atacuri de panica

Anxietate Hemofilie cu inhibitori Hemofilia b

Postata de Roxana213 cu 14 ani in urma.

Buna ziua.
Si eu ma confrunt cu astfel de stari si pot sa spun ca de 5 ani cu suisuri si coborasuri, nu am dus o viata deloc normala adecvata varstei pe care o am. La mine s-au declansat inainte de nunta dupa o indigestie prelungita careia doctorii nu ii dadeau de cap. Am facut atunci toate analizele, peste tot si a reiesit ca nici macar o lipsa de calciu sau magneziu nu aveam. Am pus atunci pe seama faptului ca nu aveam servici si lipsa de activitate imi intensifica acele stari. Bineinteles ca s-au gasit persoane binevoitoare in jurul meu care m-au indemnat pe calea religiei sustinand ca sunt manifestarile "uratilor". Credula din fire si din dorinta de a reveni la viata de dinainte, de a ma putea deplasa la magazine, in concedii, in wd-uri cu sotul meu adoptasem toate masurile indicate de binevoitori. Umblam cu apa sfintita, cu ulei de la maslu, carti de rugaciuni si acatiste, in asa fel incat l-as fi facut invidios pana si pe un popa. Asta pana intr-o zi cand m-am trezit oarecum la realitate, cu starile fara ameliorare prezente in orice moment. Alte vizite la medic si alte analize. Ajunsesem sa nu imi mai doresc concedii( pe principiul "daca mi se face rau"), nu mai vorbesc de petreceri, nunti si alte manifestari specifice varstei mele de atunci respectiv 25 ani. Incercam cu atata convingere si cu argumente solide sa il determin pe sotul meu sa renunte la concediile si vacantele pe care vroia sa mi le ofere de frica acestor stari. Am uitat sa vi le descriu: senzatia de lipsa de aer, sau ca nu intra suficient aer, ameteli, stare de greata si senzatie de voma, o senzatie de presiune in piept, o imensa tristete plus marea spaima a gandului ca daca mor. Ca sa ma intelegeti mai bine - intr-o excursie pe o insula in Grecia m-am interesat mai mult unde e spitalul decat unde stam cazati. Dupa ce am constientizat ideea ca fac o mare gresala fiind atat de religioasa, habotnica as putea spune, (oricum nu scapasem de stari), m-am mai linistit o perioada. Bineinteles, starile stateau in ceafa mea, in garda sa nu cumva sa le uit. Evitam sa imi caut de lucru de frica starilor si chiar am refuzat cateva joburi. Intr-un final s-au rarit. Incepusem sa cred ca am scapat de ele. M-am angajat, totul era perfect, pana intr-o zi cand pe fondul unei stari de rau la stomac au reaparut in forta toate starile. M-am dus atunci la un bioenergetician care mi-a indicat teoria conform careia am vraji facute. Din nou ritualuri si din nou dependenta de p***ai. Un singur lucru era bun in toata acea conjunctura. Puteam sa sun oricand imi era rau. Persoana se concentra si mie imi revenea starea de bine. Abia cand mi-a spus ca conform numerologiei nu ma potrivesc cu sotul meu...(cu care am o relatie minunata) am pus capat si acestei practici. In cele din urma m-am dus la psiholog. Am facut un an si jumatate sedinte in care nu mi-a descoperit de la ce au pornit. Am incercat chiar si o sedinta de hipnoza. In schimb am primit o serie de autosugestii pe care sa le folosesc seara la culcare. Se mai linistisera si starile, intrasem pe un fagas normal. Incercam sa fac si un bebe... Au aparut insa in viata noastra diverse nedreptati, si probleme. Si cu ele odata si starile mele de rau. Parca mai acccentuate si mai chinuitoare. Si acum sunt iarasi in situatia in care caut rezolvari ale acestor stari. Ce vreau sa va spun este ca, cu toate sfaturile, materialele pe care le-am studiat, chiar si forumurile pe care le-am citit, cu toate ca stiu ca sunt create de mintea mea, nu reusesc sa le controlez. De fiecare data intru in panica. Mai ales la senzatia de lipsa de aer. Starile de greata si senzatie de voma le mai pacalesc cu mediacamente pe care le am mereu in geanta. Pentru Panica in schimb nu am ce lua. De multe ori cand sunt la servici si ma apuca starile mele, ma gandesc ce bine e de persoanele care ies la pensie (nu stiu de ce). Bineinteles ca invidiez orice persoana care poate face orice, oricum, oriunde asa cum eram si eu acum 5 ani. Dintr-o persoana vesela, glumeata, plina de viata am ajuns o frustrata. Datorita acestor stari de care nu pot sa scap. Ma mai intaresc uneori zicandu-mi ca daca mama a scapat ( a suferit de anxietate dupa ce m-a nascut pe mine) definitiv de aceste stari, poate si eu intr-o zi am sa scap. Pana atunci incerc sa fac orice este posibil sa aflu de la ce au pornit, ce le face sa se declanseze si nu ma las pana nu le elimin din viata mea DEFINITIV. Sper ca nu v-am plictisit, dar vroiam de mult sa intru pe un forum sa imi scriu pasul.

