Sincopa - etiologie, investigatii necesare, tratament

Actualizat: 19 Iunie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Baican Iuliana
Consultant medical:

Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident

Ce este sincopa


In termeni medicali, sincopa reprezinta o pierdere temporala a starii de constienta manifestata prin imposibilitatea de mentinere a tonusului postural, cu evolutie autolimitanta, persoana in cauza recuperandu-si starea de constienta fara a avea nevoie de interventie medicala in acest sens, dar aflandu-se in situatia in care nu isi mai aminteste ce s-a intamplat cu ea sau in jurul ei pe durata timpului scurt in care a sincopat.

Exista mai multe situatii si conditii medicale care se pot manifesta prin sincopa, insa mecanismul este unul similar care consta in reducerea perfuziei cerebrale cu limitarea fluxului sanguin si a aportului de oxigen si nutrient catre celulele tesutului cerebral si a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) responsabil de starea de constienta a organismului.

Cauze si tipologie sincope

Un studiu medical renumit, studiul Framingham efectuat pe mai bine de 7000 de pacienti, a evaluat cauzele si posibilitatea recurentei episoadelor sincopale in raport cu etiologia acestora si a stabilit faptul ca existenta unei sincope in antecedentele patologice personale ale pacientului este un predictor al recurentei acesteia la un interval variabil de timp.

In ceea ce priveste posbilele cauze ale sincopei, acestea pot fi de natura reflexa (sincopa vasovagala), ortostatica, asociata administrarii unor medicamente, de cauza cardiaca sau neurologica, iar in unele situatii, sincopa poate avea o etiologie necunoascuta cand criteriile de clasificare nu intrunesc incadrarea acesteia in nici una dintre aceste categorii.

Dintre etiologiile sincopei mentionate anterior, cauzele subiacente de origine cardiaca si neurologica necesita evaluare si monitorizare atenta, deoarece pot ascunde afectiuni medicale cu potential vital pentru persoana in cauza.

Sincopa vasovagala

Una dintre cele mai frecvent intalnite tipuri de sincopa este sincopa vasovagala determinata de reducerea brusca a valorilor tensiunii arteriale (TA) cu scaderea consecutiva a fluxului de sange care ajunge la creier.

Aceasta hipotensiune ortostatica apare cand persoana respectiva se ridica din clinostatism in picioare, in special in mod brusc, iar coloana de sange are tendinta sa se acumuleze la nivelul membrelor inferioare conform gravitatiei.

Incapacitatea vaselor de sange de a raspunde la acest lucru prin vasoconstrictie face ca sangele sa nu ajunga spre creier si apare sincopa.

Sincopa situationala

Un alt tip de sincopa vasovagala este sincopa situationala care poate sa apara ca urmare a deshidratarii, in conditiile de anxietate, situatii extrem de stresante, mictiune, defecatie, postprandial, ca urmare a durerii sau din cauza hipersensibilitatii sinusului carotidian (miscari bruste ale gatului, haine cu guler strans).

Sincopa cardiaca

O cauza de sincopa care necesita investigatii amanuntite este cea cardiaca. Anumite afectiuni ale structurilor inimii pot conduce la reducerea aportului de sange catre creier.

Aritmiile, obstructiile in calea eliminarii sangelui din ventriculul stang spre artera aorta si circulatia sistemica, stenoza aortica, insuficienta cardiaca de diferite grade care reduce presarcina (sangele care ajunge la inima pentru a fi condus spre reteaua vasculara) sau ischemia miocardica reprezinta patologii ale cordului care pot determina sincope.

De asemenea, afectarea conducerii electrice la nivelul sistemului excito-conductor al inimii, asa cum se intampla in cazul blocurilor atrio-ventriculare, reduc aportul de sange spre creier si pot cauza sincopa.

Sincopa neurologica

Etiologia neurologica a sincopei necesita si aceasta investigatii. Sincopa de cauza neurologica poate sa apara ca urmare a unui accident vascular cerebral (AVC), a atacului ischemic tranzitor (AIT), convulsiei sau ca urmare a migrenelor.

