Alergatul sau joggingul ofera numeroase beneficii pentru organism, de la imbunatatirea sanatatii cardiovasculare, pana la mentinerea unei greutati corporale optime.
Acest tip de exercitiu aerobic este asociat de catre oamenii de stiinta, mai nou, cu o speranta de viata mai mare cu 3 ani. Doar 5-10 minute pe zi de alergat intr-un ritm moderat ajuta la prelungirea duratei de viata, au descoperit cercetatorii Universitatii de Stat din Iowa, SUA. Iar beneficiile acestei forme de miscare se reflecta nu doar in longevitate, ci si in calitatea vietii de care se bucura persoanele active.
Un studiu recent, publicat in Jurnalul Colegiului American de Cardiologie si desfasurat pe o perioada de 15 ani, prezinta dovezi concrete care atesta faptul ca oamenii care alearga in mod regulat traiesc, in medie, cu 3 ani mai mult decat persoanele sedentare. Vestea cea mai buna este ca pana si cateva minute pe zi de jogging moderat sunt suficiente pentru obtinerea acestui beneficiu important.
Studiul cercetatorilor americani a fost efectuat pe un esantion de 55.000 de adulti cu varste cuprinse intre 18 si 100 de ani, care au fost monitorizati timp de 15 ani pentru surprinderea unei legaturi intre longevitate si obiceiul de a alerga in mod regulat. Participantii au completat chestionare despre nivelul lor de activitate fizica, iar fiecare deces inregistrat in perioada cercetarii a fost consemnat de catre oamenii de stiinta.
Rezultatele au dezvaluit ca speranta de viata a adultilor care nu au facut jogging deloc sau foarte rar s-a dovedit a fi mai scurta cu 3 ani, comparativ cu cea a persoanelor active. Alergatul a fost asociat cu un risc cu 30% mai scazut de deces din orice cauza si cu 45% mai mic de deces din cauza bolilor cardiace sau a accidentului vascular cerebral, in cazul subiectilor pasionati de jogging.
Pana si participantii care au alergat intre 30 si 59 de minute saptamanal (5-10 minute pe zi) au prezentat un risc mai mic cu 28% de deces prematur, comparativ cu adultii sedentari.
Studiul nu a putut dovedi ca prelungirea sperantei de viata este cauzata in mod direct de alergatul regulat, insa o relatie intre cele doua exista cu siguranta. Autorii studiului spun ca rezultatele pot fi explicate si prin faptul ca, in general, oamenii sanatosi sau preocupati de propria sanatate sunt si cei care au un mod de viata activ.
Beneficiile alergatului au ramas aceleasi chiar si atunci cand cercetatorii au luat in calcul si alti factori, precum greutatea corporala, fumatul, consumul de alcool si alte probleme de sanatate. Persoanele consecvente in programul lor de jogging (care au alergat in mod regulat timp de 6 ani in medie), au fost si cele care au cules cele mai mari beneficii ale alergatului, dintre care se remarca in special imbunatatirea functionarii inimii si a plamanilor.
O alta concluzie interesanta a cercetatorilor este aceea ca efectele pozitive ale alergatului pot sa apara chiar si in cazul mersului in pas alert, dar pe distante mai mari si in intervale mai lungi de timp.
Alergatul ajunge sa fie integrat in modul de viata atunci cand intervine problema excesului ponderal. Cei mai multi adulti incep sa faca jogging din pricina supraponderalitatii si a obezitatii, deoarece aceasta forma de miscare arde mai multe calorii intr-un minut decat orice alt exercitiu de tip cardio.
In afara de importantul efect al slabitului rapid si eficient, alergatul aduce si alte beneficii importante pentru sanatate in general.
- Prevenirea pierderii densitatii osoase si a tonusului muscular. Joggingul solicita sistemul osos si muscular suficient de mult incat sa le mentina in forma. In plus, miscarea fizica regulata, precum alergatul, stimuleaza productia hormonului uman de crestere, pe care celebritatile il preiau din injectii pentru a-si mentine aspectul fizic tanar.
- Prevenirea bolilor. Alergatul regulat a devenit o alternativa terapeutica pentru primele stadii ale osteoporozei, diabetului si hipertensiunii arteriale. Joggingul reduce riscul producerii unui infarct miocardic, imbunatatind elasticitatea arterelor si reducand presiunea arteriala.
- Imbunatatirea starii de sanatate. Alergatul creste nivelul colesterolului bun HDL in organism, reduce riscul formarii cheagurilor de sange si stimuleaza functionarea plamanilor. In plus, aceasta forma de miscare intareste sistemul imunitar, crescand concentratia de limfocite, celulele albe ale sangelui care lupta impotriva bolilor.
- Eliberarea de stres. Alergatul este si o forma excelenta de eliminare a tensiunii acumulate din pricina stresului cotidian. Joggingul pe distante lungi ajuta si la tratarea durerilor de cap survenite pe fond nervos, sustin specialistii.
- Stimularea bunei dispozitii. Joggingul declanseaza eliberarea endorfinelor, hormonii responsabili cu instalarea unei senzatii accentuate de euforie. Astfel, alergatul favorizeaza si imbunatatirea starii de spirit. De altfel, aceasta forma de miscare a fost folosita ani la randul pentru tratarea dependentelor diverse si chiar a depresiei. Joggingul ajuta la concentrarea intr-o noua directie, respectiv la distragerea atentiei de la tristete sau o dependenta.
- Antrenarea mintii. Alergatul antreneaza mintea la fel de mult ca trupul. Ambitia de depasire a obstacolelor, imbunatatirea puterii de concentrare si stimularea nevoii de autodepasire sunt beneficii psihologice foare importante oferite de jogging.
- Imbunatatirea coordonarii corporale. Suprafetele denivelate, obstacolele si corectarea posturii corpului ajuta la dezvoltarea unei coordonari corporale mai bune.
- Cresterea stimei de sine. Alergatul ajuta la intarirea increderii in fortele proprii si la o perceptie mai pozitiva asupra propriei imagini, in special atunci cand el contribuie la eliminarea kilogramelor in plus.
Exista si cateva reguli de baza pentru un alergat corect:
- Postura dreapta a corpului. Mentineti trunchiul perfect drept in timpul alergatului, cu umerii usor ridicati. Impingeti soldurile in fata si calcati astfel incat sa aveti o stabilitate deplina.
- Relaxarea. Tensiunea din brate, umeri, gat si fata reduce eficienta alergatului.
- Respiratia. Trebuie sa fie adanca si ritmica, niciodata superficiala. Expirati cu o forta controlata.
- Aterizarea. La fiecare nou pas, asigurati-va ca greutatea este distribuita pe centrul talpii, nu pe varfuri sau in calcaie.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.