Postata de inda cu 11 ani in urma.
Buna,
De ceva vreme am probleme in timpul somnului care s-au agravat atat de tare incat mi-e frica sa adorm. Am 34 de ani, fumatoare, de 2 ani am tulburari de panica, la inceput atacuri, mai recent simt ca e ceva generalizat, oarecum "cronicizat". Am incercat sa ma vindec pin propria mea vointa, mai iau cate un xanax de 0.25 doar atunci cand chiar nu mai pot si timp de 6-8 am o stare de bine, de calm, de detasare. nu am vrut sa iau constant pentru a nu da dependenta.
Dar sa revin la somn... daca in timpul zilei, atacurile de panica au ajuns sa fie controlabile si suportabile oarecum, acum am niste manifestari absolute groaznice in timpul noptii, mai exact la trecerea dintre starea de veche la cea de somn (seara si dimineata, la adormire si la trezire, atunci cand somnul e foarte superficial), Asadar, uneori am senzatia ca uit sa respir, mici momente de sufocare sau cateodata majore (m-am trezit in sezut incercand sa-mi umplu plamanii cu aer), altadata am senzatia ca inima mi se opreste sau ca am o greutate pe piept, altadata e o emotie puternica combinata cu cele de mai sus, altadata presiune pe creier si senzatia ciudata de resetare a acestuia, e greu de explicat... insa senzatia cea mai puternica este cea ca mor in somn. De fiecare data ma trezesc, insa la un mod superficial, adorm la loc si totul e intr-un soi de bucla, e un cosmar... Daca reusesc sa ma smulg din somn si sa ma trezesc de-a binelea, respir normal, greutatea de pe inima dispare etc. Mai nou se repeta in fiecare noapte aproape, mai ales daca beau ceva seara - bere sau vin in cantitati moderate (cred ca le folosesc inconstient tot pe post de anxiolitic), nu combin cu xanax. In sfarsit... un neurolog si un psihiatru mi-au spus ca sunt atacuri de panica, insa eu tot nu pot sa cred pt ca senzatiile sunt ingrozitoare.... daca e ceva mai grav. E posibil? Am facut radiografie pulmonare, nu stiu cate ekg-uri si ecografie cardiaca, toate normale (doar la plamanii bronhiile sunt cam negre din cauza fumatului...). Mai ramane de investigat tiroida, tocmai am descoprit trei noduli. Va rog ajutati-ma cu un sfat, ce investigatii sa mai fac, la ce doctori sa mai merg sau daca credeti ca intr-adevar sunt atacuri de panica, cum pot remedia fara tratament cu antidepresive + anxiolitice de care m-am tot ferit. Chiar nu mai sunt buna de nimic, ma gandesc numai la asta, Buna,
De ceva vreme am probleme in timpul somnului care s-au agravat atat de tare incat mi-e frica sa adorm. Am 34 de ani, fumatoare, de 2 ani am tulburari de panica, la inceput atacuri, mai recent simt ca e ceva generalizat, oarecum "cronicizat". Am incercat sa ma vindec pin propria mea vointa, mai iau cate un xanax de 0.25 doar atunci cand chiar nu mai pot si timp de 6-8 am o stare de bine, de calm, de detasare. nu am vrut sa iau constant pentru a nu da dependenta.
Dar sa revin la somn... daca in timpul zilei, atacurile de panica au ajuns sa fie controlabile si suportabile oarecum, acum am niste manifestari absolute groaznice in timpul noptii, mai exact la trecerea dintre starea de veche la cea de somn (seara si dimineata, la adormire si la trezire, atunci cand somnul e foarte superficial), Asadar, uneori am senzatia ca uit sa respir, mici momente de sufocare sau cateodata majore (m-am trezit in sezut incercand sa-mi umplu plamanii cu aer), altadata am senzatia ca inima mi se opreste sau ca am o greutate pe piept, altadata e o emotie puternica combinata cu cele de mai sus, altadata presiune pe creier si senzatia ciudata de resetare a acestuia, e greu de explicat... insa senzatia cea mai puternica este cea ca mor in somn. De fiecare data ma trezesc, insa la un mod superficial, adorm la loc si totul e intr-un soi de bucla, e un cosmar... Daca reusesc sa ma smulg din somn si sa ma trezesc de-a binelea, respir normal, greutatea de pe inima dispare etc. Mai nou se repeta in fiecare noapte aproape, mai ales daca beau ceva seara - bere sau vin in cantitati moderate (cred ca le folosesc inconstient tot pe post de anxiolitic), nu combin cu xanax. In sfarsit... un neurolog si un psihiatru mi-au spus ca sunt atacuri de panica, insa eu tot nu pot sa cred pt ca senzatiile sunt ingrozitoare.... daca e ceva mai grav. E posibil? Am facut radiografie pulmonare, nu stiu cate ekg-uri si ecografie cardiaca, toate normale (doar la plamanii bronhiile sunt cam negre din cauza fumatului...). Mai ramane de investigat tiroida, tocmai am descoprit trei noduli. Va rog ajutati-ma cu un sfat, ce investigatii sa mai fac, la ce doctori sa mai merg sau daca credeti ca intr-adevar sunt atacuri de panica, cum pot remedia fara tratament cu antidepresive + anxiolitice de care m-am tot ferit. Chiar nu mai sunt buna de nimic, ma gandesc numai la asta., Buna,
De ceva vreme am probleme in timpul somnului care s-au agravat atat de tare incat mi-e frica sa adorm. Am 34 de ani, fumatoare, de 2 ani am tulburari de panica, la inceput atacuri, mai recent simt ca e ceva generalizat, oarecum "cronicizat". Am incercat sa ma vindec pin propria mea vointa, mai iau cate un xanax de 0.25 doar atunci cand chiar nu mai pot si timp de 6-8 am o stare de bine, de calm, de detasare. nu am vrut sa iau constant pentru a nu da dependenta.
