Indicatii
Keppra este indicat ca monoterapie in tratamentul crizelor convulsive partiale, cu sau fara generalizare
secundara, la adulti si adolescenti cu epilepsie nou diagnosticata, incepand cu varsta de 16 ani.
Keppra este indicata ca terapie adaugata
- in tratamentul crizelor convulsive partiale, cu sau fara generalizare secundara, la pacienti cu
epilepsie adulti, adolescenti, copii si sugari incepand cu varsta de 1 luna.
- in tratamentul crizelor mioclonice la pacienti cu Epilepsie Mioclonica Juvenila, adulti si adolescenti
incepand cu varsta de 12 ani.
- in tratamentul crizelor tonico-clonice primare generalizate, la pacienti cu Epilepsie Generalizata
Idiopatica, adulti si adolescenti incepand cu varsta de 12 ani.
Doze
Monoterapie la adulti si adolescenti cu varsta peste 16 ani
Doza recomandata pentru inceperea tratamentului este de 250 mg de doua ori pe zi si trebuie crescuta
dupa doua saptamani la o doza terapeutica initiala de 500 mg de doua ori pe zi. in functie de raspunsul
clinic, doza poate fi ulterior marita cu cate 250 mg, doza fiind administrata de doua ori pe zi, la interval de
doua saptamani, pana la o doza maxima de 1500 mg de doua ori pe zi.
Terapie adaugata la adulti ( 18 ani) si adolescenti (12-17 ani), cu greutate de 50 kg sau peste
Doza terapeutica initiala este de 500 mg, de doua ori pe zi. Cu aceasta doza se poate incepe tratamentul din prima zi.
In functie de raspunsul clinic si de toleranta, doza zilnica poate fi crescuta pana la 1500 mg, de doua ori pe zi. Doza poate fi modificata prin crestere sau scadere cu cate 500 mg, doza fiind administrata de doua ori pe zi, la interval de doua pana la patru saptamani.
Intreruperea tratamentului
Daca administrarea de levetiracetam trebuie oprita, se recomanda intrerupere treptata (de exemplu la adulti si adolescenti cu greutate mai mare de 50 de kg: diminuari cu cate 500 mg, de doua ori pe zi, la interval de doua pana la patru saptamani; la sugari cu varsta mai mare de 6 luni, copii si adolescenti cu greutate mai mica de 50 kg: diminuarea dozei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 10 mg/kg, doza fiind administrata de doua ori pe zi, la interval de doua saptamani; la sugari (cu varsta mai mica de 6 luni), diminuarea dozei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 7 mg/kg, doza fiind administrata de doua ori pe zi, la interval de doua saptamani).
Grupe speciale de pacienti
Varstnici (peste 65 ani)
La pacientii varstnici cu disfunctie renala se recomanda ajustarea dozei.
Insuficienta renala
Doza zilnica trebuie individualizata in raport cu functia renala.
Insuficienta hepatica
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata. La pacientii cu insuficienta hepatica severa, clearance-ul creatininei poate subestima insuficienta renala. De aceea, se recomanda o scadere cu 50% a dozei zilnice de intretinere, atunci cand clearance-ul creatininei este < 60 ml/min si 1,73 m2.
Copii si adolescenti
Medicul trebuie sa prescrie forma farmaceutica, forma de prezentare si concentratia cea mai adecvata in
functie de varsta, de greutate si doza.
Comprimatul filmat nu este adecvat pentru utilizare la sugari si copii cu varsta sub 6 ani. Keppra solutie
orala este forma farmaceutica adecvata pentru sugari. In plus, comprimatele filmate nu sunt adecvate
pentru inceperea tratamentului la copii cu greutatea mai mica de 25 kg, pentru pacientii care nu pot inghiti comprimatele filmate sau pentru administrarea dozelor sub 250 mg. in toate cazurile enumerate mai sus trebuie utilizat Keppra solutie orala.
