Postata de maxxx cu 14 ani in urma.
Buna ziua,
Va cer un sfat si in acelasi timp si-un ajutor disperat , am 38 ani, dar de 12 ani parca nu-mi mai traiesc propia-mi viata, am stari de panica, teama ca mi se face rau, nu raman singura acasa, nu circul decat cu masina personala condusa doar de sotul meu, astea sunt doar cateva stari peste care nu reusesc sa trec singura. Am apelat la un medic psihiatru, mi-au fost prescrise numeroase tratamente, de 4 ani insa am ramas doar cu RIVOTRIL de 2 mg/zi. Am si ghinionul ca locuiesc in Tg-JIu si in acest oras sansele de a gasi un cabinet de psihologie sau psihoterapie sunt aproape zero, asa ca va rog sa ma indrumati spre un psihoterapeut care practica si hipnoza(am inteles ca prin hipnoza se poate rezolva mai sigur si mai repede problema mea???).Daca se poate sa ma indrumati la un cabinet din Craiova,Drobeta Turnu-Severin,cat mai aproape pentru a putea urma sedintele.
VA MULTUMESC!
acum 14 ani
Draga mea, e normal ce spui, nu ciudat. Acestea sunt particularitatile atacurilor de panica asociate cu agorafobie (teama de spatii largi, aglomerate, etc). Din ce mi-ai povestit, pot sa trag o concluzie. Si o sa fiu sincera si directa, exact asa cum am fost si pana acum. Starea ta de sanatate il afecteaza pe fiul tau. Imi spui ca e un baiat empatic, inteligent, legat de familie. Este etapa preadolescentei cand are multe emotii si cand trebuie sa invete sa le gestioneze. Ajuta-l tu pe el sa se dezvolte frumos. Ai un motiv important sa lupti cu atacurile de panica. Voi, ca familie, v-ati format un stil de viata in care se accepta tacit starea ta de sanatate. Confortul pe care ti l-au oferit baietii tai, in timp, s-a transformat in stil de viata. Pe ei nu cred ca ii deranjeaza, s-au obisnuit, nu te simt o povara, pentru ca te iubesc mult. Esti o femei inteligenta si-ti dai seama de aceste aspecte. Ca si faptul ca in anumite situatii trebuie sa le oferi mai multa independenta si lor, dar si tie.
Eu aveam o spaima si o teama atat de mare, in timpul atacurilor de panica, incat datorita hiperventilatiei, lesinam. Lesin fals, desigur, dar imi pierdeam cunostinta pentru cateva secunde, minute. Si mie-mi era teama de acel lesin. Si treptat am inceput sa experimentez, cand intervenea panica. Incercam sa vad daca pot opri lesinul. Si puteam, ma spalam cu apa rece, beam lichide dulci si mai ales incercam sa ma decentrez si sa ma focusez asupra unui lucru important pentru mine in momentul ala, ca sa se diminueze teama care-mi determina starea. Sa-ti explic ce se intampla. Simptomele atacului de panica sunt practic niste reactii pe care le ai atunci cand esti in pericol. In fata fricii determinata de situatii limite, a unui pericol ai doua variante primare: fugi (lupti) sau ramai. Tu tocmai imi povesteai ca ai luptat (situatia cu accidentul de masina, atunci cand baiatul tau s-a taiat la manuta) si ai pastrat autocontrolul in multe situatii. Resurse ai. Dar la un moment dat (cand au inceput atacurile, o data cu accidentul in care nu te-ai manifesat) organismul tau a fost supus unor suprasolicitari, care te-au afectat si psihic, prin starea de alerta care determina panica. In atacurile de panica, adrenalina creste (starea de alerta), de aceea principalele tratamente contin serotonina (o substanta chimica cu rol de echlibru al starii de bine, de fericire). Serotonina se elibereaza atunci cand suntem fericiti, cand suntem echilibrati si optimisti. De aceea, e important sa fii optimista si sa incerci sa gasesti aspectele pozitive din viata ta, sa diminuezi pe cat posibil natural, starea de teama. Atacul propriu zis de panica dureaza foarte putin, mai mult dureaza teama indusa: "daca mi se face rau"? Sfatul meu este sa nu te gandesti ca vei fi penibila daca ti se va face rau. Nu vei fi. Asta DACA ti se va intampla. De atatia ani suferi de anxietate si NICIODATA nu ti s-a facut rau. Trebuie sa scapi de aceasta dependenta, de cei dragi. Ea este fireasca, dar in anumite limite. Iti pui multe intrebari perfect normale. Inteligenta ta si puterea pe care o s-o regasesti in tine, te vor ajuta sa lupti. Esti un om deosebit, altruist (eu n-as fi avut rabdare sa il incurajez pe cel care m-a accidentat :)))). Gaseste forta si intelegere si pentru tine. Incearca sa visezi la gustul libertatii. Cum ar fi sa mergi singura la o sedinta de... pensat, de exemplu, iar baietii tai, impreuna la un meci de fotbal, cum iti doresti. Asa ar fi normal. Mergi la un psiholog de psihologie cognitiv comportamentala. Este tipul de psihologie care are cel mai mare efect pentru rezolvarea situatiei tale. Uite, imi permit sa dau un prognostic. In doua luni de cand incepi sedintele de psihoterapie, frica si simptomele tale se vor ameliora semnificativ. Doar sa te duci la psihoterapie si sa colaborezi cu psihoterapeutul.
