Tumorile si chisturile mandibulare sunt formatiuni relativ rare, ce se formeaza pe osul numit mandibula, sau in tesuturile ce acopera mandibula si cavitatea orala. Aceste tumori pot fi odontogene sau nu, in functie de locul de origine. Desi sunt de obicei formatiuni benigne (necanceroase), tumorile mandibulare se pot extinde rapid, agresiv, distrugand tesutul din jur si tesutul osos al mandibulei si al dintilor.
Optiunile de tratament pentru tumorile si chisturile mandibulare depind de tipul de formatiune, gradul de severitate, gradul de invazie si simptomele pacientului. Aceste tumori necesita deseori o abordare multidisciplinara, iar medicul chirurg specialist in chirurgie buco-maxilo-faciala (BMF) este esential pentru echipa medicala.
Semnele si simptomele date de tumorile mandibulare difera in functie de tipul de formatiune prezent. Majoritatea devin vizibile, inestetice, deranjante pentru pacient, unele fiind dureroase si insuportabile.
Orice formatiune tumorala este o masa de tesut, rezultata in urma cresterii exagerate, necontrolate, a celulelor. Chistul, pe de alta parte, este o leziune sferica, cavitara, ce contine un material lichid sau semisolid.
Cele mai frecvent intalnite tumori si chisturi mandibulare, sunt:
• Ameloblastom. O tumora rara, de regula benigna, ce isi are originea in stratul protector al dintilor (smaltul dentar). Tumora se formeaza si se extinde cel mai frecvent la nivelul mandibulei, zona molarilor. Desi este o tumora agresiva, ce poate recidiva dupa tratament, interventia chirurgicala puternica are de regula succes si reduce rata recidivelor.
• Granulomul central cu celule gigante. Aceste granuloame sunt formatiuni tumorale benigne ce isi au originea in celulele osoase. Apar cel mai frecvent in portiunea anterioara a mandibulei. Granulomul cu celule gigante poate fi, la randul lui, de 2 tipuri: forma agresiva, care creste si infiltreaza rapid intreg osul, si forma mai putin agresiva, uneori asimptomatica. In mod clasic, aceste tumori necesita interventie chirurgicala.
• Chist dentiger. Aceasta formatiune isi are originea in celule speciale, de la baza dintelui, celule prezente acolo inainte ca dintele sa erupa. Chistul dentiger este cel mai frecvent tip de chist al mandibulei. Chistul poate inconjura un dinte permanent, dar poate implica orice tip de dinte
• Kertaochist odontogen. Desi este un chist, se numeste si tumora odontogena keratochistica, din cauza tendintei sale de recidiva dupa tratament, asemenea unei tumori. Desi este un chist cu crestere lenta, progresiva, este totusi periculos pentru tesutul osos si pentru tesutul moale mandibular, in special atunci cand nu este tratat pentru mult timp. Acest chist se dezvolta, cel mai frecvent, in portiunea inferioara a mandibulei si la nivelul molarului 3.
• Mixom odontogen. Aceasta tumora este rara, benigna si are o crestere progresiva, lenta, de lunga durata. Se gaseste cel mai frecvent in portiunea inferioara a mandibulei. Poate fi agresiva, de dimensiuni mari, cu invazie in mandibula si tesutul inconjurator. Ca si alte tumori mandibulare, prezinta risc de recidiva dupa tratament.
• Odontom. Aceasta este cea mai comuna tumora odontogena. Odontomul este adesea asimptomatic, fiind de mici dimensiuni, dar poate interfera cu dezvoltarea normala a dintilor. Odontomul este format din acelasi tesut ca si dintii, dar cresc la nivelul mandibulei. Deseori iau forma asemanatoare dintelui.
• Alte tipuri de tumori si chisturi mandibulare includ tumora epiteliala calcifica, chistul odontogenic glandular, tumora scuamoasa, fibromul osos, osteoblastomul, cementoblastomul si altele.