Dar sa revin la somn... daca in timpul zilei, atacurile de panica au ajuns sa fie controlabile si suportabile oarecum, acum am niste manifestari absolute groaznice in timpul noptii, mai exact la trecerea dintre starea de veche la cea de somn (seara si dimineata, la adormire si la trezire, atunci cand somnul e foarte superficial), Asadar, uneori am senzatia ca uit sa respir, mici momente de sufocare sau cateodata majore (m-am trezit in sezut incercand sa-mi umplu plamanii cu aer), altadata am senzatia ca inima mi se opreste sau ca am o greutate pe piept, altadata e o emotie puternica combinata cu cele de mai sus, altadata presiune pe creier si senzatia ciudata de resetare a acestuia, e greu de explicat... insa senzatia cea mai puternica este cea ca mor in somn. De fiecare data ma trezesc, insa la un mod superficial, adorm la loc si totul e intr-un soi de bucla, e un cosmar... Daca reusesc sa ma smulg din somn si sa ma trezesc de-a binelea, respir normal, greutatea de pe inima dispare etc. Mai nou se repeta in fiecare noapte aproape, mai ales daca beau ceva seara - bere sau vin in cantitati moderate (cred ca le folosesc inconstient tot pe post de anxiolitic), nu combin cu xanax. In sfarsit... un neurolog si un psihiatru mi-au spus ca sunt atacuri de panica, insa eu tot nu pot sa cred pt ca senzatiile sunt ingrozitoare.... daca e ceva mai grav. E posibil? Am facut radiografie pulmonare, nu stiu cate ekg-uri si ecografie cardiaca, toate normale (doar la plamanii bronhiile sunt cam negre din cauza fumatului...). Mai ramane de investigat tiroida, tocmai am descoprit trei noduli. Va rog ajutati-ma cu un sfat, ce investigatii sa mai fac, la ce doctori sa mai merg sau daca credeti ca intr-adevar sunt atacuri de panica, cum pot remedia fara tratament cu antidepresive + anxiolitice de care m-am tot ferit. Chiar nu mai sunt buna de nimic, ma gandesc numai la asta, Buna,
De ceva vreme am probleme in timpul somnului care s-au agravat atat de tare incat mi-e frica sa adorm. Am 34 de ani, fumatoare, de 2 ani am tulburari de panica, la inceput atacuri, mai recent simt ca e ceva generalizat, oarecum "cronicizat". Am incercat sa ma vindec pin propria mea vointa, mai iau cate un xanax de 0.25 doar atunci cand chiar nu mai pot si timp de 6-8 am o stare de bine, de calm, de detasare. nu am vrut sa iau constant pentru a nu da dependenta.
Dar sa revin la somn... daca in timpul zilei, atacurile de panica au ajuns sa fie controlabile si suportabile oarecum, acum am niste manifestari absolute groaznice in timpul noptii, mai exact la trecerea dintre starea de veche la cea de somn (seara si dimineata, la adormire si la trezire, atunci cand somnul e foarte superficial), Asadar, uneori am senzatia ca uit sa respir, mici momente de sufocare sau cateodata majore (m-am trezit in sezut incercand sa-mi umplu plamanii cu aer), altadata am senzatia ca inima mi se opreste sau ca am o greutate pe piept, altadata e o emotie puternica combinata cu cele de mai sus, altadata presiune pe creier si senzatia ciudata de resetare a acestuia, e greu de explicat... insa senzatia cea mai puternica este cea ca mor in somn. De fiecare data ma trezesc, insa la un mod superficial, adorm la loc si totul e intr-un soi de bucla, e un cosmar... Daca reusesc sa ma smulg din somn si sa ma trezesc de-a binelea, respir normal, greutatea de pe inima dispare etc. Mai nou se repeta in fiecare noapte aproape, mai ales daca beau ceva seara - bere sau vin in cantitati moderate (cred ca le folosesc inconstient tot pe post de anxiolitic), nu combin cu xanax. In sfarsit... un neurolog si un psihiatru mi-au spus ca sunt atacuri de panica, insa eu tot nu pot sa cred pt ca senzatiile sunt ingrozitoare.... daca e ceva mai grav. E posibil? Am facut radiografie pulmonare, nu stiu cate ekg-uri si ecografie cardiaca, toate normale (doar la plamanii bronhiile sunt cam negre din cauza fumatului...). Mai ramane de investigat tiroida, tocmai am descoprit trei noduli. Va rog ajutati-ma cu un sfat, ce investigatii sa mai fac, la ce doctori sa mai merg sau daca credeti ca intr-adevar sunt atacuri de panica, cum pot remedia fara tratament cu antidepresive + anxiolitice de care m-am tot ferit. Chiar nu mai sunt buna de nimic, ma gandesc numai la asta, nu mai pot sa lucrez, nu mai pot avea o viata normala...
acum 11 ani
scuze, din greaseala am dat copy/ paste si apare textul de 3 ori...
acum 11 ani
Cu ce te ajuta investigatiile pe care intentionezi sa le faci, daca nu te gindesti la cauzele care te-au adus in aceasta postura?
Nu ai spus ca nu vei mai dohani (vine de la dohan - tutun ), nu vei mai bea alcool, pentru ca ai observat ca inima ta parca o ia razna.
Stringe pumnul si uita-te la el. Cam atita este inima ta. Cum sa nu rabufneasca la ce tratament ii dai?
Si inca nu ai spus nimic despre ce, cit si cind maninci, cit de activa fizic esti, cita cafea, cit stres intectual, afectiv si altele.
