Vasculitele

Actualizat: 05 Octombrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ileana Nasui
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Generalitati


Vasculita este inflamatia vaselor de sange ale corpului. Vasculita poate afecta vasele de sange foarte mici (capilare), vasele de sange de dimensiuni medii sau vasele de sange mari, cum ar fi aorta (vasul de sange principal care paraseste inima).

Cand sunt inflamate, vasele de sange se pot slabi si se pot intinde in dimensiune, ceea ce poate duce la anevrisme. De asemenea, vasele pot deveni atat de subtiri incat sa se rupa, ducand la sangerare in tesuturi. Vasculita poate provoca, de asemenea, ingustarea vaselor de sange pana la punctul de a se inchide complet (numita ocluzie). Daca fluxul de sange intr-un vas cu vasculita este redus sau oprit, tesuturile care primesc sange din acel vas sunt ranite si incep sa moara.

Ce cauzeaza vasculita?

In cele mai multe cazuri, cauza exacta este necunoscuta; cu toate acestea, este clar ca sistemul imunitar (sistemul care mentine organismul sanatos) joaca un rol important. In timp ce sistemul imunitar lucreaza de obicei pentru a proteja organismul, uneori poate deveni „supraactiv” si poate ajunge sa atace parti ale corpului.

In majoritatea cazurilor de vasculita, ceva provoaca o reactie imuna sau „alergica” in peretii vaselor de sange. Substantele care provoaca reactii alergice se numesc antigene. Uneori, anumite medicamente sau boli pot actiona ca antigeni si pot incepe acest proces.

Factori de risc

Vasculita se poate intampla oricui. Factorii care pot creste riscul anumitor tulburari includ:
• Varsta. Arterita cu celule gigantice apare rar inainte de varsta de 50 de ani, in timp ce boala Kawasaki este cel mai frecvent intalnita la copiii mai mici de 5 ani.
• Istoric de familie. Boala Behcet, granulomatoza cu poliangeita si boala Kawasaki se desfasoara uneori in familii.
• Alegeri de stil de viata. Utilizarea cocainei poate creste riscul de a dezvolta vasculita. Fumatul de tutun, mai ales daca sunteti un barbat mai tanar de 45 de ani, va poate creste riscul de aparitie a bolii Buerger.
• Medicamente. Vasculita poate fi uneori declansata de medicamente precum hidralazina, alopurinolul, minociclina si propiltiouracilul.
• Infectii. A avea hepatitaƒ B sau C poate creste riscul de vasculita.
• Tulburari ale sistemului imunitar. Persoanele care au tulburari in care sistemul lor imunitar isi ataca in mod eronat propriul corp pot prezenta un risc mai mare de vasculita. Exemplele includ lupusul, artrita reumatoida si sclerodermia.
• Sex. Arterita cu celule gigantice este mult mai frecventa la femei, in timp ce boala Buerger este mai frecventa la barbati.

Simptome

Simptomele vasculitelor depind de tipurile de vase sunt implicate si de tipul organului afectat.
Pot exista o multitudine de simptome, deoarece poate fi afectat orice organ sau sistem. In cazul in care este afectata pielea, poate aparea rash (o modificare de culoare, aspect sau textura a pielii). In cazul scaderii aportului sanguin la nivelul nervilor, poate aparea initial o senzatie anormala, urmata ulterior de pierderea sensibilitatii locale.

Vasculita cu localizare cerebrala poate determina un infarct cerebral, iar la nivel cardiac, un infarct miocardic. Reactia inflamatorie vasculitica de la nivel renal, poate determina modificari ale testelor urinare, iar in timp aparitia insuficientei renale cronice.

Uneori simptomatologia poate fi nespecifica, de tip general, ca febra, inapetenta, scadere ponderala sau oboseala, fatigabilitate.


Diagnostic

Diagnosticul de vasculita se bazeaza pe istoricul medical al pacientului, simptomatologia curenta, examenul fizic complet si rezultatele testelor de laborator specifice. Se poate efectua o analiza hematologica completa, ce evidentiaza modificarile ce pot aparea in cadrul vasculitei.

Aceste modificari includ:
- anemia- cresterea leucocitelor (celulele albe)
- cresterea trombocitelor
- modificari specifice afectarii hepatice sau renale
- semne de reactie alergica.
Testele sanguine pot detecta existenta complexelor imune sau a anticorpilor (modalitatile prin care organismul reactioneaza la factorii pe care ii considera amenintare), care pot determina vasculita. Teste suplimentare includ radiografii, biopsii tisulare, investigatii imagistice cardiace si vasculare.

Tratament

Tratamentul depinde in totalitate de gradul si organele afectate. In cazul in care vasculita este rezultatul unei reactii alergice, poate disparea de la sine, fara a necesita tratament. In alte situatii, cand sunt afectate organe vitale ca plamanii, rinichii sau sistemul cerebral, este nevoie de tratament prompt si agresiv. Tratamentul sistemic include corticoterapie.

Medicatia citostatica (folosita in tratamentul cancerului) este de asemenea folosita, insa in doze mult mai mici comparativ cu cele administrate pacientilor bolnavi de cancer. Scopul administrarii terapiei citostatice este de a suprima raspunsul imun anormal, ce determina afectarea vaselor de sange.

Prognostic

Prognosticul unui pacient cu vasculita depinde de tipul vasculitei si gradul de afectare. In trecut, pacientii cu vasculita - forma severa, aveau un prognostic de numai cateva saptamani sau luni. In prezent, bolnavii de vasculita, pot duce o viata normala, in cazul aplicarii unui tratament adecvat. Succesul terapeutic depinde de diagnosticul prompt, tratamentul agresiv si supravegherea ulterioara.

Pe masura ce boala este tinuta sub control, medicatia poate fi indepartata progresiv, urmarindu-se remisiunea indelungata sau vindecarea, fara a mai necesita un tratament ulterior. Deoarece perioada remisiunii nu poate fi precizata, pacientii cu forme severe de vasculita, vor ramane sub supravegherea unui medic specialist pe tot parcursul vietii.

Complicatii

Complicatiile vasculitei depind de tipul si severitatea starii dumneavoastra. Sau pot fi legate de efectele secundare ale medicamentelor pe baza de prescriptie medicala pe care le utilizati pentru a trata afectiunea. Complicatiile vasculitei includ:

- Leziuni ale organelor. Unele tipuri de vasculita pot fi severe, provocand leziuni ale organelor majore.
- Cheaguri de sange si anevrisme. Un cheag de sange se poate forma intr-un vas de sange, obstructionand fluxul sanguin. Rareori, vasculita va determina slabirea si bombarea unui vas de sange, formand un anevrism.
- Pierderea vederii sau orbire. Aceasta este o posibila complicatie a arteritei cu celule gigantice netratate.
- Infectii. Unele dintre medicamentele utilizate pentru tratarea vasculitei va pot slabii sistemul imunitar. Acest lucru va poate face mai predispus la infectii.

Concluzie

Vasculita reprezinta o inflamatie a vaselor de sange (venele, arterele si capilarele). Vasculita poate afecta oamenii la orice varsta. Unele forme afecteaza vasele de sange care merg la sau furnizeaza anumite organe, cum ar fi pielea, ochii sau creierul. Alte tipuri ar putea implica mai multe sisteme de organe in acelasi timp.

Unele dintre aceste forme generale ar putea fi usoare si nu necesita tratament. Altele pot fi severe. Daca observati simptome precum cele mentionate mai sus, adresati-va medicului dumneavoastra pentru investigatii si tratament de specialitate.


Citeste si despre:

Cum se manifesta vasculita la copii? Principalele manifestari ale bolilor cardio-vasculare Exercitiile fizice: beneficii asupra inimii si creierului Cat inseamna o portie de fructe sau legume? Teste de laborator utile in monitorizarea diabetului zaharat De ce merg romanii la stomatolog? Pentru un zambet ca la Hollywood Piciorul diabetic si probleme cutanate - complicatii ale diabetului Efectele diabetului asupra organismului - bolile cardiovasculare Sfatul medicului - 5 ponturi sanatoase pentru corp, minte si inima VSH crescut: cauze, intrebari, raspunsuri Anatomia plamanilor