Dragoste, obsesie?

Doamna Lia ,va multumesc pentru compliment , poate chiar sunt un bun regizor , si stiu ca orice film are si un sfarsit si pentru a nu va dezamagi va trebui sa lucrez si la finalul filmului.Mi-ati sugerat sa vizionez serialul "Lie to me".Va precizez ca nu mai imi plac deloc serialele nesfarsite chiar si cele politiste, nici productiile hollywoodiene cu binecunoscutul happyend.Aici trebuie sa recunosc ca m-ati dezamagit un pic, o persoana cu pregatirea dumneavoastra sa se uite la asa "spanacuri".Este la fel ca si cum mi-ati fi spus ca va place colombo sau kojac.Nici eu nu ma pot lauda ca sunt un mare cinefil ,dar as spune ca mai degraba prefer cinematografia rusa si un film bun care mi-a ramas intiparit in minte este"Barbierul din Siberia".

Doamna Lia, mi-ati reprosat ca sunt mincinos ,ca nu sunt sincer .Poate am mintit in unele locuri prin omisiune, alteori comentariile mele au fost influentate de stare in care ma aflam ,de la disperare pina chiar la furie.Am omis sa spun ca problemele mele au inceput cu pasiunea asta obsesiva a mea pentru doctorita.Problemele mele sunt foarte vechi,dar pina acum au stat inghetate.Nu doctorita este cauza nebuniei mele.Sunt incoltit de o gramada de probleme in fata carora as fi putut ceda in orice moment.Apropo de filme,de data asta nu ma voi mai da mare snob si va voi povesti despre finalul unui film american horror din anii 80 cred in care o nava blestemata goneste nebuneste prin ocean pina se loveste de o stinca si atunci se si taie filmul.Asta nu mi-a venit acum brusc in minte ,imaginea asta o vizualizez demult si ma aseman cu acea nava.Insa in tot acest intuneric care se apropie doctorita a reprezentat pentru mine singura raza de lumina,am realizat ca mai ezista si ceva pur si frumos in aceasta lume.Am fost ca inecatul care se agata si de un pai,a fost ca si ultima dorinta a unui condamnat la moart,dorinta de o a admira.Dar din pacate am reusit sa stric totul,asta este caracteristica care m-a bantuit toata viata.De cate ori ma apropiam de ceva frumos,sa nu intelegeti ca e vorba doar de dragoste, stricam totul.Nu sunt foarte curajos, dar cand simti ca ai pierdut totul ,ca pina si singura luminita din intuneric s-a stins si mai ales stii ca ai stins-o singur nu cred ca mai ai chef de jocuri si nimeni nu si-ar dori sa fie in starea asta.

