Ce trebuie sa stim despre refluxul vezico-ureteral
Ce este refluxul vezico-uretral
Refluxul vezico-ureteral este patologia in care fluxul urinar este anormal, dinspre vezica urinara spre rinichi. Fiecare dintre cei doi rinichi este conectat cu vezica urinara printr-un tub numit ureter, iar urina formata la nivelul rinichilor curge prin ureter si se acumuleaza in vezica. In refluxul vezico-ureteral, urina reflueaza din vezica inapoi in ureter, avand consecinte patologice.
Refluxul vezico-ureteral este de regula diagnosticat la copii. Pacientii cu aceasta afectiune au risc crescut de infectii de tract urinar ce se pot complica cu leziuni renale.
Cuprins articol
Semne si simptome
Atunci cand exista refluxul vezico-ureteral, urina refluata produce infectii de tract urinar. Aceste infectii nu cauzeaza intotdeauna simptome evidente, insa majoritatea pacientilor vor avea macar cateva dintre acestea
Semnele si simptomele posibile includ:
• Nevoia imperioasa de a urina, chiar si atunci cand vezica urinara este goala
• Senzatie de arsura sau usturime in timpul mictiunii
• Mictiuni frecvente si cantitate mica de urina
• Modificarea aspectului urinii (urina tulbure)
• Febra
• Durere abdominala inferioara
In special la copii, semnele sunt dificil de identificat. Acestia pot avea si simptome nespecifice precum scaderea apetitului, iritabilitate, febra inexplicabila, constipatie sau incontinenta, hipertensiune arteriala.
Cand ar trebui sa mergeti la medic
Intrucat patologia este diagnosticata cel mai frecvent la varsta copilariei, mergeti la medic imediat daca copilul dumneavoastra are semne de infectie urinara. In caz de febra peste 38 de grade celsius, varsta mai mica de 3 luni sau scaderea marcata a apetitului, apelati la ajutor medical de urgenta.
Cauze
Sistemul urinar este compus din cei doi rinichi, doua uretere, vezica urinara si uretra. Toate aceste organe au rol important in eliminarea reziduurilor din organism prin intermediul urinii. Refluxul vezico-ureteral apare din cauza unor anomalii structurale sau functionale ale acestui sistem.
Refluxul vezico-ureteral poate fi de cauza primara sau secundara:
• Reflux vezico-ureteral primar. Copiii cu acest tip se nasc cu refluxul deja prezent, din cauza unui defect de valva care in mod normal previne refluarea urinii din vezica.
Acesta este cel mai frecvent tip. Pe masura ce copilul creste, ureterele se alungesc si dobandesc rezistenta, ceea ce poate imbunatati functia valvei si refluxul poate fi corectat de la sine. Cauza nu este cunoscuta exact, insa exista o componenta genetica ce influenteaza acest tip.
• Reflux vezico-ureteral secundar. Cauza acestui tip de reflux este incapacitatea vezicii urinare sa fie golita, din cauza unei obstructii postvezicale. Urina astfel se acumuleaza pana reflueaza in ureter.
Factori de risc
Factorii ce cresc riscul de a dezvolta reflux vezico-ureteral sunt:
• Disfunctiile de intestin si vezica. Copiii afectati au probleme de continenta fecala si urinara, avand frecvent infectii de tract urinar
• Rasa. Copiii din rasa alba au un risc mai mare, conform studiilor
• Sex. In general refluxul vezico-ureteral apare mai frecvent la fete, in special cel secundar
• Varsta. Copiii cu varsta de sub 2 ani sunt mai susceptibili la a avea reflux vezico-ureteral
• Istoricul familial. Refluxul vezico-ureteral primar tinde sa fie familial, copiii cu parinti ce au si ei boala avand risc crescut.
Riscuri si complicatii
Afectarea renala este principala problema ce poate aparea la pacientii cu reflux vezico-ureteral. Cu cat este mai sever sau indelungat refluxul, cu atat mai serioase pot fi complicatiile.
Acestea includ:
• Fibroza renala. Infectiile de tract urinar frecvente, netratate duc la cicatrizarea tesutului renal si fibroza la acest nivel. Fibroza semnificativa duce la insuficienta renala.
• Hipertensiune arteriala. Intrucat rinichii nu mai pot elimina reizduurile din organism, inclusiv apa, acestea se acumuleaza si cresc presiunea arteriala
• Insuficienta renala. Orice afectare cronica renala sau acuta severa poate duce la insuficienta de organ, cu pierderea functiilor renale
Metode de diagnostic
Infectia de tract urinar este diagnosticata de catre medicul pediatru pe baza simptomatologiei si a unui test de urina. Analizele de sange pot fi de asemenea necesare.
Pentru a identifica refluxul ca si cauza a infectiilor urinare, medicul va recomanda si alte teste paraclinice:
• Ecografie renala si abdominala. Ecografia este un test imagistic usor de realizat, accesibil si neinvaziv ce permite vizualizarea rinichilor si a vezicii urinare. Se pot identifica defectele structurale, orientand medicul catre suspiciunea de reflux vezico-ureteral.
• Radiografie de tract urinar. Numita si urografie, aceasta este o radiografie speciala ce vizualizeaza tractul urinar.
• Teste imagistice nucleare. Acestea aur ol in special in evaluarea functiei sistemului urinar
Tratament
Optiunile de tratament pentru refluxul vezico-ureteral depind de severitatea afectiunii. Copiii cu forme blande sau medii de reflux vezico-ureteral primar pot sa creasca pana la disparitia refluxului, acesta involuand spontan. Pentru cazurile mai severe, medicul poate recomanda tratament medicamentos si/sau tratament chirurgical.
Tratament medicamentos
Infectiile de tract urinar necesita tratament cu antibiotice pentru a preveni raspandirea infectiei la rinichi. Antibioticele in doza mica se pot prescrie si ca metoda de preventie a infectiilor urinare recurente. Monitorizarea este obligatorie pe durata tratamentului antibiotic a copilului.
Tratament chirurgical
Prin interventia chirurgicala este reparat defectul valvei dintre vezica urinara si ureter. In cazurile de reflux secundar unei obstructii la nivel inferior de vezica, tratamentul chirurgical este de asemenea o optiune care trateaza cauza refluxului.
Medicul pediatru va redirectiona pacientul catre un medic urolog care va alege optiunea potrivita de tratament.
Tehnicile chirurgicale posibile includ:
• Operatie deschisa, clasica. Realizata sub anestezie generala, medicul face o incizie supravezicala in abdomenul inferior, pe unde repara defectul. Necesita de regula cateva zile de spitalizare dupa operatie, insa rezultatele sunt bune, fara a fi nevoie de reinterventii ulterioare.
• Operatie laparoscopica. Aceasta procedura este realizata similar operatiei deschise, insa abordul este minim-invaziv, prin incizii foarte mici. Avantajele includ cicatrici mai estetice si recuperare post-operatorie mai scurta.
• Interventie endoscopica. Foarte frecvent utilizata, in cadrul acesteia se utilizeaza un cistoscop, un tub dotat cu camera ce vizualizeaza interior vezicii urinare. Cistoscopul este inserat retrograd, pe caile naturale, prin uretra pacientului. Acest tip de tratament are riscuri mai putine si eficienta similara unei operatii deschise, insa unele cazuri mai complicate nu pot fi tratate endoscopic din cauza particularitatilor anatomice.
Concluzie
Refluxul vezico-ureteral este o afectiune urologica relativ frecventa in randul copiilor, dar poate aparea si la adulti atunci cand este secundara unei alte cauze. Tratamentul este eficient iar metoda optima pentru pacient este aleasa de catre medicul urolog. Daca copilul dumneavoastra prezinta semne si simptome de infectie urinara, nu ezitati sa mergeti la medic.
Bibliografie
https://www.urologyhealth.org/urology-a-z/v/vesicoureteral-reflux-(vur)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5995-vesicoureteral-reflux
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