Sa imi spui cum te simti si sper sa ne bucuram impreuna de evolutiile tale. Ce medicamente ti-a recomandat medicul? Eu am luat o luna si jumatate seroxat, a avut niste efecte... Imi era dor de emotiile mele, cu pastilele alea cred ca oricine putea sa traga cu tunul langa mine, eram imperturbabila. Dar mi-au tinut frica sub control. Fara teama, am capatat incredere in mine si anxietatea a disparut treptat.
Sper din suflet ca experienta mea sa te ajute, iar comunicarea noastra sa-i ajute si pe altii care trec prin aceleasi situatii.
Putere multa. Pe luni (in weekend nu voi fi la calculator, voi plecata din Bucuresti) si weekend placut!
acum 2 ani
Buna ziua cum ati reusit si eu de 4 ani tor schimb tratamentele cu antidepresive iar de 4 luni nu mai iau nimic si simt ca nu mai pot
acum 14 ani
Dragele mele,am citit prin ce a-ti trecut voi,am trecut si eu prin asa ceva acum vreo 8 ani.Dar totul s-a declansat pe stare de stress,mi-a murit cineva drag din familie si am avut mai multe probleme toate la un loc.La fel imi era frica sa ies singura chiar si la cumparaturi,era sa lesin de nu stiu cate ori prin supermarketuri,nu mergeam decat doar cu taxiul,dar pana la urma nici in taxi n-am mai putut merge de cateva ori era sa sar din taxi spre disperarea soferilor.Nu suportam sa fiu in aglomeratie si cu multe persoane in jurul meu..Aveam apnee in somn,imi era frica sa adorm ca nu ma mai trezesc.Cumplit!Dintr-o persoana vesela si fericita am ajuns planta.Ajungeam la urgenta saptamanal,dar bineanteles ca nu si-a dat nimeni osteneala sa vada ce se intampla cu mine de fapt.Nu mai aveam aer sa respir,am crezut ca am astm si am mers la farmacie sa cer un spray.Acolo o babuta mi-a zis sa merg la endocrinologie ca am probleme cu tiroida.Am ras si am intrebat-o de unde stie ea?A zis;"dupa ochii tai se vede ca suferi de tiroida.Am mers la un cabinet privat si intr-adevar aveam prob cu tiroida.Am facut tratament timp de 6 luni si mi-am revenit,dar nu complect.Cand spun mi-am revenit inseamna ca nu mai aveam apneea in somn,si puteam sa intru in supermarket,dar probleme cu respiratia inca mai aveam.Si mai aveam o problema ,expectoram ceva foarte urat cu niste puncte ruginii.Asa ceva avusese fratele meu care murise de cancer cu putin timp in urma si faptul ca l-am vegheat tot timpul am luat de la el sau de la oncologie unde mergam f des cu el.Am facut un exudat faringian si am descoperit ca aveam streptococus aureus.L-am tratat de vreo 3 ori sa fiu sigura ca am scapat de el,m-am simtit mult mai bine dar totusi oboseam f repede nu mai eram eu ca inainte.Am luat tot felul de tratamente,am mers pe la o gramada de medici analizele imi ieseau bune,toti credeau ca e doar in mintea mea,si ca de fapt nu am nimic.Am slabit 18 kg eram palida ,doctorii ma tratau de stomac,mi-au dat antiacide