Doamna Lia, ma bucur ca v-a placut filmul, dar aflandu-ma acum intr-o stare ceva mai lucida, imi dau seama totusi ca v-am jignit in postarea anterioara si iarasi trebuie sa-mi cer scuze.Am parut arogant, adevarul este ca si eu ma uitam mai demult la seriale de genul "lie to me" dar am renuntat ,pare ciudat, nu mai am rabdarea necesara nici macar pentru a urmari un episod de la cap la coada.Cu aceasta ocazie aflati ca rabdarea ca rabdarea este o calitate care mie incepe sa-mi lipseasca tot mai mult.Am mai citit si alte comentarii postate de dv. ca raspuns la problemele altor oameni aflati cu adevarat in situatii dramatice si v-am admirat sufletul dv. mare si frumusetea cu care scrieti.Este adevarat ,gramatica o stapanesc oarecum, dar nici pe departe nu scriu asa frumos ca dv. M-a impresionat modul cum vorbeati si ii dadeati sfaturi acelei femei aflate intr-o situatie oribila ,terorizata de un sot agresiv.Sunt aproape sigur ca sunteti un minunat psihiatru sau psiholog, ba chiar ma gandesc ca sunteti doctorita mea.Stiu ce veti spune, ve-ti face referire la filmul"Lie to me" si veti spune ca incerc sa ma dau bine pe langa dv. ca vreau sa-mi repar imaginea.Este clar ca pe dumneavoastra nu pot sa va mint , este si asta adevarat.Nici mie nu-mi vine sa cred ce orori pot scrie uneori.Am recitit toate postarile mele anterioare si mi s-a facut o rusine teribila.Grav este faptul ca as putea scrie din nou acest fel de grozavii, din cauza instabilitatii mele psihice.Probabil am toate simptomele unui maniac,obsedat,schizofrenic,psihopat,paranoic.Cu toate acestea,dumneavoastra nu ati folosit niciodata termenii acestia si ati fost delicata cu mine chiar daca eu v-am jignit uneori.Sunt tot mai convins ca sunteti Ea, probabilitatea de a exista doua suflete asa minunate mi se pare foarte mica.Rusinea de a ma afla fata in fata cu doctorita ma ingrozeste.Nu stiu daca voi avea destul curaj sa o vad si sa o privesc in ochi.Sunt terfiat, mai usor mi-ar fi sa-l privesc pe Dumnezeu si sa-i dau Lui socoteala.Cum o sa sa-i spun eu acestui Inger aceste oribilitati si s-o intristez ,Ea care a fost asa de buna cu mine daca nu stie nimic.Si ce se va intampla apoi,imi va recomanda un alt psihiatru si sa fac terapie.Aici intervine alta problema ,trebuia s-o am si pe asta,una din fobiile mele frica de doctori si de tratamente,asta din cauza unei intamplari ciudate de acum vreo 15 ani, foart dureroase pentru mine,insa privita din afara ar parea comica, as parea ghinionistul absolut, as parea ca si cum toate mi se intampla numai mie.De atunci practic eu personal singura legatura cu medicina a fost cate o aspirina.Ma vad obligat sa revin, nu sunt psiholog dar stiu la ce s-ar gandi prima data o femeie,va rog sa ma scuzati din nou,nu a fost vorba de o experienta de genul dr.Ciomu ,a fost o problema la ochi dar acum sunt bine.Pe scurt ,am intrat la oculist perfect sanatos si am iesit bolnav.Probabil realizati o usoara similaritate cu ce mi se intampla acum.Practic sunt ghinionistul absolut.V-am spus asta ca sa realizati ca nu am nici puterea nici vointa pentru o terapie medicala.Singura terapie va trebui sa seproduca de la sine in interiorul meu.Totusi ard de nerabdare s-o mai vad pe doctorita macar pentru ultima oara.Intotdeauna cand stateam in fata ei era ca si cum as fi aprope de soare ,simteam ca frumusetea ei arde, acum senzatia asta va fi de un milion de ori mai puternica fiindca aceasta arsura este cauzata acum si de rusine.Am inceput prost prima postare. Am spus ca e sexy si frumoasa.Suntmilioane de femei sexy si frumoase, dar un suflet ca al ei este unic.Practic este fiinta cu cel mai bun suflet pe care am intalnit-o vreodata si de aceea ma simt si mai oribil.M-am gandit chiar sa nu mai duc la programare si sa caut direct alt medic.Dar nici asta nu este o solutie.As fi din nou un las.Probabil ca ar da pina la urma un telefon sa intrebe ce s-a intamplat.Ce sa-i spun"imi pare rau n-am fost multumit de serviciile dv.,am schimbat doctorul".As rani-o ingrozitor, mai ales daca nu ar sti nimic.Si atunci ce sa fac ,sa ma prefac ca nu s-a intamplat nimic sperand ca si ea va face la fel daca stie de aceasta situatie?Mai e si varianta foarte ciudata putin probabila ca ea sa-mi fie terapeut si sa-mi prescrie pilule de care v-am spus ca am oroare.Oricum cred ca un bolnav nu se poate face bine daca nu are vointa necesara a se face bine.S-au poate ca ea imi va spune direct ca gata numai mi-este doctor si asta ar fi oribil pentru mine ,durerea inimaginabila absoluta.Caut o situatie de iesire si practic ma simt blocat. Doamna Lia , dupa cum ati observat nu sunt capabil de a judeca limpede si a lua o decizie corecta.Acceasta mi s-a intamplat si cu alte ocazii in viata ,de cate ori a trebuit sa iau o decizie am ales-o intotdeauna pe cea gresita.De aceea va rog din tot sufletul sa-mi dati un sfat ,stiu ca sunteti o femeie foarte inteligenta, veti spune ca fiecare trebuie sa ia propriile decizii ,dar va implor totusi chiar daca nici macar nu va pot promite ca voi urma sfatul dumnevoastra.

