Efedrina si Pseudoefedrina
Descriere
Numele de efedrina vine de la planta "efedra" sau "ma huang" din China Antica. Aceasta, in medicina traditionala, se foloseste ca bronhodilatator si decongestionant nazal. Este folosita de asemenea pentru tratamentul cronic al hipotensiunii arteriale, enurezisului si narcolepsiei.
Din punct de vedere chimic este asemanatoare amfetaminelor, efedrina fiind precursorul in sinteza metamfetaminei. Efedrina si pseudoefedrina au aproximativ aceeasi farmacocinetica, atingand concentratia maxima in plasma in aproximativ 2-4 ore dupa administrarea orala. Timpul de injumatatire plasmatica in cazul efedrinei este de 4.5-8 ore iar pentru pseudoefedrina 4.5-10 ore.
Efectele adverse pot fi:
- de intensitate medie - palpitatii, vertij, cefalee, insomnie, nervozitate;
- de intensitate moderata catre severa - tahiaritmii, hipertensiune arteriala.
Combinatia efedrina-cafeina si efedrina-antihistaminice poate fi extrem de periculoasa.
Pseudoefedrina actioneaza indirect la nivelul receptorilor adrenergici. Prezinta si actiune agonista, mecanismul principal fiind eliberarea de norepinefrina din veziculele de la nivelul neuronilor presinaptici. Pseudoefedrina poate fi utilizata si pentru proprietatile sale stimulante.
Cuprins articol
Intoxicatia cronica
Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:
- consumul experimental (in scop recreational);
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce ince mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursade procurare a drogului;
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente);
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilorzilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.
Consumul cronic de efedrina/pseudoefedrina este caracterizat de:
1. Dependenta psihica - de fapt, singura caracteristica, atat necesara, cat si suficienta pentru a defini dependenta de drog. Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu este nici necesara, nici suficienta prin ea insasi pentru a defini dependenta de drog.
Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordin psihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving" (dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive) si reprezinta cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.
2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea de intoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.
3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si asimptomelor de retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului, ca o consecinta a adaptarii organismului la prezenta continua a unui drog. In cadrul sindromului de dependenta, dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legat de teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evita senzatiile neplacute cauzate de absenta drogului.
Dependenta fizica se dezvolta ca rezultat al unei adaptari a organismului in ceea ce priveste raspunsul la administrarea repetata aunei substante (drog), aceasta afectand echilibrul a diverse sisteme; ca rezultat, aceste sisteme sufera adaptari pentru a ajunge la un nouechilibru, pe fondul interventiei repetate a substantei respective.
In acord cu aceste mecanisme, dependenta fizica este definita ca o stare de adaptare a organismului in care efectele primare ale unei substante (drog) si recontroalele generate de organism se echilibreaza de asemenea maniera incat nu functioneaza normal decat in conditiile prizelor regulate de substanta (drog).
La oprirea brusca a administrarii, recontroalele nu mai sunt compensate de efectele substantei, conducand la o tulburare functionala, adesea cu manifestari clinice zgmomotoase, care pot imbraca aspecte periculoase, cu risc vital - sindromul de retragere.
4. Sindrom de abstinenta - este caracterizat prin simptomele (incadrare si grad de severitate variabile), care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in special narcotic, la care individul este adictiv si care a fost consumata in mod repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau in doze mari.
Exista tendinta ca in prezent sa se inlocuiasca termenul de "sindrom de abstinenta" cu "sindrom de retragere". Sindromul deretragere, expresie a dependentei fizice, este unul din indicatorii sindromului de dependenta.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
