratamentului uterorelaxant cu Partusisten. In aceste cazuri este recomandata administrarea fenitoinei. Trebuie avuta in vedere o precautie speciala in caz de hipertensiune portala. In cazuri izolate, mai ales daca s-au administrat corticosteroizi, in timpul perfuziei intravenoase cu Partusisten, poate sa apara la mama un edem pulmonar. Monitorizarea clinica atenta si continua a pacientei este, de aceea, esentiala in timpul tratamentului prin perfuzie, indeosebi in timpul combinarii tratamentului cu glucocorticosteroizi sau daca apar complicatii care induc retentia fluidelor (boli renale, toxemie preeclamptica). Administrarea lichidelor trebuie redusa pe cat posibil. Daca apare edemul pulmonar in pofida acestor precautii, trebuie intrerupta perfuzia. Trebuie initiat, imediat, un tratament al edemului pulmonar cu medicamente conventionale. Combinatia Partusisten si Verapamil nu mai este corespunzatoare si aceea nu este recomandata. Cantitatea de lichid administrata zilnic sa nu depaseasca 1 500 ml. Este interzisa administrarea de Partusisten impreuna cu preparate care contin calciu, vitamina D sau dihidrotahisterina.