Monoterapie
Siguranta si eficacitatea Keppra in monoterapie la copii si adolescenti cu varsta sub 16 ani nu au fost inca stabilite.
Nu exista date disponibile.
Terapie adaugata la sugari si copii mici cu varsta cuprinsa intre 6 si 23 luni, copii (2 pana la 11 ani) si
adolescenti (12 pana la 17 ani) cu greutate sub 50 kg
Keppra solutie orala este forma farmaceutica adecvata pentru utilizare la sugari si copii cu varsta sub
6 ani.
Pentru copii cu varsta de 6 ani si mai mare, Keppra solutie orala trebuie utilizat pentru doze mai mici de
250 mg, pentru doze care nu sunt multipli de 250 mg atunci cand doza recomandata nu poate fi atinsa
luand mai multe comprimate si in cazul pacientilor care nu pot inghiti comprimatele filmate.
Trebuie utilizata cea mai mica doza eficace. Doza de initiere pentru un copil sau adolescent cu greutatea
de 25 de kg trebuie sa fie 250 mg de doua ori pe zi, cu o doza maxima de 750 mg de doua ori pe zi.
Dozele recomandate la copii si adolescenti cu greutate de 50 kg si peste sunt similare celor pentru adulti.
Terapie adaugata la sugari cu varsta cuprinsa intre o luna si 6 luni
Solutia orala este forma farmaceutica adecvata la sugari.
Mod de administrare
Comprimatele filmate trebuie administrate pe cale orala, inghitite cu o cantitate suficienta de lichid, si pot fi administrate cu sau fara alimente. Doza zilnica este administrata in doua prize egale.
Contraindicatii
Hipersensibilitatea la substanta activa, la alti derivati de pirolidona sau la oricare dintre excipienti.
Precautii
Insuficienta renala
Administrarea levetiracetam la pacientii cu insuficienta renala poate necesita ajustarea dozei. La pacientii cu insuficienta hepatica severa se recomanda evaluarea functiei renale inainte de alegerea dozei.
Afectiune renala acuta
Utilizarea levetiracetamului a fost foarte rar asociata cu o afectiune renala acuta, cu un timp pana la debut variind de la cateva zile la cateva luni.
Hemoleucograma
In general, la inceputul tratamentului, au fost descrise cazuri rare de scadere a numarului de celule
sanguine (neutropenie, agranulocitoza, leucopenie, trombocitopenie si pancitopenie) in asociere cu
administrarea levetiracetamului. Se recomanda efectuarea hemoleucogramei completela pacientii care
prezinta slabiciune importanta, febra cu valori mari, infectii recurente sau tulburari de coagulare.
Suicid
La pacientii tratati cu medicamente antiepileptice (inclusiv levetiracetam) s-au raportat cazuri de suicid,
tentativa de suicid, ideatie suicidara si comportament suicidar. In urma unei metaanalize a studiilor clinice randomizate controlate cu placebo in care s-au utilizat medicamente antiepileptice, s-a evidentiat un risc usor crescut de aparitie a gandurilor suicidare si comportamentului suicidar. Mecanismul care a determinat aparitia acestui risc nu este cunoscut.
Din acest motiv, pacientii trebuie monitorizati in scopul identificarii semnelor de depresie si/sau ideatie
suicidara si comportament suicidar si trebuie avuta in vedere initierea unui tratament adecvat. Pacientilor (si persoanelor care au grija de pacienti) trebuie sa li se recomande sa ceara sfatul medicului in cazul aparitiei semnelor de depresie si/sau ideatie suicidara si comportament suicidar.
Copii si adolescenti
Comprimatul filmat nu este adecvat utilizarii la sugari si copii cu varsta sub 6 ani.
Datele disponibile la copii, nu sugereaza o influenta a levetiracetamului asupra cresterii si pubertatii.
Totusi, raman necunoscute efectele pe termen lung ale tratamentului cu levetiracetam la copii asupra
procesului de invatare, inteligentei, cresterii, functiilor endocrine, pubertatii si potentialului fertil.