O seara buna!
acum 11 ani
Draga Lia, in primul rand as avea nevoie de un sfat, nu sa ma traga cineva de urechi... :( Recunosc ca duc o viata dezorganizata, ca marea majoritate a oamenilor insa nu excesiva. As fi vrut sa stiu daca ceea ce am descris mai sus se incadreaza la tulburari de panica si anxietate ca sa scutesc drumuri (si bani) pe la diferite cabinete medicale. In privinta inimii, acum 2 luni am facut ecografia cardiaca, iar doctorul cardiolog mi-a spus ca am "o inimia desavarsita". Sincer, in timpul acestor crize uit ce mi-a spus, pentru ca senzatia de moarte iminenta e devastatoare.
acum 11 ani
La senzatia de moarte iminenta te rog sa ma crezi si stiu ca ma crezi contribuie mult tigara.
Iar alcoolul ca somnifer este o mare pacaleala.
Stai linistita, nu te trage nimeni de urechi, toti facem greseli, dar acesta-i adevarul, platim aceste greseli, despre care zicem ca nu sunt excesive, cu sanatatea, mai devreme sau mai tirziu.
Si eu am fumat.
Cunosc pe cineva care de la tigari tuseste, se ineaca, transpira, stranuta si tot nu le lasa. Altfel este o persoana ok, dar cum este sa stai linga ea, daca are tot timpul aceste accese?
Este foarte greu sa determini pe cineva sa nu mai fumeze, dar asta nu inseamna sa nu incerci.
Cu bine.
acum 11 ani
Pardon, am vrut sa spun : si eu am dohanit.
acum 11 ani
Draga mea nu mai cheltui banii pe la cabinete medicale mergi direct la Psihiatrie ,tratamentul pt ce scrii tu acolo este mult mai complex si de durata nu un xanax de 0,25 cateodata . O spun din experientza lasa tigarea si orice bautura excitanta nervos dieta in primul rand si tratamentul dupa schema medicului si dupa vro 2 ani mai vezi cum stai . Numai bine .
acum 11 ani
De regula suntem singuri vinovati pt. bolile pe care le dobandim ne apar. Problema este ca lumea doreste sa fie vindecata de “specialisti”
si pun responsabilitatea in carca acestora, insa tocmai aici este problema.
Responsabilitatea pt. vindecare si gasirea ei trebuie sa si-o asume insasi pacientul.
Lia ti-a spus o parte sigura din cauza bolii tale. Cu siguranta ca mai sunt si alte cauze emotionale ca frici si griji.
Insa tu nu vrei sa recunosti nici sa accepti ce ti-a spus si proiectezi responsabilitatea in afara ta.
Chiar te-a deranjat ce ti-a spus in loc sa-I multumesti caci are dreptate.
Oamenii ca tine greu sa vindeca. Trebuie sa ajunga cutitul la os ca sa realizeze ca trebuie sa schimbe ceva. De abia atunci e posibila gasirea unei solutii.
Problema este ca tutunul – mai ales cu sutele de substante puse intentionat de concerne in tigari - afecteaza gandirea si vointa si impiedica anumite
concluzii. E clar ca nu te poti lasa usor, dar nici nu ai spus ca ai incercat sau ca ai de gand sa incerci sa schimbi ceva.
Pe de alta parte este clar ca medicina clasica si psihiatria nu te poate ajuta deloc, ci doar te poate strica si mai tare caci acele medicamente
pe care le da strica atat de multe incat pe urma o vindecare este cu MULT mai dificila. Esti inca destul de inteleapta sa nu
folosesti atat de des astfel de medicamente.
Este si clar ca singura nu poti iesi acum din acest cerc vicios si ai nevoie de ajutor.
Insa trebuie poate sa intelegi mai intai ce vrea sa-ti zica boala.
Iti recunosti propriile greseli si vrei sa le schimbi ?
Cauti ajutor intai la Dzeu sau la intai la oameni ?
Un sfat pertinent: daca cumva bei cafea las-o incepand de azi, caci la simptomele care le ai cafeau este foarte periculoasa. Cafeaua este cea mai periculoasa
Substanta pt. femei si toti cei cu nervii slabi si o otrava pt. nervi pt. orice om.
La cafea se poate renunta mult mai usor decat la tigari, deci nu este o problema cu renuntatul, chiar daca apar cateva zile
dureri de cap din cauza eliberarii nervilor de toxinele cafelei.
In functie de ce si cum raspunzi la postul meu iti voi mai scrie si iti voi oferi ajutor, caci pot. Insa totul depinde de tine, nu de mine.
Si fereste-te de psihiatri si neurologi cat poti daca nu vrei sa ajungi din lac in put.
acum 11 ani
Tonul vostru este unul de parca ar trebui sa ma simt vinovata pentru ceea ce simt, pentru boala mea... Oare nu stiati ca pe depresivi si anxiosi nu este indicat sa-i "scuturi", sa le spui sa se vindece singuri, sa-i responsabilizezi cand ei abia reusesc sa se mentina pe o linie de plutire si sa indure tot chinul asta?! Spre deosebire de alte boli psihice, nevroza anxioasa e una in care constientizezi foarte clar simptomele, stii teoretic ce ar trebui sa faci ca sa te ajuti, insa nu te simti in stare sa faci nimic. Cand ai scurgeri de energie si iti simti creierul ca o gelatina, cum poti sa-ti impui ca de fapt nu ai nimic? Eu ii multumesc lui Dumnezeu cand trece o noapte in care nu am decat o mica parte din simptomele din prima postare...
Culmea este ca n-am parte de sustinere decat din partea parintilor mei care amandoi au trecut prin cate o depresie... Sotul meu spune ca sunt mofturi si rasfat (fata de ce probleme a avut el cu 2 ani in urma...): "Cum adica sa nu poti sa stai singura?!" Da nu pot, pt ca de obicei atunci se declanseaza atacurile de panica. Iar la job, toti inteleg teoretic, insa practic ma acuza ca in ultima vreme sunt ineficienta... asta pt ca nu mai pot munci decat la 10% din potentialul meu, mi-e greu sa respect deadline-uri etc.