vreo 2 ani,mi-au distrus stomacul si nu in tara,pt ca eu locuiesc in strainatate.Cine spune ca medicii din strainatate sant buni se inseala,locuiesc intr-o tara unde sistemul e la pamant,ca sa vezi un medic trebuie sa te inscrii cu o sapt inainte,daca iti faci analiza la sange rezultatul vine peste 3 saptamani si mai trece inca o sapt ca sa il afli tu.I ultima instanta urina a inceput sa mi se coloreze in rosu si binainteles ca m-au trimis sa fa cistoscopie si normal nu s-a descoperit nimic.Disperata am venit in tara si primul medic care m-a vazut m-a trimis la analize pt ficat,si ce credeti?Am virusul hepatitei B!Sper ca nu v-am plictisit,am vrut doar sa va spun ca trebuie sa va ganditi bine de la ce s-a declansat boala,a-ti avut prob in familie?V-a murit cineva drag?Incepand cu varsta cuprinsa intre 35-40 de ani majoritatea femeilor in general au schimbari in organism,trebuie sa mancati mai sanatos,sa va odihniti mai mult si sa lasati stresul deoparte.In loc sa mergeti la psiholog sau psihiatrie sfatul meu este sa treceti mai intai pe la endocrinologie,si sa va controlati tiroida ,daca mai si expectorati ceva cum v-am spus mai sus faceti un exudat,si nu strica sa va controlati si de hep b si chiar sa va vaccinati impotriva ei pt ca este f raspandita din cate am inteles.Se poate lua de la dentist,manechiura,de oriunde..Si e o boala cumplita,nu vreau sa va sperii dar numai eu stiu prin ce trec.Viata mea e distrusa,toate planurile care le-am facut pt viitor nu isi mai au rostul acum.A,sa nu credeti ca mor acum probabil o sa mai traiesc inca 20 de ani de aici incolo dar fara bucurii.Boala asta te face sa fi trist si deprimat tot timpul.Atat am vrut sa va spun,sa va impartasesc experienta mea in speranta ca v-am putut fi cat de cat de folos.Si sfatul meu este sa nu va lasati,sa luptati cat puteti sa va reveniti la normal pt voi si familiile voastre,ganditi-va ca sant oameni fara maini si picioare si fac tot ce le sta in puteri sa duca o viata normala.Va pup si va doresc multa sanatate.Curaj!!
acum 14 ani
atac la atacul de panica: Bucuresti, 9-11 iulie 2010. Maximum 30 de persoane. www.zenstickworkshops.org
acum 14 ani
Da, mi-as dori sa fiu printre cei 30 ce pot participa, dar cum si unde ma pot adresa?, unde se fac inscrieri? sunt din provincie, mai exact Tg-Jiu . Va rog dati-mi un raspuns !
acum 14 ani
http://www.zenstickworkshops.org/ZENSTICKWORKSHOPS/eveniment.html
gasesti aici detalii
La acest workshop pot participa maximum 30 de persoane, motiv pentru care vă invităm să vă asigurați un loc din timp.
Costul este de 195 EURO / persoană și acoperă toate cele 3 zile. Nu se acceptă rezervări doar pentru o zi sau două.
Data limită a înscrierilor este 20 iunie 2010.
dar nu mai bine acesti bani i-ai investii intr-un tratament personal la un psihoterapeut bun?