Interactiuni medicamentoase
Medicamente antiepileptice
Datele din studiile clinice desfasurate inainte de punerea pe piata, efectuate la adulti, indica faptul ca
levetiracetam nu influenteaza concentratiile plasmatice ale altor medicamente antiepileptice (fenitoina,
carbamazepina, acid valproic, fenobarbital, lamotrigina, gabapentina si primidona) si ca aceste
medicamente antiepileptice nu influenteaza farmacocinetica levetiracetam.
In concordanta cu datele obtinute la pacientii adulti, nici in cazul copiilor si adolescentilor la care s-a
administrat levetiracetam in doze de pana la 60 mg/kg zilnic, nu au existat dovezi de interactiuni
medicamentoase semnificative clinic.
O evaluare retrospectiva a interactiunilor farmacocinetice la copii si adolescenti (4-17 ani) cu epilepsie a
confirmat ca terapie adaugata cu levetiracetam administrat oral nu a influentat concentratia plasmatica la starea de echilibru a carbamazepinei si valproatului administrate concomitent. Totusi, datele existente
sugereaza ca, in cazul copiilor, medicamentele antiepileptice inductoare enzimatice cresc clearance-ul
levetiracetamului cu 20%. Nu sunt necesare ajustari ale dozelor.
Probenecid
Probenecid (500 mg de patru ori pe zi), un agent blocant al secretiei tubulare renale, inhiba clearance-ul
renal al metabolitului principal, dar nu si pe cel al levetiracetamului. Totusi, concentratia plasmatica a
acestui metabolit ramane scazuta.
Metotrexat
S-a raportat ca administrarea concomitenta de levetiracetam si metotrexat diminueaza clearence-ul
metotrexatului, avand ca rezultat o concentratie sanguina crescuta/prelungita a metotrexatului pana la
valori potential toxice. Concentratiile sanguine ale metotrexatului si levetiracetamului trebuie monitorizate atent la pacientii tratati concomitent cu cele doua medicamente.
Contraceptive orale si alte interactiuni farmacocinetice
O doza zilnica de 1000 mg levetiracetam nu a influentat farmacocinetica contraceptivelor orale
(etinilestradiol si levonorgestrel); parametrii endocrini (hormonul luteinizant si progesteronul) nu au fost
modificati. O doza zilnica de 2000 mg levetiracetam nu a modificat farmacocinetica digoxinei si
warfarinei; timpul de protrombina nu a fost modificat. Administrarea concomitenta cu digoxina,
contraceptive orale si warfarina nu a influentat farmacocinetica levetiracetamului.
Laxative
Au existat raportari izolate despre diminuarea eficacitatii levetiracetamului atunci cand laxativul osmotic
macrogol a fost administrat concomitent cu levetiracetam utilizat oral. De aceea macrogolul nu trebuie
administrat pe cale orala cu o ora inainte si o ora dupa administrarea levetiracetamului.
Alimente si alcool etilic
Cantitatea de levetiracetam absorbita nu a fost modificata de ingestia concomitenta de alimente, dar viteza absorbtiei a fost usor redusa.
Nu sunt disponibile date privind interactiunea dintre levetiracetam si alcool etilic.
Sarcina
Datele post-autorizare din mai multe registre prospective referitoare la sarcina au furnizat dovezi privind
rezultatele la peste 1000 de femei expuse la monoterapie cu levetiracetam in cursul primului trimestru de sarcina. Privite global, aceste date nu sugereaza o crestere substantiala a riscului de malformatii
congenitale majore, desi un risc teratogen nu poate fi complet exclus. Tratamentul cu mai multe
medicamente antiepileptice se asociaza cu un risc mai mare de malformatii congenitale, comparativ cu
monoterapia si, de aceea, trebuie luata in considerare monoterapia. Studiile la animale au aratat existenta unei toxicitati asupra functiei de reproducere.