Cauzele? Hm...
-o predispozitie genetica. Toti din familia mea au fost anxiosi, ipohondri. Eu de mica am avut frici si fobii..... cu asta chiar nu pot sa lupt, e factor genetic.
-Frustrari profesionale.... nu am facut ceea ce mi-am propus pana la varsta asta.
-Stres afectiv. Sotul meu e drepresiv, acum vreo 4 ani a inceput sa aiba si atacuri de panica. Cred pe undeva inconstient este aici un mimetism. El acum e mai bine... fara tratament, a depsit singur episodul anxios, nu si depresia. n-as renunta la relatie, sunt totusi 15 ani din viata mea...
-o anumita inclinatie spre dependente si excese.
Ce pot face/ ce am facut:
-am renuntat total la cafea de 3 luni pt ca mi-am dat seama ca imi "biciuia" pur si simplu sistemul nervos. Asta a fost usor.
-nu pot renunta deocamdata la tigari. Intru in panica cand nu mai am tigari... nu cred ca ma ajuta acum un sevraj, panici in plus.
-am incercat sa ma pacalesc cu tot felul de remedii naturiste. Sau cu Sedatif PC, m-am ferit cat am putut de anxiolitice, benzodiazepine, pt ca nu stiu ce efect ar putea avea pana la urma asupra creierului meu.... am o meserie creativa, nu-mi permit sa dereglez ceva si sa ma trezesc ca sunt fara atacuri de panica, dar ca nu pot sa-mi mai practic meseria care tine de inspiratie, talent etc. Am inceput la un moment dat un tratament cu antidepresive si trei saptamani am simtit ca am un bec aprins in cap, o stare de hiperluciditate care nu ma ajuta deloc creativ. Am renuntat.
-As face din tot sufletul terapie, insa din pacate nu-mi permit sa platesc un psihoterapeut. Asadar, daca stiti cumva unde as putea face terapie "la stat", pe gratis, grupuri de sustinere sau ceva de genul asta, merg maine. Cred in terapie si cred ca m-ar ajuta.
Cam asta. Rog sa raspunda doar cei care stiu despre ce e vorba, care au trecut prin experiente asemanatoare si care nu ma mai acuza ca fumez si alte fleacuri. De ex, nu stiu daca stiti schizofrenia merge mana in mana cu fumatul - e o mare greseala ca doctor sa-i ceri un schizofrenic sa se lase de fumat! nu e cazul meu, am dat un exemplu.
Multumesc anticipat celor care ma pot ajuta in mod real...
acum 3 ani
Ooo micaa🥺ce ma bucur mult pt tine ca te ai expus vulnerabila, in ciuda comentariilor rele, lipsite de empatie facandu te sa pari ca te autovinovatesti.( cel mai probabil au și ei aceste probleme) Tratamentul este foarte complex, de lunga durata și in timp de la interior la exterior vin schimbările (nu așa cum spun ei ,,lasa te de fumat ca și când ar pocni din degete și ai putea instant sa materializeze asta). Eu sper ca ești bine după 8 ani:) și poate o sa mai dai de mesajul asta. Sunt mandra pt cum ai gestionar situația!<3
acum 11 ani
E bine ca ai renuntat la cafea. Sedativ PC nu are cum sa te ajute, e un cocktail de remedii homeopate slabe, prea multe si prea slabe. Nu merge asa.
Este bine cel putin ca nu mai consumi cafea. In plus trebuie sa renunti la orice forma de sex cateva luni buni ca sa nu.ti consumi energia nervoasa pt. sex in loc de refacere.
Psihoterapia nu are cum sa ajute in aceste cazuri cu exceptia constientizarii anumitor factori . Caci asa cum spui singura starile nu pot controlate prin ratiune... si este bolnav de fapt sufletul din care face parte si ratiunea si trupul. Nu poti sufla in panzele proprii barci atata vreme cat te afli in barca.
Ca sa intelegi si oricine altcineva problema in care ai ajuns tu acum :
Exista corp, suflet si spirit. Spiritul este cel mai tare, este o scanteie divina in inima sufletului. Trupul este cel mai slab, este de fapt o haina moarta, legata de suflet prin nervi.
Sufletul este si el un corp, dar de alta natura, de natura eterica, si arata ca si noi. Si el are organsi si nervi insa nervii sunt eterici.
Creierul nu e in stare sa simta de fapt nimic, este doar un preprocesor de impulsuri. Toata memoria , gandirea si constiinta salajuiesc in creierul sufletului,
de aceaa la morti clinice in unele cazuri cand creierul nu lucreaza de fapt si nici ochii sau urechile, omul se vede de sus si stie tot si povesteste ulterior cu detalii.
Dupa moarte sufletul, fiind de fapt constiinta adevarata cu memorie si cu simturi se departe de trupul carnal care ramane mort ca o haina.
Nervi eterici ai sufletului sunt legati de cei corporali si asa primeste sufletul toate simturile de la corp si asa primeste trupul energie prin intermediul sufletului.
Sufletul este hranit de energia divina prin nervi. Trupul carnal are si el nevoie de energia divina si care vine prin intermediul nervilor eterici la nervii materiali sip e urma se raspandeste in corp la toate organele.
Energia eteric-nervoasa este energia vitala si in provine din sursa divina care alimnteaza tot ce exista cu aceasta energie.
Fricile si emotiile masive dar si orgasmul, epuizarea sexuala, stresul consuma multa energie
eteric-nervoasa astfel incat la un moment dat consumul depaseste alimentatia. Daca in plus omul nu doarme sufficient ca sa dea posibilitatea corpului
sa se reincare sufficient, epuizarea nervoasa se face si mai rapid.