acum 14 ani
Un lucru este cert..din ce am citit si am trait la viata mea-atacurile de panica trebuie tratate cu un psihoterapeut-din pacate schema de interventie este individualizata, ptr. ca unii sufera de "frica de moarte" altii de "frica de spatii inchise/deschise" etc.Eu nu sunt psiholog, dar am sunt o victima a anxietatii si atacurilor de panica.Momentan sunt fara terapie-am facut si cognitiv-comportamentala si medicamentoasa, chiar in paralel.Declansarea starilor de rau se face fara o "anuntare" ptr. ca momentul de panica este pornit de gand-chiar daca gandesti ca sa nu ti se faca rau in ziua asta, poate declansa un atac de panica-deci este factor stresor...urmeaza atacul propriu-zis..care poate fi alimentat de alte ganduri: sa chem salvarea, acuma sunt terminat, nu mai scap niciodata...de aceea nu se stie cat dureaza un atac...Practic atacul de panica este un raspuns al organismului la o situatie de pericol iminent...dar la noi acest pericol nu exista-deci suntem "dereglati"...apoi are loc invadarea adrenalinei in organism-cea care da senzatia de cald si rece, batai de inima, senzibilizeaza stomacul-in momentul acela suntem pregatiti sa "luptam" sau "sa fugim", ptr, ca suntem in "pericol"...ce trebuie sa facem???..nu o sa va spuna nimeni pe site, ptr. ca se "cumpara" aceste informatii in sedintele de terapie...eu am sa va dau cateva sfaturi...In momente de maxima agitatie-faceti ex. fizice(nu vi se intampla absolut nimic),in momente de senzatie de rau sau ca va "paste ceva"-faceti lucruri care nu va plac(spala vase, dai cu aspiratorul), pe strada-citetse numerele de inmatriculare la masini, firmele de magazine, afisele de pe stalpi...dar cel mai interesant moment este sa te asezi pe un fotoliu si sa scrii pe o hartie toata starea pe care o ai...veti vedea ceva interesant....ca totul a trecut...restructurati gandirea si cautati amintirile placute, cele mai placute...Eu momentan sunt constient ca mi le provoc singur, dar stiu ca nu se moare, nu se innebuneste(demonstrat stiintific), nu sunt afectate organele interne-raspunzator de toate astea este sistemul nervos vegetativ adica cel pe care il controlam inconstient-practic trebuie sa controlezi cu mintea ceea ce nu era "sarcina" ta...stiu ca este greu, doar si eu patesc asta, dar totul este real ca simptome in schimb nu se intampla nimic-din contra creierul va procesa ca esti in siguranta si va transmite SNCV-ului ca nu e cazul de alarma.Multe din cele de mai sus le-am dobandit de la un psihoterapeut din Bucuresti-online-Razvan B.Asa ca luati atitudine si dovediti organismului ca voi "conduceti"...timpul este lung, dar merita sa te vindeci de aceasta "boala"-care nici macar "boala" nu este recunoscuta....Evitati elementele-o sa mor,iar o sa mi se faca rau, o sa innebunesc, am dezamagit sotul/sotia, nu mai sunt bun de nimic, m-am saturat, am vreo boala nedescoperita, nu pot ramane singur in casa sau pe strada, sunt incapacitat/a....Incercati ptr. un singur moment sa analizati/monitorizati, nu fugiti la spital nu cautati pe nimeni....lasati sa se manifeste....si apoi luati masuri...va cer asta 20 minute...atat...Bye
acum 14 ani
SOS, am citit cu atentie "sfaturile" tale. Sunt convinsa ca nu se moare din asa ceva, ceea ce spui tu e perfect adevarat, uneori ne inducem starea de rau, alteori insa apare fara nici o explicatie. Nu ti s-a intamplat niciodata sa fi intr-un loc unde te simti bine si dintr-o data sa simti o agitatie ce n-o poti controla ? Sa ai senzatia ca te prabusesti si automat sa te gandesti cine iti va acorda primul ajutor ? De cele mai multe ori apelam la cei apropiati, sot\\sotie, ne simtim oarecum in siguranta in prezenta lor, de-asta spun ca ma simt vinovata, sotul meu e siguranta mea, viata lui e intr-un fel controlata de mine, nu la modul ca il tin in lant ci pur si simplu organizez totul in asa fel incat sa fiu in permanenta in preajma lui. Ca o paranteza, imi face placere sa fiu mereu aproape de el pentru ca-l iubesc, dar mi-as dori sa simta ca-l iubesc nu ca ma folosesc de el.
Spui ca ai purtat discutii cu un psihoterapeut online, in acelasi timp urmai si tratament medicamentos ? Ai fost tentat sa mergi la sedinte de hipnoza ? Sper sa-mi raspunzi. O zi linistita !