Adauga raspuns

Raspunsuri (75)

Sari

acum 14 ani

Draga mea,
Si eu am avut asa ceva si inca foarte multa lume are, la servici aveam colege cu aceleasi simptome si la curs unde merg acum, si tot asa, deci nu esti un caz izolat.Daca doresti, sa te vindeci, va dura, ani de zile, sa nu te lasi. Eu am schimbat 2 psihiatrii si doi psihologi, caci uneori tratamentel lor sunt contradictorii, dar noi putem sa allegem, avem de unde.Sedintele de psihologie sunt foarte bune pentru starea ta.
Cauta si sigur vei gasi unul care sa te vindece. A fost o perioada cand am mers in paralel la cei doi psihologi si imi alegeam ceea ce simteam ca ma ajuta.
Aerul curat, natura,gradina, hobby-uri ieftine, cauta sa le practici.
Fa-ti o programare ca zilnic sa faci ceva placut. Invata o limba straina, poezii, cantece preferate, uite-te la comedii,bancuri, gasesti pe net o gramada.
Sa nu te lasi si uita pensia, caci esti puternica, si poti face multe lucruri folositoare comunitatii, cand te vei vindeca vei ajuta si tu pe altii, asa cum fac eu si Dumnezeu te va ajuta.

Raspunde
 
0
 
danyelin

acum 14 ani

Buna.Se spune ca e usor sa dai sfaturi daca nu esti in pielea celui cu probleme insa eu iti scriu din proprie experienta.Te inteleg perfect pentru ca ani de zile m-am confruntat cu aceleasi probleme si nu pot spune ca am scapat.O stare de frica,care apare de nicaieri,senzatia ca nu-mi ajunge aerul,inima-mi bate foarte puternic si apoi frica de moarte.Am o facultate si un masterat terminate si pot spune c-am citit destul de multe carti incat sa am o cultura oarecum generala in mai multe domenii.Ce pot sa-ti spun, e ca ar trebui sa nu te mai gandesti la cauze.Poate ar fi multe,sau chiar nu-ti dai seama.Poate ai acumulat o serie de emotii,frustrari sau...gena e de vina.Atacul de panica nu poate fi catalogat ca o urmare a unei situatii exacte.Se acumuleaza in capusorul nostru o serie de "factori" iar urmarea e printre altele si atacul de panica.In acele momente suntem disperati,simtim ca ne pierdem controlul si nu putem face fata situatiei.Ideea ca in apropriere e un spital sau o urgenta unde sa putem merge in caz de nevoie,ne face sa simtim ca oarecum putem fi salvati. Am trecut prin toate aceste stari si pot sa-ti sugerez anumite lucruri.Incearca si invinge-ti teama.Gandeste-te ca oricum criza trece si nu o amplifica cu alte idei.Incepe si fa o cura cu vitamine,calciu,magneziu si B-urile.Ar fi indicat sa consulti un psihiatru,s-ar putea sa ai totusi nevoie de medicamentatie adecvata.In caz de criza ar fi indicat sa ai cate un distonocalm sau persen forte.Eu am primit xanax si am facut tratamentul 6 luni insa se ia strict dupa recomandarea medicului si se ia dupa o schema prescrisa de psihiatru.M-a ajutat enorm,pot spune ca m-a pus pe picioare.Ani de zile nu am mai avut probleme insa viata ne ofera si surprize mai neplacute si uneori mai fac cate un atac de panica .Totusi cand simti ca esti agitata incearca si cauta compania unei persoane cu care sa poti comunica,gaseste-ti o ocupatie,incearca si gandeste-te la ceva care sa te faca sa iesi din starea de frica si vei vedea ca in aprox 15-20 min o sa-ti treaca.Stiu ca nu pare usor "la prima vedere" insa tocmai experientele acestea neplacute ne pot ajuta sa incercam sa devenim mai puternici si sa facem fata situatiei.Mult noroc!

Raspunde
 
0
 
Psih. Alina Ionescu

acum 14 ani

Buna ziua. Vei scapa de aceste stari cand vei descoperi semnificatia lor. Probabil este vorba de o problema in relatia ta cu mama (de ce se temea cand te-a nascut? Avusese vreun deces in familie? Alt copil? Se temea sa nu te piarda?). Poate ca in copilarie ai luat hotararea ca fara mama nu esti in siguranta (simptomele s-au declansat in ajunul nuntii, deci in ajunul separarii de ea.) Poate fi ceva "inghitit" (simbolic vorbind), care este prea greu de digerat (senzatia de voma spune ca ai ceva "de scos afara") Gandeste-te daca ai suportat candva o grija exagerata sau niste reguli restrictive... Toate acestea sunt doar niste ipoteze. Trebuie sa te cercetezi cu sinceritate. Sunt sigura ca ai deja raspunsul, mai trebuie sa il accepti. Succes!

Raspunde
 
0
 
Emanuel

acum 14 ani

Salutare!
Aceeasi vesnica problema si la mine care pare ca nu se mai termina de vreo 6 ani de cand a inceput. Acum am 26 ani si tot imi este frica sa ies cu cineva afara sau sa ma duc undeva. Nu mai zic de iesit cu vechii prieteni ori cu o fata la un suc sau ceva de genu. (la fel aceleasi simptome)
Stiu
Life SUCKS!
Mai nasol e ca nu sti cand vreodata vei reveni la normal.

Bye bye!

Raspunde
 
0
 
Sari

acum 14 ani

Incercati sa folositi bitter suedez, din farmacie, 2-3 picaturi se pun in apa si se consuma inainte de a manca cu jumate de ora.
Tineti tratamentul cam 2-3 luni. O sa fie bine.
Eu azi am folosit pt prima data si parca eram alt om.Putere multa, curaj, lipsa inhibitii.