Daca observati o modificare la nivelul cavitatii bucale, sau la nivelul portiunii exterioare a mandibulei, discutati cu medicul dumneavoastra de familie sau cu medicul stomatolog. De asemenea, mergeti la medic daca experimentati orice simptom precum durerea, inflamatia, febra, dificultati de masticatie sau deglutitie.
De cele mai multe ori insa, tumorile si chisturile mandibulare nu dau simptome ce pot fi observate de catre pacient. Mai mult decat atat, tumora devine vizibila doar in stadii avansate, ceea ce inseamna ca pacientul o poate pierde din vedere pentru mult timp. Astfel, majoritatea acestor tumori sunt descoperite intamplator, in timpul unei radiografii efectuate cu alt scop.
Tumorile mandibulare odontogene si chisturile mandibulare isi au originea in celule si tesuturi implicate in dezvoltarea normala a dintilor. Alte tumori mandibulare, numite neodontogene, nu isi au originea in aceste celule ale dintilor, ci in celule osoase sau ale tesuturilor moi din jur. In general, cauza exacta a acestor tumori nu este cunoscuta, dar unele sunt asociate cu mutatii genice sau sindroame genetice.
Exista un sindrom genetic, numit Gorlin-Goltz sau sindromul de carcinom bazal, au deficit de gena ce inhiba tumora. Mutatia genetica ce cauzeaza acest sindrom este mostenita ereditar. Pacientii cu acest sindrom vor avea multiple tumori odontogene la nivelul mandibulei, cancer de piele si alte afectiuni asociate.
Pentru a obtine mai multe informatii despre tumora sau chistul prezent, medicul va recomanda efectuarea unor teste paraclinice, inainte de prescrierea tratamentului. Cele doua categorii de teste sunt:
• Teste imagistice: radiografie, CT sau RMN
• Biopsie tumorala, in care se preleveaza celule tumorale sau chistice pentru a le analiza la laborator, sub microscop
Medicul utilizeaza informatiile obtinute pentru a clasifica tipul de tumora si pentru a intocmi un plan de tratament potrivit, chirurgical sau medicamentos, sau o combinatie dintre acestea.
Optiunile de tratament pentru tumorile si chisturile mandibulare variaza, in functie de tipul formatiunii, stadiul acesteia si simptomatologie. Echipa medicala va alege tratamentul tinand cont si de preferintele pacientului, si de scopul final al tratamentului.
In general, tratamentul acestor tumori implica interventie chirurgicala, care poate fi de diverse tipuri. In unele cazuri, tratamentul chirurgical este asociat cu terapie medicamentoasa.
In timpul operatiei, medicul chirurg va indeparta tumora sau chistul, ceea ce poate implica si indepartarea dintilor din apropiere, a tesutului din jur sau a unei parti din osul mandibular. In timpul operatiei, medicul trimite in timp real, catre laborator, o proba din tesutul tumoral, iar medicii de laborator trimit instant rezultatul: benign sau malign. In functie de acest rezultat, chirurgul isi continua operatia si actioneaza conform protocolului.
Alte tratamente includ:
• Reconstructia de mandibula sau de alte structuri
• Terapie medicala
• Ingrijire paliativa, pentru a mentine calitatea vietii; consiliere nutritionala, de limbaj, consiliere stomatologica
Reexaminarile de dupa tratament, facute pentru o perioada lunga de timp, sunt esentiale pentru a preveni recidivele, care sunt frecvente la acesti pacienti. Identificarea recidivelor din timp este importanta, pentru tratamentul lor cat mai precoce.
Tumorile mandibulare, alaturi de chisturi, sunt formatiuni de regula benigne, ce se dezvolta din tesutul dentar sau din tesuturile din jur. In functie de localizare, marime si severitate, acestea sunt de mai multe tipuri. Tratamentul chirurgical este de obicei un succes, ceea ce ofera un prognostic bun acestor pacienti, in ciuda riscului mare de recidivare.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/jaw-tumors-cysts/diagnosis-treatment/drc-20446670
https://middlesexhealth.org/learning-center/diseases-and-conditions/jaw-tumors-and-cysts
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.