acum 14 ani
Maxx dar n te-ai gandit ca daca e sa ti se intample ceva rau ti se poate intampla chiar daca ai familia langa tine?Vreau sa iti spun ca in anul 2008 dupa cate mi-au spus medici a fost cel mai grav caz de atac de panica care l-au vazut vreodata,toate starile pe care le ai le-am avut si eu dar gandestete ca eu nu am dormit deloc patru lni d zile efectiv nu reusam sa dor cand venea seara parca aveam furnici in piept,vorba ta nu stateam singura nu ieseam pe strada,dar credema ca era o zii de mai cand trebuia sa merg la medic dupa analize si nu a putut veni nimeni cu mine imi aduc aminte ca atunci am facut ultimul atac de panica deoarece mi-am luat inima intre dinti si mi-am spus asa''''daca atat doreste Dumnezeu ca sa traiesc asa va fii ,daca nu eu la medic tot anjung''''iar cand am ajuns la medic am realizat ca defapt este doar inchipuirea mea ca mi-e rau,credema ca numai am probleme nu am luat nici un fel de pastile deoarece ma temam si de un simplu algocamin si uite ca mi-am revenit ,acum intradevar mai iau din cand in cand mag b6 si ma mai linistesc,si imi da si pofta de mancare,vreau sa iti spun ca atunci de la 75 kg am ajuns intr-o lun la 48kg,acum mai am anxietate dar o controlez ,merg la servici am grija de copii,si apropo de problema care ai avuto gandestete ca eu anul trecut am avut o sarcina molara cu risc de cancer de 80%si doua chistui ovariene de cate14 cm fiecare numai eu stiu cat mam chinuit 8 lunii,dureri si multe altele imi erau mainile pline de vanatai de la perfuzi si sati spun ca in fiecare luna iau antibiotice foarte tarisi uite ca mi-am revenit fara tratamente si cu gandul ca orice mi-e scirs pe frunte d el nu scap
acum 14 ani
A si apropo iti ma-i dau un sfat in momentul cand tte apuca starile zii cu voce tare tatal nostru si soncentreazate asupa rugaciuni ca daca nu iti ocupi minte cu ceva iti faci mai mult rau,sau insipa adanc 5 secunde ,tineti respiratia 5 scunde si incearca sa ii dai drumul mai incet ,iti spun un secret noi fmeile nu respiram decat in piet dar asa trebuie sa respiri sa ti se adune aer in abdomen de aceea apare senzatia de sufocare daca vrei sa vb pe mess id:nikomiclaus21
acum 14 ani
Maxx, eu chiar si acum la 5 ani dupa atacurile de panica am acea stare de neliniste ca si cum ar urma sa se intample ceva, starea de alerta. Dar incerc sa nu ma concentrez asupra ei si sa o consider o stare fireasca asemanatoare cu oboseala, de exemplu. Si pentru ca o ignor, o depasesc rapid. Asta imi doream si eu ca si tine, ca cei de langa mine sa simta ca sunt cu ei din cu totul alte motive decat ca am nevoie de ei. Uneori ii vedeam mai speriati decat mine si imi promiteam ca o sa-mi ascund "starile de rau" tocmai ca sa nu ii sperii. Eu nu-ti recomand terapie de grup, workshop, ci psihoterapeut doar pentru tine. Daca te intereseaza psihoterapia online, am senzatia ca si aici pe forum sunt specialisti care te pot ajuta, care pot oferi psihoterapie online, contracost, cred.
acum 14 ani
Cred si sunt foarte sigura ca atacurile de panica se pot trata si fara medicatie sau psihiatru/psiholog. Trebuie sa ai curajul sa fii putin pozitiv. Cum pastilele au efectul Placebo, asa poate avea si curajul acest efect. Mama mea are atacuri de panica de cativa ani si sunt bineinteles ingrijorata, si o ajut psihic, incerc sa ii ridic moralul, si imi iese uneori, dar din pacat nu prea pot comunica cu ea din cauza ca locuim la distanta mare una de cealalta. Dar atunci cand apuc sa vorbesc cu ea simt ca deja se simte mai bine si mai sigura pe ea. Asa ca recomand ca rudele sa "streseze" pe cei dragi care sufera de atacuri de panica prin ridicarea moralului, si sa insiste foarte mult sa le readuca increderea in ei insasi. Curaj si multa bafta sa depasiti momentele grele!!!
acum 14 ani
Maxx, ce mai faci, cum te simti? Ai luat vreo masura pentru atacurile de panica?
acum 14 ani
Crina, n-am mai scris nimic, ma simt rau, de cateva zile am incercat sa reduc din medicatie si am tot felul de stari, incerc sa le controlez, sa depasesc situatia. Am vazut la TV o emisiune unde era invitat dr. Cristian Andrei, un psihoterapeut si vorbea despre reusitele sale in domeniul hipnozei, nu stiu, mi-a intrat in cap sa incerc si asta si sunt decisa s-o fac indiferent cum imi va fi dupa, unii spun ca nu mi-ar indica, dar mai rau de-atat de cum sunt acum nu stiu daca s-ar putea.....Crina, am citit ca si prin biorezonanta se amelioreaza atacurile de panica, tu ai auzit pe cineva sa apeleze la asa ceva ? Azi nu pot scrie mult, sunt prea agitata si incordata si nu mai stiu nici eu cum sunt, as fi vrut sa-ti spun mai multe, acum nu mai am nimic in cap.
