Regiune a laringelui cuprinsa intre corzile vocale. Glota constituie etajul mediu al laringelui, situat intre vestibulul laringean (deasupra) si regiunea subglotica (dedesubt). Ea este marginita de fiecare parte de catre o coarda vocala, o sforicica albicioasa orizontala, constituita din muschi si acoperita cu o mucoasa fina. In timpul respiratiei normale, aerul expirat nu produce nici un sunet la trecerea prin glota. In cursul fonatiei, aerul expirat produce un sunet datorita vibratiei corzilor vocale (sunet laringean) si a cavitatii orobucale situate deasupra.
Patologie - bolile glotei se traduc printr-o modificare a timbrului vocii (disfonie) si sunt adesea cauzate de tutun, care este un factor patogen important. Glota poate fi atinsa de o paralizie laringeana, care o imobilizeaza, si prin anomalii ale mucoasei: tumori benigne sau maligne si laringite cronice.