La epuizarea energiei nervoase appare intai iratibilitate, sensibilitate la stimuli ca galaie, oameni, etc.. pe urma apare nevoia mai mare de somn, scaderea libidoului sexual si daca se continua apar si simptome fizice din cauza ca atunci sufletul este nevoit sa ia energie de altundeva si o ia intai din sange
Daca nu se face aici o pauza de odihna pentru a da posibilitatea de refacere si cauzele care consuma aceasta energie nu dispar sau se diminueaza, lucrurile se complica si mai mult.
Aura, care ofera protectie omului se diminueaza din ce in ce mai mult. In aceasta stare este usor posibil deja foarte urso vampirismul energetic: alte persoane te sug inconstient de energie caci si lor le lipseste sau si mai rau, duhuri nemantuite care sunt cu milioanele in jurul nostru incep ele sa ne suga si mai rau sa ne influenteze prin ganduri rele sau chiar sa ne posedeze.
Atacurile de panica, frici, pierderea controlului asupra mintii, a vointei, senzatii si ganduri straine - chiar si de sinucidere - sunt urmarea acestei lipse cronice de energie eteric-nervoasa care nu poate fi suplimentata nicidecum de medicamente chimice si de nici un remediu, fie el si naturist.
Orice trauma din copilarie in care a fost prezenta frica sau soc duce la o “dezbinare a sufletului”. Aceste persoane prezinta, din cauza aceasta
o sensibilitate si mai mare in cazul epuizarii energiei nervoase.
Astfel de persoane au din cauza traumelor parti din suflet care nu sunt conectate direct la trup si sunt mai libere, ca in somn, astfel incat
sufletul poate accesa orice spatiu, timp si informatie si are clarviziune si capacitate numite paranormale.
Daca o persoana cu dezbinari sufletesti din copilarie inca nu a avut astfel de capacitati paranormale, ele apar usor dupa o epuizare nervoasa ca in cazul tau in care sufletul
devine si mai slabit si deci ceva mai desprins de corp. Cunosc multe astfel de cazuri, sunt aproape toate femei dar si putini barbate mai sensibili.
Deci daca apar viziuni, clarviziuni, premonitii care se dovedes adevarate, acest lucru nu este nicidecum un har divin daruit ci doar posibilitarile natural ale sufletului atunci cand nu este foarte conectat de corp. El poate in aceasta faza chiar sa-si gaseasca singur remediul care il ajuta sau sa aleaga dintre remedii care il pot ajuta pe cel potrivit caci el vede in spatele materiei cu puterea sufletului.
Cunosc de exemplu o astfel de mama cu suflet dezbinat care atunci cand e disperata din cauza bolii ficei sale vede scris in fata ochilor sufletului numele la o planta care o ajuta pe fetita imediat. Sau o alta mama cu sufletul dezbinat care dupa ce ajuns exact in stadiul tau – chiar si fara sa fumeze – a devenit deodata clarvazatoare stiind de la distanta ce este cu altii sau putand sa aleaga din mai multe remedii homeopate exact pe cel potrivit, atat pt. ea cat si pt. altii.
Cat priveste refacerea din astfel de stari de epuizare nervoasa, cel mai important lucru este repaus, odihna, eliminarea cauzelor, eliminarea factorilor care duc la stres, frici, etc sau la cele care consuma energia nervoasa: sex, cafea, droguri, galagie, exces de informatii ca radio, tv, informatii inutile.
Trebuie evitate si persoanele negative, persoanele cu vicii, persoanele care se simt ca sug energia, invidioase, rele, drogati, etc.
Trebuie mers des in natura, in padure, langa copaci….mers descult cat mai des. Natura da putere cat si rugaciunea si legatura cu Iisus /Dumnezeu.
Armele principale ale raului sunt 3 : frica, banii, sexul si drogurile.
Intai ne stresam alergand dupa bani din cauza frici de lipsei de bani, pe urma ne epuizam facand sex si dormind putin si in plus ne mai umplem nervii cu cofeina si plamanii cu fum de tigara uitandu-ne toata ziua in computer si televizoare. Si peste tot galagie. La ce bun sa duca asa o viata ?
Cel mai bun lucru la o astfel de boala grava - atacurile de panica si anxietatile puternice fiind simptome ale acestei epuizari - este un concediu cat mai lung intr-un mediu natural fara telefon, internet, tv, oameni multi. Insa cine isi permite azi asa ceva ? desi cu astfel de concediu fie el si neplatit refacerea s-ar accelera mult.
Recomand muntele de la 800 de metrii in sus caci acolo sunt duhuri bune mai ales in perioada 15 mai-15 iunie si 15 sept-15 octombrie.
Exista insa remedii naturiste si mai ales homeopte si care intaresc sufletul caci lucreaza
exact la nervii eterici si deci pot intari sufletul. Insa si sufletului ii trebuie energie si remediile nu dau energie. Doar reechilibreaza in suflet dereglarile.
Corpul carnal nu are aici nimic de zis caci nu are nici un rol. Degeaba bombardam corpul cu medicamente materiale, ele nu au acea energie eterica si nu pot vindeca indifferent de numele lor.
Trebuie anumite remedii eterice (homeopate) pt. a putea cat de cat sa restabilim echilibrul in suflet sis a diminuam simptomele si fricile, astfel incat de-a lungul timpului sa se poata reface energia nervoasa din acesta si sa o poata da mai departe trupului prin nervi.
Insa in aceasta boala medicamentele homeopate gresite pot afecta pacientul foarte rau si de aceea trebuie avut mare grija la ce medic homeopat se ajunge si ce tratament se da, mai ales ca 90% din medicii homeopati din Romania nu sunt homeopati decat cu numele.