Nu se recomanda administrarea Keppra in timpul sarcinii si la femei aflate la varsta fertila care nu folosesc contraceptive, decat daca este necesar din punct de vedere clinic.
Modificarile fiziologice din timpul sarcinii pot influenta concentratia plasmatica a levetiracetamului. A
fost observata scaderea concentratiilor plasmatice ale levetiracetamului in timpul sarcinii. Aceasta scadere este mai pronuntata in timpul celui de-al treilea trimestru de sarcina (pana la 60% din concentratia plasmatica initiala inainte de sarcina). La gravidele tratate cu levetiracetam trebuie sa se asigure o urmarire clinica adecvata. intreruperea tratamentului antiepileptic poate determina o agravare a bolii, periculoasa atat pentru mama cat si pentru fat.
Alaptarea
Levetiracetamul se elimina in laptele uman. De aceea, nu se recomanda alaptarea in cursul tratamentului. Cu toate acestea, daca tratamentul cu levetiracetam este necesar in timpul alaptarii, raportul risc/beneficiu al acestui tratament trebuie cantarit luand in considerare importanta alaptarii.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidentiat efecte asupra fertilitatii. Nu sunt disponibile date clinice; nu se cunoaste riscul potential la om.
Levetiracetam are o influenta minora sau moderata asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Din cauza unei posibile sensibilitati individuale diferite, unii pacienti pot prezenta, in special la inceputul tratamentului sau dupa cresterea dozei, somnolenta sau alte simptome la nivelul sistemului nervos central. De aceea, pacientii care conduc vehicule sau folosesc utilaje trebuie avertizati asupra riscului de aparitie a acestor simptome. Pacientii sunt sfatuiti sa nu conduca vehicule si sa nu foloseasca utilaje pana cand nu se stabilileste ca abilitatea lor pentru aceste activitati nu este afectata.
Rezumatul profilului de siguranta
Reactiile adverse cel mai frecvent raportate au fost rinofaringita, somnolenta, cefalee, fatigabilitate si
ameteli. Profilul reactiilor adverse prezentat mai jos se bazeaza pe analiza coroborata a datelor ce provin
din studii clinice controlate placebo, pentru toate indicatiile studiate, care a inclus un total de 3416 pacienti tratati cu levetiracetam. La aceste date se adauga utilizarea levetiracetam in studiile de extensie
corespunzatoare, de tip deschis, precum si date provenite din utilizarea dupa punerea pe piata. Profilul de siguranta al levetiracetam este, in general, similar la toate categoriile de varsta (pacienti adulti, adolescenti si copii) si pentru toate indicatiile aprobate in epilepsie.
Lista reactiilor adverse sub forma de tabel
Reactiile adverse observate in studiile clinice (la adulti, adolescenti, copii si sugari > 1 luna) si din
experienta dupa punerea pe piata sunt prezentate in urmatorul tabel, in functie de sistemul afectat si de
frecventa. Reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii si frecventa lor este
definita dupa cum urmeaza: foarte frecvente ( 1/10); frecvente ( 1/100 si < 1/10); mai putin frecvente
( 1/1000 si < 1/100); rare ( 1/10000 si < 1/1000) si foarte rare ( 1/10000).
Infectii si infestari
Foarte frecvente: rinofaringita
Rare: infectii.
Tulburari hematologice si limfatice
Mai putin frecvente: trombocitopenie, leucopenie
Rare: pancitopenie, neutropenie, agranulocitoza.
Tulburari ale sistemului imunitar
Rare: Reactie adversa indusa de medicament, asociata cu eozinofilie si simptome sistemice (Drug reaction with eosinophilia and systemic symptoms, DRESS), hipersensibilitate (inclusiv angioedem si anafilaxie).
Tulburari metabolice si de nutritie
Frecvente: anorexie
Mai putin frecvente: scadere ponderala, crestere ponderala
Rare: hiponatremie.
