Lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti

Publicat: 13 August 2008

Ministrul Sanatatii Publice,

Avand in vedere prevederile ARTICOLUL 9 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar,
Vazand Referatul de aprobare al Autoritatii de Sanatate Publica si al Inspectiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sanatatii Publice nr..........................
In temeiul Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea

Ministerului Sanatatii Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul:


ARTICOLUL 1.

(1) Se aproba lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor prevazuta in anexa nr. 1.
(2) In incinta unitatilor de invatamant este interzisa comercializarea produselor care se incadreaza in criteriile cuprinse in anexa nr. 1.

ARTICOLUL 2.

Se aproba principiile care stau la baza unei alimentatii sanatoase la copil si adolescent, prevazute in anexa nr. 2.

ARTICOLUL 3.

Se aproba necesarul zilnic de calorii, substante nutritive si elemente minerale pentru copii si adolescenti, prevazute in anexa nr. 3.

ARTICOLUL 4.

Se aproba echivalentele alimentare, datele orientative privind valoarea calorica si caracteristicile nutritionale ale principalelor grupe alimentare utilizate pentru alcatuirea meniurilor la copii si adolescenti si prevazute in anexa nr. 4.

ARTICOLUL 5.

Se aproba piramida alimentara pentru nutritia copiilor si adolescentilor, prevazuta in anexa nr. 5.

ARTICOLUL 6.

Pentru ducerea la indeplinire a ARTICOLUL 10 din Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar, se vor respecta prevederile din Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1955/1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor, precum si dispozitiile prezentului ordin.

ARTICOLUL 7.

Agentii economici care distribuie si/sau comercializeaza alimente in incinta unitatilor de invatamant trebuie sa faca dovada compozitiei alimentelor prin eticheta, declaratie de conformitate de la producator sau buletine de analiza.

ARTICOLUL 8.

Structurile din Ministerul Sanatatii Publice, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

ARTICOLUL 9.

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

MINISTRU,
EUGEN NICOLAESCU

Lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor

Nr. crt.	Alimente nerecomandate	Limita de la care alimentele devin nerecomandate	Exemple de categorii de alimente care prin continut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate
1	Alimente cu continut mare de zahar*	peste 15 g zahar/100g produs	- prajituri, - bomboane, - acadele, - alte produse similare
2	Alimente cu continut mare de grasimi	peste 20 g/100 g produs, din care, cumulativ: - grasimi saturate peste 5 g/ 100 g produs : - acizi grasi trans peste 1g/100g produs	- hamburgeri, - pizza, - produse tip patiserie, - cartofi prajiti - alte alimente preparate prin prajire, - maioneze, - mezeluri grase - alte produse similare
3	Alimente cu continut mare de sare	peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6g sodiu/100g produs)	- chips-uri, - biscuiti sarati - covrigei - sticks-uri sarate, - snacks-uri, - alune sarate - seminte sarate, - alte produse similare
4	Bauturi racoritoare**	-	Orice tip de bauturi racoritoare, cu exceptia apei potabile imbuteliate sau a apei minerale imbuteliate
5	Alimente cu continut ridicat de calorii pe unitatea de vanzare	Peste 250-300 kcal pe unitatea de vanzare	- orice tip de aliment care, prin continut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitate de vanzare
6	Alimente neambalate***	-	Alimente vrac - Sandvisuri neambalate
7	Alimente neetichetate****	-	Alimente care nu respecta prevederile HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare

* Fac exceptie fructele si legumele proaspete
** In incinta scolilor se va vinde numai apa potabila sau minerala imbuteliata pentru a crea
copiilor deprinderea de a o bea.
*** Se excepteaza bananele si citricele.
**** Pentru crearea unor deprinderi nutritionale sanogene se recomanda etichetarea
nutritionala.

Principiile de baza ale alimentatiei sanatoase la copil si adolescent

1. Caracteristici in alimentatia copilului
a. Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.
b. Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c. Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.

2. Principii in alimentatia copilului
Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza si anume:
a. Asigurarea unei varietati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare.
b. Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar.
c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat.

3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati
(1) Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului.
(2) Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si nr. 4, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate.
(3) In alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in anexa nr. 5
a. Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.
b. O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.
c. In cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.
(4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).
(5) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
(6) Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.
(7) Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe;
(8) Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp, cat si a oualor fierte (nesectionate dupa fierbere).

4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a. Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, carne, pui, peste si oua.
b. Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c. Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.
d. Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza.
e. Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare.
f. Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o modalitate practica de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g. Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta interes.

5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a. Meniul sa aiba un continut scazut de grasimi si glucide.
b. Gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime, branza slaba.
c. Sa asigure o hidratare corespunzatoare virstei.

6. Alimentatia adolescentului trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a. sa asigure un necesar de calorii situat in jurul de 2200 Kcal la fete si respectiv de 2500-2800 Kcal la baieti, datorita accentuarii ritmului cresterii in adolescenta.
b. sa asigure un aport suplimentar de proteine de 45-50 g de proteine /zi, prin consum de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia.
c. sa asigure un aport suplimentar de fier de 12 – 15 g de fier /zi, prin consum de carne de vaca, pasare si porc, legumele – inclusiv fasole si alune – cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi precum urzici, spanac, stevie.

Echivalentele alimentare pentru alcatuirea meniurilor la copii si adolescenti (cantitati comerciale bruto)

ARTICOLUL 1.

Pentru aprecierea cantitatilor de alimente, consumate in medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioada de 10 zile lucratoare (in doua saptamani consecutive) in lunile februarie, mai si octombrie. Cantitatile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor imparti la numarul total de consumatori din cele 10 zile, obtinandu-se ratia medie pe copil, care se va compara cu ratiile recomandate din tabelul nr. 1, “Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti”.

ARTICOLUL 2.

Continutul alimentelor in calorii si in anumite substante nutritive (protide, lipide si glucide) se va stabili prin calcul, folosind tabele de compozitia alimentelor, rezultatele obtinute comparanduse cu necesarul zilnic consemnat in anexa nr. 3 “Necesarul zilnic de calorii si substante nutritive pentru copii si adolescenti”.

ARTICOLUL 3.

Se permite depasirea ratiilor recomandate cu pana la 20% la lapte si produse lactate, carne si preparate din carne, peste, legume si fructe. La copiii anteprescolari si prescolari nu se recomanda untura, ca grasime animala, ci numai unt sau smantana.

ARTICOLUL 4.

In cresele cu orar de zi si in gradinitele cu orar prelungit ratiile realizate trebuie sa reprezinte 75 - 80% din ratiile recomandate in tabelul nr. 1, “Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti”.

ARTICOLUL 5.

Pentru calcularea meniurilor se vor folosi urmatoarele echivalente alimentare:
a. 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspat
b. 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspat
c. 100 g cascaval = 700 ml lapte proaspat
d. 100 g branza topita = 700 ml lapte proaspat
e. 100 g branza telemea de vaca = 550 ml lapte proaspat
f. 100 g branza telemea de oi = 450 ml lapte proaspat
g. 100 g branza proaspata de vaca = 400 ml lapte proaspat
h. 100 g cas = la fel ca la branza telemea
i. 100 g mezeluri = 125 g carne
j. 100 g specialitati din carne (sunca de Praga, muschi file, muschi tiganesc, ceafa, pastrama etc.) = 135 g carne
k. 100 g smantana = 40 g unt
l. 100 g paine neagra = 71 g faina
m. 100 g paine semialba (intermediara) = 73 g faina
n. 100 g paine alba = 76 g faina
o. 100 g paste fainoase (inclusiv biscuiti fara crema) = 100 g faina
p. 100 g malai, orez, gris = 100 g faina
q. 100 g compot = 15 g zahar
r. 100 g dulceata = 70 g zahar
s. 100 g gem, peltea, marmelada = 40 g zahar
t. 100 g nectar de fructe = 30 g zahar
u. 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahar
v. 100 g bomboane = 90 g zahar
w. 100 g miere = 80 g zahar
x. 100 g ciocolata = 50 g zahar si 30 g grasime vegetala
y. 100 g bulion sau pasta de rosii = 600 g patlagele rosii (tomate)
z. 100 g suc de rosii = 135 g tomate
aa. 100 g varza acra = 130 g varza cruda
bb. 100 g muraturi = 125 g legume crude
cc. 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude
dd. 100 g morcovi deshidratati = 1.700 g morcovi cruzi
ee. 100 g conserve de legume = 100 g legume crude


Tabelul nr. 1 - Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcatuirea dietei la copii si adolescenti

Grupa de Copii Adolescenti
alimente (g)
1 - 3 4 - 6 7 - 10 Baieti Fete
ani ani ani 11 - 14 15 - 19 11 - 14 15 - 19
ani ani ani ani

Lapte si produse
lactate (in echivalent
lapte) 700 700 800 750 700 700 700
Carne si preparate
din carne (in
echivalent carne) 60 85 110 190 230 170 190
Peste si preparate din
peste (in echivalent
peste) 0 15 25 35 35 30 30
Oua (g) 30 35 40 50 50 50 50
Grasimi comerciale
- total 25 32 40 50 55 35 40
- animale 15 20 25 30 30 20 20
- vegetale 10 12 15 20 25 15 20
Produse cerealiere
(in echivalent faina) 90 160 230 380 460 330 360
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Leguminoase uscate 0 5 5 10 15 7 7
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Zahar si produse
zaharoase 35 45 50 70 80 55 55


Tabelul nr. 2 - Valoarea calorica a alimentelor

Valoare calorica KCAL/100 g Alimente
Minima Sub 5 Apa, apa minerala, ceai, suc de lamaie, supe clare
Legume: fasole, varza, conopida, morcovi, patrunjel,
castraveti, usturoi, ceapa, salata, ciuperci,
spanac, sparanghel, brocoli.
Lapte degresat, branza de casa
Moderata 60 - 120 Fructe: pere, struguri, banane, fructe uscate,
fructe glasate
Legume: porumb, mazare, cartofi cu ulei, margarina,
boabe de soia
Carne slaba, pui
Ou, branza, peste
Cereale neindulcite, paine
Lapte integral, iaurt integral,
Crescuta 120 - 300 Inghetata, iaurt indulcit, smantana, cascaval,
carne grasa, salam, carnati, paste cu sos,
hamburger, biscuiti, prajituri, cereale indulcite,
musli, sosuri si maioneze.
Foarte crescuta 300 - 1000 Placinta cu carne, peste prajit cu cartofi prajiti,
pui prajit, pizza, dulciuri, prajituri cu crema, ciocolata.


Tabelul nr. 3 - Caracteristici nutritionale ale grupelor alimentare

Grupa alimentara	Paine, cereale, orez, paste	Legume si vegetale	Fructe	Lapte si derivate	Oua	Carne, peste
Principalii nutrienti	Carbohidrati Fier Vitamina B1 Vitamina E	Vitamine si minerale	Vitamine si minerale	Calciu Proteine	Proteine cu valoare biologica inalta	Proteine Fier Acizi grasi omega 3
Alte componente nutritive	Proteine Magneziu Zinc Vitamina B2 Vitamina B3 Folati Sodiu	Fibre	Carbohidrati Fibre	Grasimi Carbohidrati Magneziu Zinc Vitamina B2 Vitamina B12 Sodiu Potasiu	Colesterol Fier Vitaminele B1, B2, B12, A, D	Grasimi Fier Vitaminele B1, B2, B12, A, D

Piramida alimentara pentru nutritia copiilor, in functie de necesarul caloric, grupele de alimente si grupa de varsta a copiilor



A. Piramida alimentara pentru nutritia copiilor in functie de necesarul caloric


Aliment/Calorii 1600 1800 2000 2200 2400 2600 2800 3200
cereale 150g 180g 180g 210g 240g 270g 300g 300g
legume 2cesti 2½cesti 2½cesti 3cesti 3cesti 3½cesti 3½cesti 4 cesti
fructe 1½cesti 1½cesti 2cesti 2cesti 2cesti 2cesti 2½cesti 2½cesti
lapte 3 cesti 3 cesti 3 cesti 3 cesti 3 cesti 3 cesti 3 cesti 3 cesti
carne si
fasole 150g 150g 165g 180g 195g 195g 210g 210g
Varsta (ani) 4-6 4-6 7-10 11-13 11-13 11-13 11-13 14-18


B. Piramida alimentara pentru nutritia copiilor raportata la aliment si la grupa de varsta

Grupa alimentara	Marimea portiei	Numar maxim de portii/zi la 2-6 ani	Numar maxim de portii/zi la 7-10 ani	Numar maxim de portii/zi la 11-13 ani
legume	legume cu frunze verzi =1 ceasca legume crude taiate = ½ de ceasca legume fierte =1/2 ceasca 10 felii cartofi prajiti suc de legume = ½ ceasca	3	4 - 5	5 - 6
Fructe, citrice si suc de citrice	mar, banana, portocala, o felie = 1 fruct mediu fructe crud taiat in bucati = ½ ceasca suc de fructe neindulcit = o ceasca fructe uscate = ½ ceasca	2 - 4	3	3 -4
paine, cereale, orez si paste	paine = 1 felie cereale uscate = 1/3 de ceasca cereale fierte, orez sau paste = ½ ceasca cerale fierte pentru micul dejun =30 g 1 croissant mare = 2 portii prajituri = 2 bucati	6	5 - 6	6 - 7
lapte, iaurt, branza	lapte degresat partial degresat = 1 ceasca iaurt partial degresat = 1 ceasca iaurt de fructe cu continut scazut in grasimi = 1 ceasca cascaval = 30 - 45 g branza topita = 45-60 g branza de vaci partial degresata =½ de ceasca inghetata = ½ de ceasca budinca = ½ de ceasca	4	2	3
carne, pui, peste, fasole uscata, mazare, oua, nuci	carne slaba fiarta, pui sau peste =90g 1 ou	1	2	2 - 3