Cat timp energia eterica nu vine de sus sau se consuma mai mult decat se alimenteaza sufletul e silit sa-si traga energie din sange si din trup si apar si alte boli. De aceea apare rapid si lipsa de minerale in sange care insa nu este cauza bolii asa cum multi cred. Multi dau sau iau calciu sau fier crezand ca asta e cauza, dar lipsa e doar urmarea bolii si nu cauza ei.
Vindecarea poate veni numai cu timpul si daca sunt respectate cele spuse mai sus cu privire la refacerea energiei nervoase si mentinarea ei. Peste noapte nu se poate face nimic
si cu remediile homeopate potrivite se pot elimina sau diminua multe stari acute ca panica si alina, dar nu se poate vindeca subit asa ceva cum este cazul la multe boli fizice.
Medicamentele chimice amortesc emotiile prin suprimarea eliberarii anumitor hormoni astfel ca corpul sa minta cumva sufletul ca este ok. Insa in acelasi timp
epuizarea poate continua si starea se va agrava si mai mult mai ales ca intervine si efectul sigur negative al medicamentelor.
Cu foarte mult noroc, daca din intamplare cineva se reface pe cale naturala, isi poti reveni incet incet chiar luand ceva medicamente chimice, dar asta nu din cauza medicamentelor ! Insa cum medicamentele chimice lupta de fapt impotriva trupului si ii dau mult de furca sufletului ca sa le scoata din corp si sa repare daunele aduse de ele, ele de regula impiedica sau chiar fac imposibila vindecarea.
O alta metoda de vindecare este cea spirituala, prin care este eliberata cateva milisecunde scanteia divina din incatusarea in care se afla in inima sufletului si care intareste asa instantaneu sufletul. Caci duhul din inima este datatorul de viata si o forta imensa. De metoda asta, s-a folosit Iisus si Arsenie Boca de exemplu si este cea mai eficace, cea mai naturala si simpla metoda de vindecare, dar cel mai greu de ajuns la stapanirea ei caci trebuie sa ajungi una cu Iisus/Dzeu ca sa te poti folosi de ea.
Ce sa faca deci psihologia la o astfel de afectiune ? Nimic cu adevarat vindecator. Vorbele si discutiile pot alina ceva dar cu adevarat vindecatoare nu sunt la asa ceva. Caci omul nu se poate trage singur de par in sus caci toata treaba nu sta doar in puterea mintii ci in energia sufletului care este mai mult decat constientul. Un psiholog bun iti poate spune ce factori negative sa se evite, sau iti va spune din ce cauza ai anumit frici sau iti va explica efectul anumitor trauma din copilarie care au favorizat anumite lucruri , insa factorul decisiv este doar epuizarea energiei eterice-nervoase si se poate elimina numai prin refacerea acesteia cu masurile adecvate si cu ajutorul timpului. Fricile se manifesta acum doar foarte vizibil in timp ce inainte erau ascunse insa nici ele nu sunt cauza bolii. Ele se manifesta acum din cauza lipsei aurei de protective si a influentelor straine. Sufletul isi vede trupul fara apare si epuizat si ajunge si el la disperare. De aceea atacurile de panica.
Un psiholog, un medicament chimic si chiar un remediu homeopatic sau din plante nu-ti pot da aceasta energie. Cat priveste efectele traumelor din copilarie si a fricilor si acestea au rezolvare homeopata cu remediile potrivite chiar si fara a explica un cuvant pacientului caci remediile actioneaza la suflet, acolo unde a ramas dauna.
Psihologii toti ar trebui sa invete de fapt homeopatie ca sa poate ajuta cu adevarat sufletului caci ar fi cei mai apti de ea, si numedicii alopati indoctrinati de importanta corpului caci psihologia e o parte importanta a homeopatiei.
Citeste despre Arsenie Boca, citeste despre el si daca ai credinta roaga-te la el sa te ajute, nu e musai sa te duci la mormantul lui, depinde de credinta si insistenta ta doar.
Cat priveste la o posibilitate gratuita pt. tine scrie-mi un email la yahoo la zan_ebune (eliminand insa liniuta din nume).
acum 11 ani
Draga mea Inda. Ai mare dreptate ca tonul majoritatii care a postat este unul acuzator. Habar nu au prin ce treci.
Sotul meu a fost mereu o fire anxioasa si ai dreptate cand spui ca e genetica predispozitia spre anxietate. Toti membrii familiei lui sunt asa. Intotdeauna exista un eveniment ce declanseaza inceputul atacurilor de panica. La el a fost " vizita" unor hoti acasa. Sunt deja 7 ani de atunci si in tot acest timp a avut atacuri de panica aproape noapte de noapte.
Dupa ceva ani de tratament cu medicamente tot sfaturile psihologului au fost mai de folos. Cu tehnici de relaxare, cu regim mai restrictiv la bauturi si alimente excitante pt creier este mai bine.
Ce pot sa-ti spun este ca trebuie sa cauti ajutor specializat, un psihoterapeut care sa gaseasca elementul declansator al starilor tale si sa te ghideze spre tehnici de relaxare si spre gasirea cauzelor. Poate la tine este o lipsa de dragoste din partea celor din jurul tau si s-ar rezolva usor daca ai avea un copil. Am o prietena apropiata care avea aceleasi stari ca si tine, ii era frica sa ramana singura in casa, prietenul ei cu care avea o relatie de 6 ani era un tip f rece si nu a inteles niciodata starile ei , spunindu-i ca-i nebuna. Nu mai putea dormi fara xanax si cand mergeam sa ne plimbam intra in panica daca nu gasea pastilele in geanta. Dupa ceva timp a cunoscut un alt barbat cu care mai tarziu a facut si un copil. Relatia nu a durat insa acum e o mama singura fericita fara probleme. Si cand mai vorbim la telefon imi spune mereu cat echilibru i-a adus fetita in suflet.