Raspunde
 
0
 
roxana

acum 14 ani

Va multumesc mult pentru raspunsuri. E bine sa stiu ca sunt multe persoane care s-au vindecat sau macar care le-au depasit. E foarte motivant.
Doamna psiholog, chiar mi-ati dat o tema de gandire in ceea ce priveste relatia cu mama. Nu am avut o relatie prea apropiata cu ea, deoarece este o persoana mai egoista. Am avut relatii foarte stranse cu tatal meu asta pana la divortul parintilor. Atunci mama a fost foarte afectata si chiar m-a acuzat ca nu am fost alaturi de ea in acea suferinta( si ca imi doreste sa mi se intample si mie sa vad cum e sa nu te ajute nimeni). Prin ajutor ea intelegea sa ma duc eu sa discut cu amanta lui sa-l lase in pace. Intotdeauna mama a procedat asa: a vrut ca altii sa ii rezolve problemele ei. Si astazi procedeaza la fel pe principiul ca ea este singura si fara ajutor. Eu nu am fost atunci alaturi de ea, deoarece eram la inceputul relatiei cu sotul meu si ne bucuram, pe cat se putea de inceput. Dar trecusera 3 ani de la divortul parintilor si pana la aparitia atacurilor de panica. Singura grija pe care o aveam era sa fie ai mei impreuna la nunta(in sensul ca sa nu isi doreasca tatal meu sa vina cu amanta si sa fiu pusa in situatia de a da explicatii.)Nu povestisem prea multor persoane de divortul parintilor, deoarece multi considerau ca copii din cupluri dezbinate ajung rau si eu nu vroiam sa fac parte din acea categorie.
Atacurile de panica s-au declansat inainte de nunta, dupa o stare prelungita de rau la stomac. De asemenea eram foarte ingrijorata ca urma sa plece sotul meu intr-o calatorie de afaceri in strainatate cu 2 saptamani inainte de nunta. Si eu bineinteles ramaneam cu mama. Ma gandeam atunci ca daca i se intampla ceva si nu se mai intoarce? Pe fondul acestor 2 probleme, am inceput sa am starile de sufocare. Am intrat in panica si mai tare. Incepusem sa nu pot sa merg cu mijloacele de transport deoarece imi venea sa vomit si imi era rusine. Apoi aveam transpiratii, senzatie de lesin si sufocare, ameteli. Plangeam din orice. M-am mai linistit cand s-a intors sotul meu. In schimb am luat-o de la capat la nunta. Am facut si rochia mai larga ca sa pot sa respir. In biserica a fost cel mai greu. Ca imi era frica sa nu mi se faca rau acolo. La restaurant m-am mai linistit (ma gandeam ca daca mi se face rau, pot sa ies afara, sa ies din sala, etc). In luna de miere am luat-o de la capat, senzatie de voma, sufocare, vroiam sa plec sa ajung acasa cat mai repede. In general nu imi placea sa stau in locuri in care eram conditionata sa raman, in care nu puteam pleca oricand imi doream. In concedii, in avion nu mai zic, la nunti(ca sa nu ma fac de ras), la petreceri, la magazine(in special la coada), la servici. De atunci nu pot sa ma duc nici la dentist. De aceea imi doresc sa sacap definitiv de aceste stari. Sa redevin persoana normala care eram inainte. Imi este dor de viata mea de atunci.
Va multumesc

Raspunde
 
0
 
doina

acum 14 ani

buna. si eu am cam aceeasi problema .pt atacurile de panica sunt remedii naturiste din flori de bach.eu le-am luat din spania si se numesc ,,cinco flores,emergencia,, mie imi sunt de folos cand am atac de panica , sau cand am o frica de ceva.In Romania nu stiu daca se gasesc asa ceva .La inceput imi era frica cand aveam un atac de panica ,acum deja m-am obisnuit .Imi spun in mintea mea ca nu am nimic si ca imi va trece imediat si asa se intampla .Uneori ma mai sperii ,dar incerc sa fac ceva sa uit de asta .

Raspunde
 
0
 
lavinia

acum 14 ani

Doina,da-ne mai multe detalii despre esentele florale bach.....te simti bine cu ele?cum le folosesti?