Doamna Lia mi-ati povestit ca ati urmarit filmul pe care vi l-am recomandat si asta m-a impresionat si mai mult.In postarea mea anterioara am uitat sa vorbesc despre asta .In timp ce dumneavoastra ati avut buna vointa sa urmariti filmul ,eu am fost iar magar si doar am cautat pe imdb si am vazut ca filmul recomandat de dv. este un serial politist,psihologic cu episoade cu actiune independenta si nu am vizionat nici un episod dar am inteles ca este un serial foarte bun.Revenind la filmul "Barbierul din Siberia" este foarte frumos comentariul dumneavoastra insa eu am privit filmul dintr-un alt punct de vedere.Bineinteles ca in cazul meu nu este vorba despre doi oameni care se iubesc.Aici singurul care are asemenea sentimente deznadajduite sunt doar eu.Dar altceva vroiam sa spun.Filmul incepe intr-o atmosfera grandioasa specifica Rusiei acelor vremuri si vesela la inceput ai senzatia ca filmul va fi o comedie romantica.Dar apoi se intampla ceva ca in majoritatea filmelor cinematografiei rusesti, in cazul de fata un declic in mintea personajului masculin principal si toata actiunea devine una extrem de trista,tot mai trista pina la finalul filmului iar happyend-ul lipseste.Acel declic ,cadere mentala a personajului care isi face singur rau si se condamna la o viata infernala dintr-o nebuie de moment, un orgoliu ranit unora li s-ar parea chiar comic inexplicabil.Recunosc ca la inceput si eu am simtit la fel dar apoi filmul m-a intristat mult si recunosc ca nu as mai avea puterea sa-l mai revad vreodata.Este fascinant cum un sentiment asa de frumos il poate face pe un om sa isi faca asa de mult rau si sa se autopedepseasca.Bineinteles ,mai exista inca o deosebire importanta personajul feminin in acest film era lipsit de calitati, dar pentru barbat nu conta asta sau poate a ales sa se autopedepseasca si sa sufera fiindca in acest mod vroia sa o pedepseasca si pe ea,sa se simta vinovata.In cazul meu este iarasi o deosebire fiindca eu vreau sa sufar singur ,nu as vrea sa atrag in suferinta mea si alte persoane mai ales Ea care spre deosebire de personajul din film este un Inger ,nu are nici o legatura cu mine si poate nici nu a aflat de problema mea.

Am inteles doamna Lia ,tocmai terminasem o postare in care explicam cate ceva din ce am simtit eu din respectivul film, si dupa ce am postat-o am observat ca ati mai trimis un text cu o referire la scena finala din cartea "Crima si pedeapsa".Am avut un soc.De mai multe saptamani incerc sa transcriu tot ce simt pe coli de hirtie sperand ca voi avea curajul sa ile inmanez Ei.S-ar putea sa nu ma credeti dar intr-un paragraf ma refeream chiar la scena aceea nu chiar exact ca dv. dar intelesul era tot acela.Cum v-am mai spus paranoia este ultima care s-a adaugat pe lista mea , faptul ca mi-ati pomenit de cafea, de exprimarea nonverbala sau de starea parintelui imi par indicii serioase ca a-ti fi Ea.Sincer ,nici nu stiu cum ar fi mai bine .M-ar bucura sa stiu ca Ea ar citi ce scriu cand sunt intr-o stare sufleteasca oarecum linistita,dar in acelasi timp m-ar ingrozi sa stiu ca va citi si grozaviile de om nebun pe care le-am scris aflat intr-o stare tulburata, dar nu trebuie sa gasesc scuze trebuie sa-mi asum si aceasta parte intunecata acest mr. Hyde al meu care face parte din mine.Am inteles perfect sfatul dumneavoastra doamna Lia ,mi-ati dat un indiciu clar,nu-mi ramane decat sa caut in interiorul meu si sa gasesc resurse nesperate de curaj.Ar fi foarte grav ca ea sa stie ,sa fiti chiar dv.Ea si eu sa nu am curajul sa fac asta sa ma prefac ca nu s-a intimplat nimic.Probabil ca pentru mine asta ar fi cea mai mare decadere posibila ,as ajunge la un nivel asa de jos incat practic mai jos de atat nu s-ar putea.

Asta este ultima postare.Am vorbit cu doctorita insa doar i-am spus ca am niste probleme ,insa ne-am inteles sa le transcriu pe niste foi.Am inteles ca nu stia absolut nimic, insa nu mai e loc de dat inapoi .Totusi ma simt oripilat ca va trebui sa o incarc cu asa probleme de care nu avea nevoie.Simt ca-i voi face un mare rau unui suflet nevinovat.La naiba cu soarta mea ,dar de ce trebuie sa distrug si un suflet inocent.E ca si cum o plasa de paianjen s-ar tese in jurul meu si cand cred ca am gasit scapare ma prind si mai rau,mai mult, pot sa bag in necazuri fiinta pe care o iubesc cel mai mult.

