Colestaza

Actualizat: 04 Octombrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Introducere


Colestaza este o maladie, care apare in urma scaderii, sau abolirii fluxului biliar prin canalele biliare intra-, sau extrahepatice (reducerea, sau oprirea secretiei, ori excretiei fluxului biliar).

Ce este bila?

Bila e un fluid secretat de ficat care trece, prin canalul biliar si ajunge in intestin unde e esentiala pentru digestia grasimilor. Bila este produsa si eliberata de ficat. Bila se deplaseaza printr-o retea de structuri asemanatoare tuburilor numite canale biliare catre intestinul subtire, unde ajuta organismul sa descompuna si sa absoarba alimentele, iar apoi sa iasa din organism prin sistemul digestiv. Canalul biliar comun conecteaza ficatul, vezica biliara si pancreasul de intestinul subtire.

Ce este un dren biliar?

Un dren biliar (numit si stent biliar) este un tub subtire, gol, flexibil, cu mai multe orificii mici de-a lungul partilor laterale. Un dren biliar este utilizat atunci cand se aduna prea multa bila in caile biliare. Daca ceva blocheaza canalul biliar, bila poate ajunge inapoi in ficat. Acest lucru poate provoca icter, o afectiune in care pielea si albul ochilor devin galbene. Cand canalul biliar este blocat, un dren biliar ajuta la curgerea bilei din ficat in intestin. In functie de tipul de tub biliar, acesta poate fi conectat la o punga de drenaj in afara corpului.

Ce cauzeaza blocarea cailor biliare?

Cauzele frecvente ale declansarii colestazei sunt cancerele si hepatitele. Multiplele cauze ale colestazei produc diferite simptome. Conditia in care bila devine congestionata se numeste colestaza.

Mai multe boli pot provoca colestaza, inclusiv:
• Hepatita (inflamatie a ficatului).
Ciroza (o boala cu dezvoltare lenta in care tesutul hepatic sanatos este inlocuit cu tesut cicatricial).
• Colangita biliara primara (o boala hepatica cauzata de distrugerea cailor biliare din ficat).
• Litiaza biliara.
• Tumori in parti ale sistemului digestiv, inclusiv pancreasul, vezica biliara sau ficatul.
• Infectie.
• Anumite medicamente pot provoca, de asemenea, colestaza, inclusiv anumite antibiotice etc.

Care sunt simptomele colestazei (blocarea cailor biliare)?
Simptomele colestazei includ:
-Icter.
-Mancarime pe tot corpul.
-Urina inchisa la culoare.
-Scaune palide.

Ce se intampla in timpul drenajului biliar?
In timpul unei proceduri de drenaj biliar, un cateter (un tub subtire, gol) este introdus in ficat prin piele. In functie de tipul de procedura, tubul poate fi conectat la o punga de plastic in afara corpului. Punga colecteaza bila care este drenata din ficat.

Cum se efectueaza o procedura de drenaj biliar?

Acestia sunt pasii in efectuarea unei proceduri de drenaj biliar:
1. Abdomenul pacientului este curatat cu antiseptic si pielea este amortita cu un anestezic local.
2. Medicul introduce un ac subtire in pielea pacientului si intr-un canal biliar din ficat.
3. Medicul injecteaza un mediu de contrast (colorant), astfel incat canalele biliare si ficatul sa poata fi vazute la radiografie.
4. Drenul biliar este apoi introdus in canalul biliar pentru a-i permite sa se scurga bila.
5. Celalalt capat al tubului/drenului biliar este conectat la o punga din exteriorul abdomenului pacientului. Bila din canalizare va intra in punga. Sacul trebuie golit de mai multe ori pe zi.

Care sunt riscurile unei proceduri de drenaj biliar?

Principalele riscuri ale unei proceduri de drenaj biliar sunt sangerarea, infectia sau perforarea vezicii biliare sau a intestinului, care ar duce la scurgerea bilei in abdomen.

Ce se intampla dupa o procedura de drenaj biliar?

O procedura de drenaj biliar este de obicei o procedura ambulatorie, ceea ce inseamna ca pacientul pleaca acasa in aceeasi zi. Pacientii sunt de obicei observati in spital timp de cateva ore pentru a se asigura ca nu exista efecte secundare neobisnuite ale procedurii inainte de a merge acasa. Nu puteti conduce imediat dupa ce tubul este plasat din cauza medicamentelor pe care le-ati primit in timpul procedurii dumneavoastra. Un adult responsabil trebuie sa va conduca acasa cand sunteti externat. Puteti conduce a doua zi dupa procedura, cu exceptia cazului in care medicul dumneavoastra va spune sa nu o faceti.