Raspunde
 
0
 
doina

acum 14 ani

Eu am luat din esentele florale bach doar astea de urgenta .Aveam atac de panica dar nu stiam ce e aa .la inceput am crezut ca e o cadere de tensiune,o cadere de calciu .Am fost la medic si mia zis ca am anxietate ,mia dat niste pastile de dormit mai mult ,ca nici nu prea dormeam bine . Cat timp luam pastilele era mai bine ,apoi iar mai incepea .Am zis ca medicii nu stiu ce am si am cerut sa fac toate analizele .Mi-au iesit toate analizele bune , dar vazand ca iar imi apar atacurile astea si mai aveam si o durere de stomac ,am cautat un terapeut .Am gasit o terapeuta si in momentele alea cand eram la ea ,de emotii ,iar am avut un atac de panica si mia dat alea de care spuneam din flori de bach si mia trecut .Mereu le ceream la medici ceva care sa imi dea sa iau in acel moment cand am atacul ,dar nu aveau ce imi da .De cand am descoperit astea de cinci flori de bach pt urgente e mai bine .Eu in spania am gasit remediul asta ,cum ar fi bomboanele cip care erau mai demult la noi ,nu stiu daca acum se mai gasesc si se iau 7-10 bilute din alea ,eu asa le spun bilute.Nu stiu daca se gasesc si la noi in tara .Bine ar fi sa se gaseasca .nu vreau sa iau pastile date de medici de care apoi sa fiu dependenta de ele .In plus terapeuta mi-a dat sa citesc o carte ,,SECRETUL,,e bine de citit .Daca pot sa va mai ajut ,cu placere ,dar sa stiti ca eu inca nu am scapat de anxietate si atacuri de panica ,dar le am foarte rar .merg spre bine .nu am fost la psihologi ci singura as vrea sa ma vindec .Va multumesc ca cititi si din ce am scris eu .E prima oara cand scriu .ma scuzati daca nu am scris corect .

Raspunde
 
0
 
Roxana

acum 14 ani

Am auzit si eu de remediile florale Bach. Da-ne mai multe detalii. Bine, astea sunt remedii pentru moment. Eu caut rezolvarea lor definitiva. Incerc sa descopar de la ce s-au declansat. Cum aflu oare?

Raspunde
 
0
 
lili

acum 14 ani

draga singura solutie care rezolva orice problema e credinta in dumnezeu cum pai simplu nimic nu se intimpla fara ca el sa nu stie nici un fir de par din cap nu ne pica deci ce tine de tine fa si restu crede in el cand te rogi spunei doamne incredintez in mana ta totul dar sa si crezi ca se rezolva sa nu te te indoi si asa mergi mai departe eu am trecut prin asta nu lasa ca acele stari sa te cotroleze si sa nu te bucuri cu sotul tau asa si eu cautam spitalul sami fie aproape nu locul unde sa ma bu cur

Raspunde
 
0
 
Psih. Alina Ionescu

acum 14 ani

Mama ti-a transmis modelul ei privind importanta pastrarii integritatii familiei, cu orice pret. (si a imaginii unei familii unite, in ochii celorlalti) Probabil ca acest lucru a fost candva, in viata ei, o chestiune de supravietuire. Raul la stomac (initial) ar putea fi manifestarea corporala a fricii (probabil, frica de a trai dezmembrarea familiei tale, daca sotul nu s-ar mai fi intors...). Poate ca mama a pierdut pe cineva drag, intr-un mod care a afectat-o foarte mult, sau a lasat-o fara sprijin? Din nou, acestea sunt ipoteze. Iti recomand o psihoterapie de grup, contactul cu ceilalti reduce intensitatea simptomelor si te poate ajuta sa descoperi ceea ce doresti.

Raspunde
 
0
 
Ruth

acum 14 ani

Roxana,si eu m confrunt cu exact aceleasi probleme.Ceea ce tu ai scris,parca as fi scris eu.Pot spune ca incerc sa ma tin pe linia de plutire.Oricum daca vrei sa vorbim lasa-mi un id.Numai bine....bye,bye

Raspunde
 
0
 
ariana

acum 14 ani

mie imi apar chiar niste pete rosii pe piept......???????

Raspunde
 
0
 
delia

acum 14 ani

buna!eu te inteleg perfect ce ai.akm cand am citit mam regasit complet.si eu am aceste stari mai ales de greata de cand eram mica.nu am mers niciodata la un medic cu problema asta,insa stiam ca asta e doar in mintea mea si cand simteam ca imi este greata incercam sa nu ma mai gandesc.la un moment dat pot spune ca in mare parte m-am vindecat de aceasta problema, insa starea a reaparut akm doi ani de la niste pastile anticonceptionale care leam luat si dupa aprox 8 luni imi era greata de la ele.si la fel ca tine din cauza acestor stari de greata gasesc fel si fel de motive sa plec mai ales la un drum lung de teama sa nu vomit in masina care pana akm nu aveam probleme cu rau de masina.si cand simt ca ma ia greata incep sa intru in panica, inima incepe sa bata mai tare si simt ca mi se usuca gura si nu mai am saliva in gura.daca vrei sa mai vb si miar face placere imi poti lasa un id de mess.poop

Raspunde
 
0
 
raluca

acum 13 ani

[email protected] e id meu sufar de aceeleasi simptome de 3 ani te rog contacteaza-ma

Raspunde
 
0
 
delia

acum 14 ani

buna ziua! am citit raspunsurile de aici si mam regasit in ceea ce a pov roxana cu starile de greturi.am niste stari de greata asta de cand eram mica.stiam ca totul e doar in mintea mea, asa cum imi zicea si mama mereu, si incercam sa-mi controlez aceaste stari de rau si pot spune ca la un mom dat am scapat de ele.atacul de panica sa declansat din nou akm doi ani dupa ce am luat niste anticonceptionale si dupa aprox 8 luni imi venea sa vomit de la ele.de at am senzatia ca imi vine mereu sa vomit.si cand plec de acasa ma gand intr.-una daca mi-e rau pe drum.cand merg la petreceri la fel, cand plec la drum lung cu masina care pana akm eu nu aveam rau de masina, sau cand sunt intr-un spatiu de unde nu pot iesi cand imi doresc.ma gand ca daca mi se face rau acolo ce fac?nu pot sa plec inafara la ai mei de teama sa nu vomit in avion.si eu nu am mers niciodata cu avionul dar in mintea mea eu stiu sigur ca mi se face rau.simt ca nu mai am nici acelasi chef de viata, plang de la orice, stau nu mai suparata ca nu sunt si eu ca celelalte fete.as vrea sa devin acea persoana dinainte vesela si plina de viata.
va multumesc!

Raspunde
 
0
 
SILVIU 70

acum 14 ani

Timp de 12 ani am avut aceste simptome pana am inceput un tratament cu Cymbalta ( 1 pastila de 60 mg./ zi ) . Timp de un an se face tratamentul si apoi medicul psihiatru iti prescrie un tratament mai slab pana la incetarea tratamentului. Cu rugaciune si post miercuri si vineri si posturile de peste an, mers la Sf.Liturghie Dumunica , trece boala iti garantez 100%.
In momentul de fata dupa 9 luni de tratament ma simt f.bine ca abia imi mai amintesc de simptomele pe care le aveam. DOAMNE AJUTA !

Raspunde
 
0
 
Ionescu

acum 14 ani

Pentru panica si atacurile de panica exista cateva remedii homeopate f. eficiente si usor de
folosit. Insa trebuie gasite individual, dupa natura simptomelor care apar.

Raspunde
 
0
 
roxana

acum 14 ani

Va multumesc pentru raspunsuri.
Mi-ar prinde bine o terapie homeopata. Nu prea vreau eu sa iau medicamente, caci as vrea sa raman insarcinata. Unde va gasesc? Va multumesc

Raspunde
 
0
 
Pag 1 din 4
Adauga raspuns

Vezi si alte informatii utile

Scapa de panica si anxietate Insomnia poate indica probleme de anxietate Top 20 moduri de a rezolva tulburarile de anxietate si stresul Tratament naturist pentru anxietate Anxietatea si atacurile de panica

Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare

sau adauga o intrebare noua

Adauga o intrebare noua