Doamna Lia, promisesem sa nu mai postez nimic, dar din respect pentru dumneavoastra si fiindca sunt intr-una din starile mele psihice cat de cat lucide m-am hotarat sa mai scriu ceva si sa mai clarific situatia pe unde a mai ramas loc de dubii.Fara echivoc este faptul ca as urmari ceva, o relatie cu acea femeie.Nici macar nu stiu daca e maritata,oricum nu e de nasul meu, nu e etic si sincer sa fiu, sansele de a i-o fura pe angelina jolie lui brad pitt,teoretic,fara nici o gluma, sunt de un milion de ori mai mari, asta ca sa clarific pentru totdeauna acest punct.Este vorba doar de o iubire platonica, insa asa de puternica incat eu pe femeia asta o consider cea mai minunata fiinta din univers, practip***aubesc mai mult decat pe cei din familie, este ca si cum sufletul meu ar fi prea mic sa mai incapa si altceva in afara de ea.Stiu ca e o nebunie.E una sa fii obsedat de un star hollywoodian, de o imagine bidimensionala,un star care oricum e departe , si alta e sa ai privilegiul sa stai fata in fata cu "starul" sa-ti vorbeasca dar mai ales sa-i cunosti sufletul de aur, de sfanta chiar asta pe langa frumusetea ei .fizica orbitoare.Eram pregatit sa-i marturisesc totul ,dar ultimul dv. sfat m-a descurajat total.Mi-ati spus sa iau o pauza.Am inteles ca a lua o pauza inseamna sa continui de fapt situatia asta, sa las decizia suspendata,cine stie,poate saptamanile urmatoare vor fi un sfetnic bun.Mai am o problema lacare am gasit rezolvarea multumita unuia dintre sfaturile dumneavoastra anterioare.Trebuie sa inventez o minciuna fiindca asteapta o explicatie pentru ca am deranjat-o.Dv.mi-ati spus ca cea mai buna minciuna este adevarul.Mai mult, nici nu ma prea pricep sa mint.Trebuie sa inventez o minciuna care sa fie cat mai aproape de adevar pentru mine ca sa nu se citeasca minciuna pe fata mea dar in acelasi timp sa para ceva foarte diferit pentru ea ,care nu cunoaste situatia.Probabil voi decadea in ochii ei dar nu am de ales.Acum regret ca nu sunteti dv. Ea, situatia ar fi fost mai simpla pentru mine, desi discutiile mele cu dv. au inceput prost,chiar v-am jignit si imi cer iar scuze pentru asta, realizez ce persoana minunata sunteti, as dori ca si Ea sa fie macar pe jumatate intelegatoare ca dv.Cred ca vreti sa va jucati un pic cu mine sau am eu un alt episod paranoic,imi cer scuze din nou, din ultimile fraze mi-intrat ideea ca a-ti putea fi secretara ei apoi m-am gandit la o prietena de-a ei care ma cunoaste sau cine stie ,poate ca atunci cand cauti pe google sau in alta parte "cea mai frumoasa femeie din lume" apare poza ei.Glumesc,insa pentru mine ea chiar este cea mai frumoasa femeie din lume din toate privintele.Pare nebunesc dar parca sunt fericit ca exista.

Mirna, sunt intr-o dispozitie ceva mai calma si nu ma supar pe tine, chiar m-am amuzat de comentariul tau.In principiu ai dreptate, insa daca cu crediinta sa zicem ca mai am sperante sa ma impac, totusi s-ar putea sa cred in Dumnezeu ,cand aud de biserica sau preoti este o alta situatie.Am o parere oribila fata de preoti desi recunosc ca ezista si unele exceptii admirabile.La psihiatru nici macar nu am ajuns pentru problemele mele.Cat despre doctorite, niciodata nu mai mi s-a intamplat asa ceva, nu am un fetis cu doctorite sau asistente medicale, chiar consideram un mit fals ca acestea ar fi frumoase, nu-mi placeau nici macar serialele cu doctorite.

Doamna Lia, incep sa cred ca sunteti mediu, am inteles ca nu aveti nici o legatura cu medicina dar cred ca sunteti mai calificata decat majoritatea psihiatrilor.Mai la inceput ma comparati cu un regizor.Parca cunoasteti viitorul. Acum trebuie sa regizez foarte bine un film si sa fiu un actor perfect.Sper ca Ea nu se uita la serialul "Lie to me".Cred ca ati vazut sau daca nu ,n-aveati cum sa nu auziti de filmul "What the Dog" in care un presedinte american ,ca sa scape dintr-un scandal sexual isi ia o echipa de consilieri care sa regizeze un fictiv razboi in Albania.In aceasta situatie sunt eu.Ca sa-i indepartez orice samanta de banuiala a trebuit sa inventez ceva groaznic , a trebuit sa incerc sa intru in pielea unui narcoman eu care in viata mea num-am atins nici macar de un fir de "iarba" ,tot ce stiu e doar din filme.S-ar putea sa reuseasca fiindca atunci cand ma voi gandi la dependenta de droguri, de fapt ma voi gandi la dependenta fata de ea Prefer sa decad in achii ei, doar sa mai am posibilitatea de o a mai vedea.Stiu ca suna melodramatic, dar atunci cand nu mai voi avea posibilitatea s-o vad ,nici nu pot sa va explic in cuvinte ,aici se termina orice logica.

O urasc in forma cea mai pura.