Iata cateva alte lucruri de care trebuie sa tineti cont dupa o procedura de drenaj biliar:

- Puteti revenii la dieta normala dupa procedura.
- Ar trebuii sa inlocuiti lichidele care se pierd prin punga de drenaj consumand cantitati egale de bauturi sportive imbogatite cu electroliti. Bea cel putin sase pana la opt pahare de lichid pe zi in timp ce tubul este in pozitie. Medicul dumneavoastra poate avea alte recomandari cu privire la modul in care ar trebuii sa va inlocuiti lichidele.
- Odihneste-te din plin dupa procedura. Un adult responsabil ar trebui sa stea cu dumneavoastra in prima noapte dupa procedura.
- Evitați sa va culcati sau sa dormiti pe aceeasi parte cu tubul pentru a nu se rasuci.
- Puteti revenii la activitatile dumneavoastra normale la 24 de ore dupa procedura.
- Nu ridicati nimic mai greu de 10 kilograme, cu exceptia cazului in care vi se spune altfel.
- Continuati sa luati toate medicamentele prescrise dupa procedura, cu exceptia cazului in care medicul dumneavoastra va spune altfel.
- Puteti face dus la 48 de ore dupa procedura, dar NU inotati sau nu va scufundati in apa in timp ce tubul este in pozitie.

Cand ar trebui sa consult un medic dupa o procedura de drenaj biliar?

Urmariti urmatoarele semne si simptome dupa o procedura de drenaj biliar:

• Roseata, drenaj, miros urat sau umflare pe pielea din jurul locului tubului.
• Durere in abdomen.
• Greata sau varsaturi.
• O schimbare a culorii scaunului intr-un alb foarte deschis sau gri.
• Tremurat, frisoane.
• Temperatura peste 38°C.
• O ingalbenire a pielii si a ochilor.
• Urina foarte inchisa la culoare.
Daca aveti oricare dintre aceste semne sau simptome, urmati acesti pasi:

1. Daca tubul este acoperit, desfaceti-l si atasati-l la un sac de drenaj. Asigurati-va ca sacul de drenaj este sub nivelul locului tubului.
2. Daca tubul este deja atasat la o punga de drenaj, scoateti pansamentul si verificati daca tubul este rasucit.
3. Daca tubul este rasucit, indreptati-l pana cand fluidul incepe sa curga.
4. Daca lichidul nu se scurge dupa ce ati indepartat rasucirea tubului, poate fi necesar sa spalati usor tubul.
Daca acesti pasi nu amelioreaza semnele si simptomele, sunati-va medicul sau mergeti la cel mai apropiat departament de urgenta.

Concluzie

Colestaza poate aparea la orice varsta, atat la barbati, cat si la femei. Recuperarea depinde de cat de grav a fost cazul inainte de a fi diagnosticat pentru prima data. Un alt factor este cauza de baza a bolii si cat de bine poate fi gestionata. De exemplu, calculii biliari pot fi indepartati, ceea ce in esenta vindeca boala. Daca afectiunea este cauzata de afectarea ficatului, recuperarea poate fi mai dificila.
Puteti face cateva lucruri pentru a va reduce riscul de colestaza:

-Vaccineaza-te pentru hepatita.
- Nu abuzati de alcool.
- Evitati utilizarea medicamentelor intravenoase recreative.
Consultati imediat medicul dumneavoastra daca banuiti colestaza. Tratamentul precoce va poate imbunatatii sansele de recuperare completa.


Citeste si despre:

Ciroza biliara primara (idiopatica) Lista cu medicamentele de care beneficiaza asiguratii, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate Cauze de hemoragii digestive superioare - varicele esofagiene Bolile autoimune 8 cauze ale colesterolului marit Vezica biliara (colecistul): boli specifice Manifestul emotiilor reale - 6 vedete din Romania provocate sa arate #EmotiiReale Beneficiile si perspectivele chirurgiei robotice Icterul Analize in evaluarea hepatica Sarcina si hepatita Analize de laborator si metode de explorare folosite in patologia digestiva Explorarea functionala hepatica Informatii esentiale despre biopsia hepatica
Cere sfatul medicului ×