Anginele (amigdalitele) acute in sezonul cald - recomandari si prevenire

Actualizat: 05 Iulie 2021
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Daniela Neacsu
Consultant medical:

Dr. Daniela Neacsu
Medic Primar ORL

Centrul Medical Optim Sano

Generalitati


Anginele reprezinta inflamatii ale faringelui (care intereseaza intreaga histostructura a organului-toate straturile) precum si totalitatea foliculilor limfatici izolati situati la nivelul faringelui care prin gruparea lor formeaza amigdalele: palatine, faringiana, linguala si tubare. Dintre acestea cel mai des intalnita in practica ca si afectare este amigdala palatina.

Rolul normal, fiziologic al amigdalelor palatine (si de fapt al intregului lant limfatic Waldeyer) este de creare si dezvoltare a mecanismului de aparare imun, care se realizeaza prin agresiuni repetate din partea unor factori externi (fizici sau patogeni). Orice angina este expresia unui fenomen de aparare din partea organismului.

Trebuie reamintit faptul ca in mod normal mediul orofaringian este populat cu o flora microbiana polimorfa care traieste in stare de echilibru cu formatiunile limfoide de aparare buco-faringiene. Dintre acesti germeni unii sunt potential patogeni, adica devin agresivi si virulenti in conditiile scaderii capacitatii de aparare ale gazdei.

Clasificarea anginelor

- anginele virale (rosii) sunt anginele determinate de virusuri printre care cel mai frecvent este virusul gripal si virusurile APC - adenoido-faringo-conjuctivale - denumite astfel intrucat manifestarile clinice intereseaza pe langa faringe si tesutul adenoidian si conjunctivele. Mai rar (predominent la copii) le putem intalni ca si manifestare in cadrul bolilor infectocontagioase; intalnim angine acute in oreion, rujeola, poliomielita, etc.
De retinut - Anginele virale slabesc rezistenta locala la infectii, pregatind terenul pentru anginele bacteriene (eritemato-pultacee).

-angina eritemato-pultacee este de asemenea o boala contagioasa determinata cel mai frecvent de streptococul betahemolitic de grup A (60%), si mai putin frecvent de stafilococ, pneumococ, Klebsiella pneumoniae.

Alte tipuri de angine mai rar intalnite in practica sunt:
-anginele cu false membrane
-anginele ulceroase
-anginele ulceronecrotice

Deci cel mai frecvent in practica curenta sunt anginele virale determinate in special de virusurile gripale si APC. Ele favorizeaza local suprainfectiile bacteriene determinate in special de streptococul beta hemolitic de grup A.

Simptome

Anginele virale prezinta debut brusc cu febra, durere spontana la nivelul gatului de intensitati variabile cu durere la inghitit (odinofagie) de la simpla jena pana la dureri foarte mari care impiedica hidratarea si alimentarea corespunzatoare. Aceasta durere din gat poate iradia spre urechi (otalgie). De asemenea pacientul mai prezinta semnele clasice ale virozei respiratorii si anume obstructie nazala eventual insotita de rinoree (de obicei apoasa), stranut, cefalee si rar poate aparea o usoara reactie ganglionara.
Este considerata o boala infecto-contagioasa, cu o evolutie ce dureaza in medie 5-10 zile. Aceste angine virale (catarale) scad rezistenta locala la infectii si de obicei se complica dupa primele 2-3 zile cu suprainfectie bacteriana (de obicei streptococul beta hemolitic de grup A) determinand aparitia anginelor eritemato-pultacee.

De retinut!

Anginele virale si cele eritematopultacee sunt considerate boli infecto-contagioase care se manifesta in mici focare epidemice (familiale/mici colectivitati).

Ca si simptomatologie in anginele suprainfectate bacterian (de exemplu cea eritematopultacee) scad semnele infectiei virale ca si intensitate, dar odinofagia este mai accentuata (pacientul inghite din ce in ce mai greu din cauza cresterii in intensitate a durerii), cu otalgie reflexa si poate aparea adenopatia subangulomandibulara.

Examenul clinic

Daca in infectiile virale la examenul clinic faringele inclusiv amigdalele palatine sunt intens hiperemice (rosii), in infectiile bacteriene la examenul local amigdalele apar marite de volum cu puncte albe de puroi pe fondul hiperemic, limba incarcata, halena fetida.

Afectiuni ORL in anotimpul cald

Se observa o crestere a numarului de cazuri de amigdalita acuta ( la fel ca si a numarului de sinuzite si otite ) in perioada calda in primul rand datorita depasirii mijloacelor de aparare ale organismului care din cauza caldurii excesive nu mai poate lupta la intreaga capacitate. Sunt predispuse la imbolnaviri persoanele care au o cauza locala cronica (o amigdalita, o faringita cronica sau chiar o obstructie nazala cronica ). De asemenea mai sunt predispuse la imbolnaviri persoanele care au o imunitate scazute, cele care au o boala asociata, cele care nu respecta niste reguli de igiena si alimentatie corespunzatoare.
Aceste cazuri de infectii acute in sfera orl in sezonul cald apar datorita cumularii acestor factori enumerati (si nu numai) care actioneaza pe fondul scaderii rezistentei organismului si nu datorita aparitiei propriu-zise a unor focare epidemice.

Boli care scad imunitatea organismului sunt:
- afectiunile cronice locale (faringitele si faringoamigdalitele cronice) duc la o mai mare sensibilitate a persoanelor respective la actiunea diversilor germeni patogeni
- faringitele cronice - se intalnesc frecvent la persoane fumatoare, obeze cu dispepsie, boli hepatice sau alte boli sistemice, consumatorii de alcool; 60-70% din numarul faringitelor cronice sunt alergice
- amigdalita palatina cronica – de obicei amigdalele sunt hipertrofice, uneori de volum normal, cu prezenta cazeumului in cripte (depozite albicioase - format din deseuri epiteliale aglomerate si fetide si un numar mare de germeni saprofiti si patogeni) reprezinta de asemenea un factor care predispune la acutizari
- obstructiile nazale cronice – pot favoriza aparitia anginelor prin trecerea de la o respiratie nazala la una orala (este foarte important de stiut rolul mucoasei nazale in umidifierea, incalzirea, sterilizarea aerului, lucru care nu se intampla in cazul unei respiratii orale).

Factorii care duc la scaderea imunitatii organismului in sezonul cald

Factorii care duc la scaderea imunitatii organismului in sezonul cald si implicit favorizeaza aparitia episoadelor de amigdalita acuta sunt:
- temperaturile foarte ridicate sau foarte scazute care duc la scaderea posibilitatilor de aparare ale organismului
- consumul de alimente si bauturi foarte reci (existand astfel o diferenta mare de temperatura intre corp si alimentul respectiv) care duc la o inflamatie locala si implicit la scaderea mijloacelor de aparare locala
- expunerea la curenti de aer care pe de o parte pot antrena o serie de agenti patogeni dar duc si la modificarea proprietatilor aerului astfel ca ventilatoarele, aerul conditionat usuca mucoasele si implicit scade capacitatea de aparare locala
- trecerea brusca prin variatii mari de temperatura (de la cald la rece si invers)
- alimentarea inadecvata cerintelor organismului (slab calitativ/ sau reduse cantitativ)
- existenta unor boli concomitente (cardiace, pulmonare, hepatice, renale, etc.) care determina o sensibilizare a organismului si favorizeaza aparitia suprainfectiilor de orice fel
- fumatul si alcoolul
- alergiile.

Modalitati de transmitere si recomandari

Calea de transmitere a anginelor este de obicei cea directa prin aspirarea particulelor infectate eliminate de persoanele bolnave prin respiratie/tuse/stranut, mai rar prin intermediul obiectelor contaminate.
Se recomanda:
- o igiena adecvata, evitarea consumului de tutun, alcool, a alimentelor si bauturilor reci.
- evitarea curentilor de aer (ventilatie sau aer conditionat - si mai ales evitarea trecerii prin variatii mari de temperatura)
- evitarea locurilor aglomerate si a contactului cu persoanele bolnave.
In aceasta perioada este indicata o hidratare cat mai buna, o alimentatie echilibrata, corectarea problemelor de sanatate (tratarea bolilor de baza).