Si este mai bine sa te feresti de pastile, nu prea au efect si crede-ma ca sotul meu a luat si de la psihiatru si de psiholog, nu l-au ajutat prea mult. Era mai mult sedat.
Numai un terapeut bun te poate ajuta sa-ti gasesti echilibru. Tot el ar putea sa-l faca pe sotul tau sa inteleaga prin ce treci si ce important este sa te sprijine.
Numai bine iti doresc.
acum 11 ani
Lidia, iti multumesc mult pentru raspunsul tau pertinent. :)
acum 11 ani
Stiu prin ce treci si iti inteleg durerea si nemultumirea ca inca nu ai reusit sa gasesti un remediu la problemele pe care le-ai expus .Sfatul meu este sa urmezi cu încredere un tratament medicamentos prescris de un medic psihiatru si in paralel sa incerci sa ajungi si la un psiholog care sa te poata sustine in drumul tau spre vindecare .
Rezultatele vor apărea in acest mod mult mai rapid iar șansele ca tu sa te simti din nou in măsura sa iti reiei activitățile normale de zi cu zi , iar noptile sa te poti odihni in liniște sunt garantate.
Eu sunt psihoterapeut si daca doresti mă poti contacta oricand ;telefonul meu este -*** sau pe mess /***
Iti doresc toate bune !
acum 10 ani
eu am aceste stari,si mult mai rele decat le ai tu,considera ca tu esti asa fat de minecare abia mai reusesc sa scriu sa gandesc,am atacuri de panica si depresie de 4 ani,am 28 de ani.nu mai am servici,nu am nevoie de sfaturile altora sau de incurajarile lor care ma fac sa compar ceea ce am cu ceea ce ar trebuii sa fiu eu,dac imi zice cineva:,,schimba-te fi optimist etc,o iau razna si mai rau,incepe sa-mi bubuie inima de zici ca-mi crapa,ametesc,respir greu,urmez tratament cu serlift,anxiar 1 pe zi (am ajuns la 3 pe zi) din proprie initiativa si lipsa de medici,nu am bani,o perioada a fost bine cu tratamentul pana am clacat cu el,desii l-am uramt nu mai are efect simt asta,am cosmaruri in fiecare seara,atac de panica in somn,vad moartea in somn de fiecare dat adica mereu e despre moarte,simt frica in somn si simt frica si cand sunt treaz,ma gandsc mereu ca se va intampla ceva,ma gandesc acam tumoare,care vreti sa-mi dati sfaturi sa ma duc la control sau la medic dati-mi si bani ca eu nu am,da sunt o leguma aveti dreptate si o sa ma enervez acuma pentru ca nu stiti prin ce trec eu,si credeti-ma chiar habar nau aveti cum sa ma ajutati,am avutsenzatia sa ma sinucid ,nu vreau sa mai traiesc gata,dar...merg aqsa cu durerea care o am,eu nu zambesc,simt ca am creierul topit,asta e doar in mintea mea nu?stiam acest raspuns da nu ma ajuta efectiv cu nimic,ma pis pe el de raspuns,ma f*t in aceste raspunsuri de genu:,bei cafea,bei alcool,fi tare nu renunta,dute la psiholog,dute la psihiatru,fi optimist,etc,nu stiu de ce da ma scot din sarite,ma pis pe ele ma f...t in ele d sfaturi,no sa zambesc ca vrei tu sau restu,ma f..t in ele de sfaturi nu ma ajutaaaaa!nu vreau sa fiu compatimit voi nu intelegeti ca asta nu ma ajuta cu nimic/nu ma compatimiti :,,vai saracu rau de el'''' mie antidepresivele o dat mi-au dat stare de manie de ura,de curaj maxim,eram in stare sa ucid dac mis e cerea,da am probleme psaihice da grave,acum ma sperie totul,fiecare miscare,imi bate inima rau,amortesc,am stari de memorrare p***a,uit cate ceva,pot sa bag mana in foc ca e ultima faza de depresie,anxietate etc asta,e finalul,e cel mai grav,abia reusec sa scriu,am ajuns dependent de pastile si vad ca tu nu-ti doresti asta,SA NU LE IEI NICIODATA!MAI BINE MORI DE PANICA DECAT SA IEI ACESTE DROGURI,CREDE-MA CA UNEORI MA AJUTA ZICI CA SUJNT FACUT BINE IAR UNEORI AM VEDENII CU OCHII INTRE-DESCHISI,SAU IN SOMN,VISEZ URAT, DE LA ELE,NU AU FOST MONITORIZATE CUM TREBUIE DE MEDICI,LIPOSA DE CONSULT,DE BANI,MI-AU BAGAT PE GAT SI AM TOT LUAT, totul in jurul meu nare semnificatie,poti sa-mi dai 1000000000000000000000000000000000 de euro nu ma ajuta banii,nimiccand ma fost la spital mau legat de p[at mau inchis e motiv ca filmam peisajele spitalului dar nu era cazul s dea in mine cu pumni si picioarele sau sa ma lege si sa m scuipe,stii ce mi-a zois doamne ai doctor psihiatru;,,BA TU NU AI NIMIC TE PREFACI,ESTI BETIV,NU AVEM CE DISCUTA"ma rugam sa-mi de medicam,entul ca eram in sevraj deja si nu mi-l da,tremuram,am intrat in dus rece gol pusca,de 4 ori m-au legat iar si simteam ca imi sare inima din piept,parca eram terorizat si pus la teste simteam,ei erau ac niuste calai pt mine,doamna doctor zicea mereu:,,mamanci degeba aici,mancare degeaba,MERITI MAI MULT" CE MAI MULT AM INTREBAT FAR SUFLARE? A ZIS CA MERIT SA STAU NEMANCAT SI BATUT! a spus ca depresia mea nu exista nici atac de panica,a zis ca dac am asta sa mor mai repede dac am,mau tinut de luni pana joi fara serlift-ul meu fara anxiar si diazepam si fara depachime,pardon diazepam mi-au dat da ,in 4 zile ma duceam la amsa si nu mnacam,aveam diaree cronica muream de stomac nu se uita la mine,simtem gura uscata eram in sevraj,visam actori,filme,p**auri vechi,din liceu,scola generala ,om la 26 de ani,cand ma uitam in oglinda totul era distorsionat,macabru,imi e5a frica ,nu au vrut sa ma lase la aer,mua izolat persecutat intruna,mi-a spus un coleg de salon ca ma miscam in somn si vorbeam,ma luat de mana sa ma trezesc,eu fumam recunosc fumam mult,mi-a zis sa mergem la o tigare i toaleta acolo aveam noi voie sa fumam,eram transpirat,respiram greu,i-ma zis sa nu ai zica la sistenta ca ma leaga de pat si nu mai vreau,a zis ca nu-i va zice da sa incerc sa ma calmez ca se sperie si el,avea si el probleme,
acum 9 ani
Buna,
Nu stiu daca mai urmaresti acest post, deoarece a trecut ceva vreme... Eu experimentez simptome similare cu ale tale.Atacurile mele de panica au debutat vara trecuta " ca la carte" si, de atunci, o tin intr-o veselie, cu manifestari diverse, printre care si cele descrise de tine. Cum te mai simti? Ar mai fi de mentionat ca eu nu am vicii, asa ca, nu se prea probeaza ideea ca bautul unei beri sau fumatul unei tigari sunt, neaparat, factori declansatori. Poate agravanti, dar...Toate cele bune!