Iti doresc o zi linistita.
Pa!
acum 14 ani
Draga mea, imi pare rau ca nu te simti bine. Medicul ti-a recomandat sa reduci medicatia? Ce medicamente iei? Eu am luat seroxat si intr-adevar l-am redus treptat si cam o saptamana am avut niste simptome destul de urate (ca niste descarcari electrice la nivelul creierului) m-a ajutat mult psihoterapia sa depasesc momentul. Eu stiu sigur ca in cazul atacurilor de panica pshihoterapia cognitiv-comportamentala are rezultatele cele mai bune si rapide. Hipnoterapia este eficienta in alte probleme, mai ales... Cristian Andrei este un psihoterapeut foarte bun, de renume,nu se ajunge foarte usor la dansul. Prin biorezonanta nu pot sa-ti spun daca se amelioreaza atacurile de panica, dar eu nu am incredere, sincer, iar alte cazuri, nu cunosc.... Incearca sa te linistesti si sa te relaxezi si da-mi de veste cand te simti mai bine. Sigur starile pe care le ai sunt influentate de reducerea medicatiei. Totusi, nu ai pe nimeni la care poti sta o perioada in Bucuresti, cat faci tratament pentru atacurile de panica (psihoterapie)...?
acum 14 ani
Ei fetelor voi aveti acele stari dupa ce va lasati de ele deoarece ati devenit dependente nu este bine de ce nu incercati pastilele naturale din plante ex:SEDATIF PC,PERSEN,ANXIN de la plant extract si si sa luat de doua ori pe zi cate o lingurita de pulbere de busuioc ,mai este si paducelul care calmeaza palpitatiile ,ce luati voi sunt numai droguri
acum 14 ani
Niko, asa este, dar medicamentele (cel putin in cazul meu) au fost recomandate de medic si le-am luat in doza prescrisa. Am folosit si sedatif pc, homeopate, in dorinta de a imbunatati lucurile, dar problemele erau ma grave, probabil sau necesitau un tratament cu efect pe moment.
acum 14 ani
Crina vreau sa iti spun ca si eu m-am simtit rau de tot incepand de la palpitati ,dureri in piept,stari de sufocare,ameteli,amorteli ale mainilor si picioarelor,frisoane ,tremura,nu dormam noaptea ma trezeam speriata ,singura in casa nu stateam si nu iesam din casa deloc am slabit 17 kg intr-o luna de zile cu toate ca mancam si acum sunt hipoglicemica din cauza asta ,dar credema ca si mie mi sau recomandat de la psihiatrie medicamente dar am o doctorita de familie care ii specialista in homeopatie si ea nu ma lasat sa iau acele pastile si ii multumesc din tot sufletul si se poate ,stiu cum este ca in acele momente si eu numai la lucruri rele ma gandeam ca mor ca sunt blestemata toate lucrurile rele mi-au trecut prin minte nici macar copii mei nu reusau sa ma distraga de la gandurile mele mai mult in sotul meu nu puteam sa gasesc un ajutor ,dar la un moment dar am incepu sa imi caut activitai care imi distrageau atenita de la atac,citeam,aranjam hainele in dulap ,ieseam la plimbare,tot feluri de lucruri care sa imi distraga atentia si am reusit ,asa daca stai e mai rau,nu spun ca si acum am ramas cu anxietatea si eu am si distonie neurovegetativa dar uite ca merg la munca chiar daca mai am cate o zi pe saptamana in care nu mie prea bine dar trece si sunt cu asta in gand "acum mi-e un pic rau dar mai tarziu ma voi simti bine si trece"si asa si este .Si iti mai dau un sfat trebuie sa iti accepti boala si sa fii tu mai tare ca ea incearca sa iei cate un MAG B6 pe zi te ajuta foarte mult gandestete ca tu iti controlezi mintea nu ea pe tine
acum 14 ani
Iti las id meu de mess daca vrei sa povestim mai mult: geany_bebe2002
acum 14 ani
Principalul aspect in atacurile de panica il reprezinta experimentarea fricii si a anxietatii pana cand acestea isi pierd din intensitate: descoperi ca le poti controla, ca le poti estompa si nu mai au aceeasi importanta, acelasi impact.
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua