Sindromul impostorului
Lavinia Stoian
Psihoterapeut sistemic de familie si cuplu, Psihoterapeut Gestalt, Psiholog clinician, Formator, Supervizor
Ce este sindromul impostorului
Persoanele care sufera de sindromul impostorului se simt “false” chiar si atunci cand sunt suficiente dovezi ale unei vieti de succes. In loc sa atribuie succesul lor abilitatilor si eforturilor personale, vad propriile realizari ca datorandu-se unor cauze externe sau trecatoare, cum ar fi norocul, intamplarea, sansa de a fi fost la locul potrivit sau in momentul potrivit sau unor eforturi ce nu se pot repeta mereu. Chiar si in zona academica sau in cazul carierelor de succes, exista persoane care se lupta cu presiunea si asteptarile personale.
Desi sindromul impostorului nu este recunoscut ca o problema de sanatate mintala de catre DSM-5 (Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mintale), acesta este deseori intalnit. Se estimeaza ca 70% dintre oameni vor trece cel putin printr-un episod al acestui sindrom de-a lungul vietii. Termenul a fost folosit pentru prima data de catre psihologii Suzanna Imes si Pauline Rose Clance prin anii 70 ai secolului trecut. Initial, conceptul de sindrom al impostorului s-a aplicat mai mult femeilor cu multe performante. Ulterior, a fost recunoscut ca un fenomen larg raspandit. Sindromul impostorului poate afecta pe oricine, indiferent de statutul social, realizarile profesionale, nivelul de competenta sau gradul de expertiza.
Oamenii care se lupta cu sindromul impostorului au credinta ca nu merita aprecierile si stima pentru ceea ce au realizat. Ei simt ca nu sunt atat de competenti sau de destepti cum par sa-i creada ceilalti si ca foarte curand lumea va descoperi adevarul despre ei. Cei cu sindromul impostorului sunt de multe ori persoane realizate, cu functii inalte sau cu titluri academice.
Pentru a intelege mai bine sindromul impostorului, iata cateva exemple din viata de zi cu zi:
-Ti-ai inceput propria afacere, dar nu-ti place sa te promovezi singur, simtind ca nu ai acelasi nivel de experienta ca altii din domeniul respectiv.
-Lucrezi de ceva timp pe o anumita functie, dar daca esti strigat dupa titlul oficial te simti jenat, ca si cum porti acel titlu in mod fraudulos.
-Esti nominalizat pentru a primi un premiu, dar in timpul ceremoniei de premiere te simti ca un impostor, gandind ca nu esti destul de bun pentru a merita acel premiu.
Cuprins articol
Cum se simte sindromul impostorului
Exista niste caracteristici comune care se intalnesc la cei cu sindromul impostorului:
-O incapacitate de a-si evalua competentele si abilitatile
-Teama ca nu vor putea implini asteptarile
-Atribuirea propriului succes unor cauze externe
-Subaprecierea propriilor performante
-Indoiala de sine
-Sabotarea propriilor succese
Cele 5 tipologii ale sindromului impostorului
Au fost identificate 5 tipologii de baza ale sindromului impostorului:
-Perfectionistul este cel care crede ca, chiar daca n-ai cum sa fii chiar perfect, poti totusi incerca sa fii mai bun. Te simti ca un impostor pentru ca ai credinta ca nu esti atat de bun cum te vad altii.
-Expertul se simte ca un impostor pentru ca nu stie totul despre un anume subiect si, pentru ca mai are multe de invatat, considera ca inca nu a ajuns la rangul de expert.
-Geniul natural se simte ca un impostor in situatia cand n-a inteles ceva din prima sau i-a luat ceva mai mult timp sa invete ceva nou.
-Solitarul se simte ca un impostor atunci cand este nevoie sa intrebe sau sa ceara ajutor pentru a atinge un anumit nivel sau statut. Atunci isi pune la indoiala propriile abilitati sau competente.
-Superman. Acest tip de sindrom al impostorului implica credinta ca trebuie sa fii cel mai eficient, sa ajungi la cel mai inalt nivel posibil, daca nu, nu esti autentic.
Cum stii ca ai sindromul impostorului?
Exista cateva trasaturi comune ale acestui sindrom. Daca raspunzi afirmativ la intrebarile de mai jos, este posibil sa suferi de sindromul impostorului:
-Te dai de ceasul mortii daca apare cea mai mica greseala sau defect in lucrarea ta?
-Atribui succesul tau norocului sau unor factori externi?
-Esti sensibil la orice critica, chiar constructiva?
-Simti ca vei fi descoperit inevitabil ca fiind fals?
-Iti minimalizezi propria experienta chiar si in domeniile in care esti cu adevarat mai bun decat altii?
Daca ti se intampla adesea sa te simti ca si cum ai fi un impostor, poate fi de folos sa vorbesti cu un terapeut.
Cum faci fata sindromului impostorului
Pentru a trece peste aceste sentimente provocate de sindromul impostorului, este necesar sa inveti sa renunti la unele dintre convingerile irationale adanc inradacinate in mintea ta despre tine insuti si poate nici nu esti constient ca ele exista. Este greu, dar exista tehnici prin care le poti aduce la suprafata. Iata ce poti face:
-Vorbeste despre sentimentele tale. Spune altor persoane cum te simti pentru a-ti aduce gandurile ascunse la suprafata. Vorbind unui psiholog despre ceea ce simti, acesta te va indruma si te va orienta catre solutiile de care ai nevoie pentru a trece peste ceea ce te face sa te simti ca un impostor.
-Desi pare contraintuitiv, concentreaza-te pe ceilalti si incearca sa-i ajuti atunci cand sunt in aceeasi situatie cu tine. Aceasta iti va creste increderea in propriile abilitati.
-Fa pasi mici. Nu te concentra pe a face lucrurile perfect, ci mai degraba destul de bine. Recompenseaza-te pentru asta.
-Evalueaza-ti abilitatile. Daca ai convingeri vechi despre incompetenta ta in situatii sociale sau profesionale, fa o evaluare realista a abilitatilor tale. Scrie ce realizari ai avut si la ce esti bun, apoi compara-le cu propria evaluare. Intreaba-te daca are sens sa te simti fals dupa ce ai facut aceasta comparatie.
-Foloseste social media cu moderatie. S-a constatat ca abuzul de social media poate produce sentimente de inferioritate. Daca incerci sa-ti creezi pe retelele sociale o imagine care nu corespunde cu realitatea, nu poate decat sa inrautateasca lucrurile si sa te simti si mai fals.
-Nu te lupta cu sentimentele tale. Priveste-le cu atentie si accepta ca-ti apartin. Cand le intelegi, poti incepe sa destructurezi convingerile care te blocheaza sau te limiteza.
-Nu te lasa descurajat. Chiar daca uneori te simti ca un impostor, continua sa-ti urmaresti obiectivele.
-Nu te mai compara cu altii. De cate ori te compari cu altii in situatii sociale poti gasi ceva care sa-ti alimenteze sentimentul ca nu esti destul de bun. Mai bine fii atent la conversatie si asculta cu interes ca sa vezi ce poti invata din aceasta.
Concluzii
Sindromul impostorului se poate suprapune cu anxietatea sociala. Desi simptomele anxietatii sociale pot alimenta sindromul impostorului, nu inseamna ca toti cei cu sindromul impostorului au anxietate sociala sau invers.
Sindromul impostorului este o experienta des intalnita. Este o forma de nesiguranta si o consecinta naturala a faptului ca suntem oameni. Tendinta de a evita sa facem ceea ce ne provoaca nesiguranta poate fi linistitoare pe termen scurt, dar de fapt nu dorim ca niste credinte negative sa ne opreasca sa incercam lucruri noi care ne imbogatesc viata. Aminteste-ti ca, atunci cand te simti ca un impostor, inseamna ca in viata ta exista anumite grade de succes pe care il atribui norocului. In loc de aceasta credinta, incearca sa simti recunostinta. Uita-te la ceea ce ai realizat in viata si fii recunoscator pentru succes. Daca nu reusesti prin forte proprii, sfatul unui psihoterapeut te poate ajuta sa scapi de acest sindrom care nu iti permite sa te bucuri de viata asa cum meriti.
Bibliografie
Langford, Joe; Clance, Pauline Rose (Fall 1993). "The impostor phenomenon: recent research findings regarding dynamics, personality and family patterns and their implications for treatment" Psychotherapy: Theory, Research, Practice, Training.
Clance, Pauline R.; Imes, Suzanne A. (Fall 1978). "The Impostor Phenomenon in High Achieving Women: Dynamics and Therapeutic Intervention" (PDF). Psychotherapy: Theory, Research & Practice
Gadsby, Stephen, (2021), "Imposter Syndrome and Self-Deception", Australasian Journal of Philosophy.
Sakulku, J.; Alexander, J. (2011). "The Impostor Phenomenon". International Journal of Behavioral Science.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