Tratament

Scopul tratamentului ambulator pentru amigdalitele de etiologie virala este controlul simptomelor si impiedicarea aparitiei suprainfectiei bacteriene.
- Este recomandata odihna si consumul adecvat de lichide (minim 2-2.5 litri/zi) si alimente.
- Pentru ameliorarea simptomelor virale sunt recomandate dezinfectante orofaringiene pentru ameliorarea durerilor orofaringiene. De asemenea, sunt recomandate picaturi nazale vasoconstrictoare in caz de obstructii nazale si rinoree apoasa (e foarte important a nu se abuza de acestea si a nu se prelungi utilizarea lor mai mult de 10-14 zile, dar sunt permise utilizarea picaturilor nazale pe baza de uleiuri volatile).
- Foarte important controlul temperaturii si mentinerea acesteia la o valoare cat mai aproape de valorile normale cat si controlul durerii (in aceste scopuri sunt recomandate medicamente antitermice, antialgice si antiinflamatorii).
- Repaus la pat este necesar, mai ales in caz de stare generala alterata si temperatura crescuta.
- Nu este recomandata antibiotico-terapia de la inceput in formele usoare de boala datorate infectiilor virale.

Pacientii trebuie sa se adreseze medicului in cazul in care:
- starea generala se deterioreaza;
- durerea in gat este foarte mare si nu permite o buna hidratare si alimentare ;
- temperature corpului trece de 38 grade Celsius;
- apar adenopatiile subangulomandibulare si laterocervicale,
In aceste cazuri se presupune ca a intervenit suprainfectia bacteriana (nu mai este o simpla infectie virala) si pe langa tratamentul de fond (simptomatic si igieno-dietetic) este nevoie si de antibioticoterapie minim 5-7 zile la indicatiile medicului.

De retinut!

Este foarte important sa se respecte atat doza prescrisa cat si durata tratamentului - orice scadere a dozei sau a duratei tratamentului poate duce la aparitia rezistentei germenului la antibioticul respectiv.
Nu este indicata automedicatia.Este important ca inainte de prescrierea unui tratament pacientul sa aduca la cunostinta medicului toate afectiunile si alergiile medicamentoase de care stie ca sufera.
Este bine ca pacientii sa citeasca prospectele medicamentelor si sa se adreseze persoanelor competente ori de cate ori au vreo nelamurire.

Atentionari speciale in cazul copiilor

Nu se vor administra nici un fel de medicamente copiilor fara avizul unui medic specialist (de preferat pediatru).
Important de retinut ca uneori, la copii, anginele pot reprezenta debutul unor boli infectocontagioase. Este de amintit faptul ca toleranta la durerea aginoasa ca si la otalgie in cazul copiilor (in special cei de varste foarte mici) este foarte mare, de aceea la copil faringele si urechea trebuiesc intotdeauna examinate in prezenta unei stari febrile inexplicabile chiar in lipsa unor acuze dureroase.
In concluzie orice episod febril aparut la un copil poate reprezenta mai mult decat o infectie in sfera orl si este bine ca inainte de inceperea oricarui tratament sa fie vazut de catre un medic (medicul de familie, pediatru, orl-ist, boli infectioase, etc.).


Citeste si despre:

Diagnosticul diferential si tratamentul in angina pectorala instabila Angina pectorala – poate fi prevenita sau doar tratata? Angina pectorala - clasificare, simptome si tratament Angina pectorala - un semnal de alarma Angina herpetica, o infectie virala comuna Cum afecteaza alcoolul sanatatea ficatului si ce masuri preventive sunt recomandate Infarctul miocardic si angina instabila Arsuri stomacale sau infarct miocardic? Durerile de spate - sfaturi pentru protectia coloanei Sindromul coronarian acut Ce sunt pietrele pe amigdale?