Tulburari psihice
Frecvente: depresie, ostilitate/ agresivitate, anxietate, insomnie, nervozitate/iritabilitate
Mai putin frecvente:tentativa de suicid, ideatie suicidara, tulburari psihotice,comportament anormal, halucinatii, furie, stare confuzionala, atac de panica, labilitate emotionala/modificari ale dispozitiei, agitatie
Rare: suicid reusit, tulburari de personalitate, tulburari ale gandirii.
Tulburari ale sistemului nervos
Foarte frecvente: somnolenta, cefalee
Frecvente: convulsii, tulburari de echilibru, ameteli, letargie, tremor
Mai putin frecvente: amnezie, afectare a memoriei, tulburari de coordonare/ataxie, parestezii, tulburari de atentie
Rare: coreoatetoza, diskinezie, hiperkinezie.
Tulburari oculare
Mai putin frecvente: diplopie, vedere incetosata.
Tulburari acustice si vestibulare
Frecvente: vertij.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Frecvente: tuse.
Tulburari gastrointestinale
Frecvente: dureri abdominale, diaree, dispepsie, varsaturi, greata
Rare: pancreatita.
Tulburari hepato-biliare
Mai putin frecvente: rezultate anormale ale testelor functionale hepatice
Rare: insuficienta hepatica, hepatita.
Tulburari renale si ale cailor urinare
Rare: afectiune renala acuta.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: eruptii cutanate tranzitorii
Mai putin frecvente: alopecie, eczema, prurit
Rare: necroliza epidermica toxica, sindrom Stevens-Johnson, eritem polimorf.
Tulburari musculoscheletice si ale tesutului conjunctiv
Mai putin frecvente: slabiciune musculara, mialgie
Rare: rabdomioliza si valoare serica crescuta a creatinfosfokinazei*.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente: astenie/fatigabilitate.
Leziuni, intoxicatii si complicatii legate de procedurile utilizate
Mai putin frecvente: leziuni.
* Prevalenta este semnificativ mai mare la pacientii japonezi, in comparatie cu pacientii non-japonezi.
Cazurile de encefalopatie au fost rar observate dupa administrarea levetiracetamului. Aceste reactii
adverse au aparut, in general, la inceputul tratamentului (la cateva zile pana la cateva luni) si au fost
reversibile dupa intreruperea tratamentului.
Descrierea anumitor reactii adverse
Riscul de aparitie a anorexiei este mai mare in cazul in care levetiracetam este administrat in asociere cu topiramat.
In cateva cazuri de alopecie s-a observat recuperarea la intreruperea tratamentului cu levetiracetam.
In cateva cazuri de pancitopenie a fost identificata supresia maduvei hematogene.
Copii si adolescenti
Un numar total de 190 pacienti cu varsta cuprinsa intre 1 luna si sub 4 ani au fost tratati cu levetiracetam
in studii controlate placebo si studii deschise de extensie. saizeci dintre acesti pacienti au fost tratati cu
levetiracetam in studii controlate placebo. Un numar total de 645 pacienti cu varsta cuprinsa intre 4 si
16 ani au fost tratati cu levetiracetam in studii controlate placebo si studii deschise de extensie.
Dintre
acestia, 233 pacienti au fost tratati cu levetiracetam in studii controlate placebo. Pentru ambele categorii
de varsta, la aceste date se adauga experienta utilizarii levetiracetam dupa punerea pe piata.
In plus, 101 sugari cu varste mai mici de 12 luni au fost expusi intr-un studiu de siguranta post-autorizare.
Nu s-au identificat motive noi de ingrijorare privind siguranta pentru sugarii cu varste mai mici de 12 luni
cu epilepsie.