acum 9 ani
esti bolnav cu siguranta,insa nimeni nu stie ca boala pe care o ai cu capul se datoreaza dezamagiriilor vietii,cand simti ca nu ai bani de medicamente,cand vz ca nu ti fc treaba sa te vindece,te simti pustit ca nu poti fii ca ceilalti,tb sa accepti boala si sa te lupti cu ea.esti tanar si trebuie sa fi fericit,meriti ca esti un om bun care a trecuit prin multe de a ajuns in halul asta,detaseaza te de probleme,incearca sa ceri ajutorul familiei sa cauti sprijinul celor dragi,lui d zeu elibereaza te meriti sa fi un om normal si fericit lupta nu te lasa !!!
acum 9 ani
Commentul este ptr colonelul morteni
acum 9 ani
Pentru Ana:
Buna, eu sînt mai bine față de acum un an, deși n-am scăpat de atacurile de panică în totalitate, mai ales că sînt foarte parșive, revin de fiecare dată altfel după ce începi să te obișnuiești cu ele. De pildă, timp de o jumătate de an, mi-au apărut niște pete roșii pe mîini care păreau o alergie, am făcut toate textele posibile și pînă la urmă au trecut de la sine... acum sînt convinsă că au fost o altă manifestare somatică a anxietății. Ce m-a ajutat foarte mult și de asta și îți scriu - Rhodiola de la *** este o plantă, așa că nu dă niciun fel de dependență, reglează organismul în ceea ce privește răspunsurile lui la stres. Am luat 6 luni, de două ori pe zi, rezultatele însă am fost vizibile după primele 3-4 zile. Și am început să evit cafeaua (cola, pepsi etc.), cofenia era unul dintre factorii declanșatori. Dacă crezi că există o cauză a anxietății încearcă s-o elimini.... și cît mai multă mișcare, eu încă n-am reușit, însă psihologul la care merg acum mă bate la cap că ajută foarte mult.
acum 9 ani
Buna,
Multumesc pentru raspuns! Crede-ma ca disperarea caracteristica care ( scuza-mi cacofonia!) te apuca in urma primului atac de panica, m-a determinat sa cheltui o suma de bani ingrijoratoare. Ca sa nu mai spun ca, desi, in urma analizelor peste analize pe care le-am facut ( la privat, nu la stat) a reiesit ca aveam carenta de vitamina d, pe aceasta au ignorat-o total. In schimb mi-au prescris, in mai putin de 10 secunde, xanax si zoloft. Am luat 2 saptamani, dupa care am stat nitelus si m-am gandit la ceea ce fac si mi-am pus o simpla intrebare: vindeca sau ba? Si raspunsul a fost Ba. Fapt pentru care, nedorindu-mi si o dependenta, am renuntat la ele instantaneu. Am facut si psihoterapie. A fost OK, dar iarasi, nu vindeca. Am cumparat tot ce -ti trece prin minte in ceea ce priveste tratamentul homeopat, inclusiv Rhodiola rosea. Alti bani, alta distractie. Fac miscare, nu beau cafea, bauturi, nu tigari....Ce sa mai zic... zahar, redus la minim. In fine... Am citit tone de carti, informatii s.a.m.d. Realitatea este ca, atunci cand nu stii exact ceea ce determina aparitia acestor atacuri, in cazul propriei persoane, este extrem de greu sa le controlezi. Am o viata in spate de probleme carate " in carca" . Care-i vinovata? Nu stiu. Nu am reusit sa aflu si nici nu voi reusi, pentru ca atat timp cat nu voi fi in stare sa ma rup de ele si sa ma eliberez, intr-un mod constient, vor sta bine merci in subconstient. Si pana la urma, exista lucruri mult mai grave pe lume decat un atac de panica, cu toate perversitatea lui. Trebuie infruntat, trebuie lasat sa-si faca damblaua, pentru ca, in realitate subconstientul nu vrea sa ne faca rau. El saracul incearca sa ne apere. Cam atat... Multa sanatate!
Ana
acum 9 ani
pentru inda... fa niste exerciti eft timp de o saptamina si sper sa scapi... daca e o problema energetica.
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua