Artrita Lyme - diagnostic si tratament

Actualizat: 05 Martie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este artrita Lyme?


Desi boala Lyme poate afecta multe organe, cum ar fi inima si sistemul nervos, implicarea articulatiilor tinde sa fie cea mai frecventa si persistenta manifestare, ducand la tumefactia si durerea articulatiilor. Aproximativ 60% dintre pacientii infectati cu Lyme dezvolta artrita, cu exceptia cazului in care primesc antibiotice timpuriu.

Exista o distributie bimodala pe varsta, la copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 9 ani si la adultii cu varsta cuprinsa intre 55 si 59 de ani. Copiii infectati cu B. burgdorferi sunt mai predispusi decat adultii sa aiba artrita ca manifestare initiala a afectiunii. Desi este important sa se stabileasca istoricul muscaturii de capusa, pana la 30% dintre oameni nu isi amintesc ca au fost muscati.

Pacientii cu artrita Lyme prezinta poliartralgie migratoare care include si burse si tendoane. Aceasta evolueaza de obicei intr-un proces monoarticular si implica de obicei articulatii mari. Peste 90% dintre pacienti raporteaza inflamatia genunchiului, dar alte articulatii afectate implica incheietura mainii, cotul, glezna si soldul.

Cauze

Boala Lyme este cauzata de infectia cu o spirocheta, Borrelia burgdorferi. Aceasta este transmisa de capusa Ixodes si este o cauza importanta a artritei in zonele endemice, iar incidenta acesteia a crescut in ultima decada.

Majoritatea capuselor nu sunt infectate si, prin urmare, cele mai multe muscaturi de capusa nu duc la infectie. Majoritatea infectiilor, daca apar ca eritem migran, nu progreseaza in stadiile ulterioare ale bolii care implica artrita Lyme, mai ales daca stadiile incipiente au fost tratate cu antibiotice. Astfel, aparitia artritei Lyme, manifestarea tardiva a bolii, este un eveniment rar.

Simptomatologie

Principala caracteristica a artritei Lyme este tumefactia evidenta a uneia sau a mai multor articulatii. In timp ce genunchii sunt afectati cel mai frecvent, pot fi implicate si alte articulatii mari, cum ar fi umarul, glezna, cotul, maxilarul, incheietura mainii si soldul. Articulatia se poate simti calda la atingere sau poate aparea durere in timpul miscarii.

Tumefactia articulatiilor poate aparea si disparea, sau se poate deplasa intre articulatii si poate fi dificil de detectat la nivelul umarului, soldului sau maxilarului. Artrita Lyme se dezvolta semnificativ in decurs de una pana la cateva luni dupa infectie.

De obicei, pana la aparitia simptomelor de artrita Lyme, semnele incipiente ale bolii Lyme (cum ar fi febra si eruptia cutanata) au disparut. Chisturile lui Baker ar putea fi prezente in genunchi, avand in vedere dimensiunea mare a efuziunilor. Febra de obicei nu este prezenta.

Cateva trasaturi care disting artrita Lyme de alte tipuri de artrita:

• nu este simetrica pe ambele parti;
• provoaca durere in mai putin de cinci articulatii simultan - uneori chiar si intr-o singura articulatie;
• monoartrita sau oligoartrita afecteaza cel mai frecvent genunchii si glezna, dar poate afecta si alte articulatii;
• durerea nu este constanta. de obicei nu este sufficient de mare pentru a impiedica un pacient sa mearga;
• durerea ar putea parea mai intensa decat se simte - „pacientul poate avea un genunchi foarte tumefiat, dar asta, paradoxal, nu este foarte dureros.”

Cu toate acestea, semnele si simptomele artritei Lyme pot imita alte tipuri de artrita, ceea ce poate face dificil de diagnosticat, mai ales daca pacientul nu a gasit niciodata o capusa sau nu are motive sa suspecteze ca are boala Lyme.

Diagnosticul diferential

Tabloul clinic al artritei Lyme seamana cel mai mult cu artrita reactiva la adulti sau cu artrita idiopatica juvenila pauciarticulara la copii, iar testarea serologica este esentiala pentru a distinge artrita Lyme de aceste entitati.

Copiii ar putea avea o prezentare mai acuta, cu un numar mai mare de leucocite sinoviale, ceea ce ar putea sugera un diagnostic de artrita septica acuta. Cu toate acestea, artrita Lyme provoaca de obicei doar o durere minima cu o gama pasiva de miscare, iar implicarea mai multor articulatii ar putea ajuta la distingerea artritei Lyme de artrita bacteriana septica.

Artrita Lyme rar cauzeaza poliartrita cronica, simetrica, care ajuta la diferentierea artrita Lyme de artrita reumatoida. Fibromialgia este uneori diagnosticata gresit ca boala Lyme, dar pacientii cu fibromialgie au in general durere difuza si le lipseste dovezi obiective de inflamatie articulara.

Stabilirea diagnosticului

In majoritatea cazurilor, tabloul clinic adecvat si un rezultat serologic pozitiv pentru B. burgdorferi prin ELISA si Westernblot prin determinarea anticorpilor de tip IgG, sunt de regula suficiente pentru diagnosticul de artrita Lyme.

Testarea PCR serveste ca test optional pentru a sustine diagnosticul, dar testul nu este un indicator de incredere al eradicarii spirohetale dupa tratamentul cu antibiotice, deoarece ADN-ul spirohetal poate persista dupa uciderea spirohetalelor.

Motivul important pentru studiile imagistice in artrita Lyme este atunci cand exista preocupari pentru un diagnostic alternativ. Scanarea RMN poate fi utila in planificarea sinovectomiilor prin determinarea extinderii sinovitei in articulatie.

Tratament

Terapiile recomandate initial includ o cura de 30 de zile de antibiotic. Cu toate acestea, pentru pacientii cu tumefactia persistenta a articulatiilor in ciuda terapiei orale, poate fi necesara continuarea terapiei timp de 2 pana la 4 saptamani pentru un tratament de succes.

Un mic procent de pacienti ar putea avea artrita persistenta timp de luni sau cativa ani dupa terapia antibiotica, care ar putea fi tratata cu succes cu agenti antiinflamatori. Raspunsul anticorpilor la B. burgdorferi scade treptat dupa tratament, dar testul ramane de obicei pozitiv ani de zile dupa terapie.

Cand articulatiile sunt inflamate, este importanta scaderea activitatii. Daca pacientii schiopateaza, se recomanda mersul cu ajutorul carjelor. Copiii ar putea avea mai multe sanse sa-si recapete functia normala in decurs de 4 saptamani de la initierea tratamentului cu antibiotice, dar la adulti, articulatiile inflamate duc de obicei la atrofia cvadricepsului.

Prin urmare, dupa finalizarea tratamentului cu antibiotice si rezolvarea inflamatiei articulare, este frecvent necesar tratamentul de reabilitare medicala.

Tratament de fizioterapie pentru artrita Lyme

Rolul pe care reabilitarea medicala il joaca in tratamentul bolii Lyme este in primul rand:
• de a ameliora durerea;
• de pregatire a pacientii pentru a incepe un program de exercitii la domiciliu;
• de educarea pacientilor cu privire la tehnica si frecventa de exercitii adecvate, durata si rezistenta adecvate pentru a atinge starea de bine

In kinetoterapie se pot utiliza:
• Masajul;
• Exercitiile kinetice;
• Ultrasunete;
• Caldura umeda si parafina.

In general, gheata si stimularea electrica sunt contraindicate, desi nu exista cercetari care sa sustina acest lucru.

Exercitiile fizice au ca scop imbunatatirea fortei si cresterea treptata a nivelului de conditionare al pacientului, care ar putea fi grav afectat ca urmare a infectiei cronice cu Lyme.

In plus, multi pacienti cu complicatii neurologice specifice, cum ar fi paralizia faciala, ar putea fi, de asemenea, indrumati catre reabilitare medicala. Reeducarea faciala neuromusculara a fost indicata a fi benefica in paralizia faciala, la fel ca si biofeedback-ul EMG.

Preventie

In tarile europene in care se gasesc capuse, este greu de protejat copiii. Cu toate acestea, de cele mai multe ori organismul cauzator Borrelia burgdorferi nu se transmite imediat dupa muscatura de capusa, ci doar cateva ore, chiar o zi mai tarziu, cand bacteria a ajuns la glandele salivare ale capusei si este excretata cu saliva in gazda.

Capusele se fixeaza de gazde timp de 3 pana la 5 zile. Daca copiii sunt examinati in fiecare seara in timpul verii pentru capuse atasate si daca aceste capuse sunt indepartate corect imediat, transmiterea Borrelia burgdorferi este foarte putin probabila.

Managementul preventiv cu antibiotice dupa muscatura de capusa nu este recomandat. Cu toate acestea, atunci cand apare manifestarea precoce a eritemului migran, acesta trebuie tratat cu antibiotice. Acest tratament va opri proliferarea in continuare a bacteriei si va preveni artrita Lyme. Diagnosticul si tratamentul corect este stabilit de medicul infectionist.

Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0891552015000185?via%3Dihub
https://samarpanphysioclinic.com/lyme-arthritis/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9488587/


Citeste si despre:

Neutropenia predispune organismul la infectii Poliartrita reumatoida Miocardita pediatrica 14 lucruri pe care ochii le dezvaluie despre sanatatea ta Adenopatiile si alte formatiuni tumorale si pseudotumorale Avantajele Retelei de Policlinici din orasul medical pentru abonati Sindromul de oboseala cronica Fibromialgia Tot ce trebuie stiut despre durerile articulare la copii Boala Lyme, cauzata de muscatura de capuse, confundata cu gripa! Durerile articulare (artralgia)