Factori de risc si simptomatologie

In general, persoanele cu varsta peste 70 de ani prezinta un risc mai mare de a dezvolta sincope. Prezenta bolilor cardiace, istoricul familial de moarte subita si afectiuni cardiovasculare constituie, de asemenea, un factor de risc.

Sincopa este caracterizata prin pierderea tranzitorie a starii de constienta pentru un interval scurt de timp, dupa care persoana respectiva isi revine, realizeaza ca a cazut, insa nu stie ce s-a intamplat in jurul ei in perioada in care a sincopat.

Alte manifestari ale sincopei pot include vertijul, starea de somnolenta, slabiciunea generalizata si instabilitatea posturala, cefaleea sau tulburarile de vedere (diplopie, vedere incetosata, pete la nivelul campului vizual). Unele persoane pot simti palpitatii, dureri toracice, transpiratii sau greturi si varsaturi drept semne premonitorii ale unui episod sincopal.

Investigatii si diagnostic

Diagnosticul sincopei incepe cu realizarea anamnezei care ar trebui sa ofere indicii importante despre momentul in care s-a produs sincopa, semnele premonitorii in conditiile in care acestea au existat, durata acesteia si manifestarile episodului de pierdere a starii de constienta.

Medicatia administrata la domiciliu trebuie precizata, in special cea care include antihipertensive, vasodilatatoare, diuretice si antiaritmice.

In ceea ce priveste examenul clinic, acesta orienteaza catre etiologia posibila a sincopei.

Stenoza aortica drept cauza de sincopa poate fi evidentiata de prezenta unui suflu aspru, sistolic, identificat auscultatoric la baza inimii cu iradiere spre arterele carotide.

Se efectueaza un EKG in vederea decelarii unor aritmii cardiace care ar putea reprezenta o cauza de sincopa, a blocurilor de conducere a impulsului electric prin sistemul excito-conductor al cordului.

Ischemia miocardica, hipertrofia ventriculara care poate cauza o obstructie in calea fluxului de sange dinspre cord spre circulatia sistemica, disfunctia de pacemaker si infarctul miocardic pot fi decelate prin efectuarea unui EKG si pot fi luate in considerare ca posibile cauze ale unei sincope.

De cele mai multe ori, cauzele unei sincope nu pot fi descoperite cu exactitate la momentul producerii acestora sau in perioada imediat urmatoare a episodului sincopal, motiv pentru care necesita investigatii suplimentare si monitorizare de durata.

Este recomandata implantarea unui aparat Holter EKG pentru a decela aparitia unei eventuale aritmii care ar putea sta la baza sincopei si care nu a putut fi descoperita imediat dupa episodul de pierdere a starii de constienta.

Efectuarea unui examen eco-Doppler carotidian poate pune in evidenta modificari ale fluxului de sange dinspre arterele carotide spre creier, reducerea acestuia fiind o posibila cauza de sincopa.

Un examen imagistic computer tomograf (CT) cranian poate decela prezenta unui AVC ca etiologie a sincopei.

Tratament

Sincopele de etiologie necunoscuta la tineri, in special in conditiile in care nu sunt reproductibile, nu necesita un tratament anume sau investigatii detaliate.

La polul opus se afla varstnicii cu episoade sincopale, repetitive, acestea fiind, in mare masura de cauza cardiaca si cu un prognostic rezervat.

Pentru acestea se utilizeaza medicamente antiaritmice, beta-blocante, interventii de miotomie septala in cazul obstructiilor, implantare de pacemaker sau defibrilatoare cardiace pentru bradiaritmii sau tulburari de conducere.

Bibliografie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30044256/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35467933/
https://www.medicalnewstoday.com/articles/182524#what-is-fainting


Citeste si despre:

Convulsiile Bolile induse de caldura Bolile cardiovasculare si impactul lor asupra sanatatii Fibrilatia ventriculara Neuropatia diabetica menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Bradicardia Boala Crohn - inflamatia colonului Insuficienta aortica (regurgitarile de valva aortica) Stafilococul auriu si alte infectii stafilococice Metoda de investigare prin videocapsula endoscopica