Profilul reactiilor adverse la levetiracetam este, in general, similar pentru toate categoriile de varsta si
indicatiile aprobate pentru epilepsie. Rezultatele privind siguranta la copii si adolescenti din studiile
clinice controlate placebo au fost in concordanta cu profilul de siguranta al levetiracetam la adulti, cu
exceptia reactiilor adverse comportamentale si psihice, care au fost mai frecvente la copii si adolescenti
decat la adulti.
La copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 4 si 16 ani, reactiile adverse raportate mai frecvent decat la alte categorii de varsta sau fata de profilul general de siguranta au fost urmatoarele: varsaturi (foarte frecvente, 11,2%), agitatie (frecvent, 3,4%), modificari ale dispozitiei (frecvente, 2,1%), labilitate emotionala (frecvent, 1,7%), agresivitate (frecvent, 8,2%), comportament anormal (frecvent, 5,6%) si letargie (frecvent, 3,9%). La sugari si copii cu varsta cuprinsa intre 1 luna si sub 4 ani, iritabilitatea (foarte frecventa, 11,7%) si tulburarile de coordonare (frecvent, 3,3%) au fost raportate mai frecvent decat la alte categorii de varsta sau fata de profilul general de siguranta.
Un studiu clinic dublu-orb, controlat placebo cu un protocol de non-inferioritate, privind evaluarea
sigurantei la copii si adolescenti, a analizat efectele cognitive si neuropsihologice ale tratamentului cu
levetiracetam la copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 4 si 16 ani, cu crize convulsive partiale. S-a
demonstrat ca Keppra nu a fost diferit fata de placebo (non-inferioritate) in ceea ce priveste modificarea
valorilor initiale ale scorului Leiter-R Attention and Memory, Memory Screen Composite in populatia
per protocol.
Rezultatele referitoare la functiile comportamentale si emotionale au indicat o agravare a
comportamentului agresiv la pacientii tratati cu levetiracetam, asa cum a fost masurat printr-o metoda
standardizata si sistematica, utilizand un instrument validat (CBCL Chestionar privind comportamentul
copilului - Achenbach).
Cu toate acestea, subiectii la care s-a administrat levetiracetam intr-un studiu deschis, de urmarire pe termen lung, nu au prezentat o agravare, in medie, a functiilor comportamentale si emotionale; in special estimarile comportamentului agresiv nu s-au agravat fata de valorile initiale.
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru
permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Supradozaj
Simptome
In cazul supradozajului cu Keppra s-au observat somnolenta, agitatie, agresivitate, reducerea gradului de constienta, deprimare respiratorie si coma.
Abordarea terapeutica in caz de supradozaj
In cazul supradozajului acut, evacuarea continutului gastric se poate efectua prin lavaj gastric sau
inducerea emezei. Nu exista antidot specific pentru levetiracetam. In caz de supradozaj cu levetiracetam,
tratamentul este simptomatic si poate include hemodializa. Prin dializa se indeparteaza 60% din
levetiracetam si 74% din metabolitul principal.
Compozitie
Fiecare comprimat filmat contine levetiracetam 250 mg.
Lista excipientilor
Nucleul comprimatului:
Croscarmeloza sodica
Macrogol 6000
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Stearat de magneziu
Film:
Alcool polivinilic partial hidrolizat
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 3350
Talc
Oxid galben de fier (E 172).
Ambalaj
Comprimat filmat
Forma alungita, culoare albastra, 13 mm, avand marcat codul ucb 250 pe una din fete.
Linia mediana este numai pentru a facilita ruperea in vederea inghitirii mai usoare si nu pentru divizarea in doze egale.
Comprimatele filmate Keppra 500 mg sunt ambalate in blistere de aluminiu/PVC, introduse in cutii
continand cate 10, 20, 30, 50, 60, 100, 120 de comprimate filmate si ambalaje multiple continand 200 (2
ambalaje de 100) comprimate filmate.Comprimatele filmate Keppra 500 mg sunt ambalate in blistere unidoza, perforate, de aluminiu/PVC, introduse in cutii continand cate 100 x 1 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.