Insuficienta de valva pulmonara sau regurgitarea pulmonara este o valvulopatie, ceea ce inseamna ca este o patologie a unei valve cardiace. Valva pulmonara este situata intre ventriculul drept si artera pulmonara si se deschide si inchide in functie de fazele ciclului cardiac. In insuficienta pulmonara, aceasta valva ramane permanent usor deschisa, permitand sangelui sa regurgiteze din artera pulmonara inapoi in ventricul.
Inima are 4 camere si 4 valve ce asigura circulatia intra-cardiaca normala. Cele 4 camere sunt impartite in 2 superioare, numite atrii (unul stang si unul drept) si 2 inferioare, numite ventriculi (unul stang si unul drep). Valvele inimii sunt valva mitrala si aortica pentru inima stanga, respectiv valva tricuspida si pulmonara pentru inima dreapta. In mod normal, sangele circula din atrii in ventricule si din ventricule in arterele mari.
Valva pulmonara asigura circulatia sangelui intre ventriculul drept si artera pulmonara, aceasta fiind artera care transporta sange neoxigenat catre plamani, unde va fi oxigenat. In insuficienta pulmonara, o parte din sangele pompat catre artera pulmonara va regurgita inapoi in ventricul.
Consecinta principala a regurgitarii este efortul mai mare pe care ventriculul drept il va depune, incercand sa pompeze tot sangele catre plamani. In timp acest efort va duce la epuizare si la insuficienta de ventricul.
Insuficienta pulmonara este o valvulopatie frecventa, afectand pana la 75% din populatie.
In orice caz, regurgitarea este aproape intotdeauna de grad mic, astfel ca simptomele nu apar si pacientii nu afla ca au aceasta valvulopatie.
Cazurile de insuficienta pulmonara moderate sau severe sunt mai rare, insa posibile in diferite contexte patologice. Atunci cand insuficienta pulmonara moderata sau severa apare la adultii tineri, aceasta este mai degraba de cauza congenitala.
Daca este descoperita la adultii de varsta inaintata, peste 75 de ani, cauza este de cele mai multe ori hipertensiunea pulmonara.
Majoritatea pacientilor cu insuficienta pulmonara au o regurgitare mult prea mica pentru a cauza simptome.
Regurgitarile moderate si in special cele severe sunt mai probabile sa produca simptome, multe dintre ele similare insuficientei cardiace.
Simptomele posibile includ:
• Dispnee (lipsa de aer)
• Fatigabilitate
• Lesin sau sincopa
• Stare de ameteala, vertij
• Palpitatii
• Edeme si crestere in volum a abdomenului, a membrelor inferioare
Exista cauze multiple ce pot fi originea unei insuficiente pulmonare.
Cele mai comune sunt :
• Febra reumatica. In lipsa tratamentului, aceasta infectie bacteriana duce la rheumatism cardiac, ce afecteaza valvele inimii. Incidenta acestei patologii a scazut semnificativ in ultimele decenii, datorita tratamentului antibiotic larg accesibil.
• Hipertensiune pulmonara. Aceasta nu este echivalentul hipertensiunii arteriale, intrucat reprezinta cresterea presiunii doar in arterele pulmonare, nu si in restul organismului. Hipertensiunea pulmonara apare deseori la pacientii cu afectiuni pulmonare cronice severe.
• Unele patologii genetice, precum sindromul Marfan
• Tumorile carcinoide. Acestea sunt tumori digestive ce pot secreta substante hormonale cu efect nociv asupra valvelor cardiace.
• Endocardita bacteriana, o infectie si inflamatie a stratului intern al inimii (endocard).
• Traumatismele toracice. In cazuri rare, leziunile toracice ce implica inima pot altera structura si implicit functia valvei pulmonare
• Patologii congenitale. Insuficienta tricuspidiana face parte din tabloul Tetralogiei Fallot, o cardiopatie congenitala frecventa
• Iatrogen, in urma unor proceduri medicale
Stabilirea diagnosticului de insuficienta tricuspidiana poate fi dificila, in special in cazurile usoare.
Diagnosticul include o combinatie dintre examenul fizic si testele paraclinice. Medicul cardiolog va inspecta toracele, abdomenul, membrele inferioare, venele jugulare pentru a cauta semne de insuficienta cardiaca dreapta si de insuficienta tricuspidiana. Acesta va palpa toate regiunile afectate, edematiate si apoi va va ausculta pulmonar si cardiac.
Cu ajutorul stetoscopului se pot pune in evidenta anumite sunete cardiace anormale, sugestive pentru insuficienta pulmonara.
In ceea ce priveste testele paraclinice, toti pacientii vor primi:
• Electrocardiograma, inregistrarea activitatii electrice a inimii
• Radiografie toracica pentru a evalua sanatatea pulmonara si dimensiunea cardiaca
• Ecografie cardiaca, de regula trans-toracica. Aceasta este examinarea de electie ce confirma diagnosticul, evalueaza severitatea acesteia (gradul de insuficienta mic, moderat sau sever) si evalueaza functia ventriculului drept.
Cu ajutorul ecografiei cardiace se poate masura si tensiunea din artera pulmonara, in eventualitatea unei hipertensiuni pulmonare asociate.
Alte teste ce pot fi recomandate ulterior, in procesul de diagnostic, includ :
• Cateterismul cardiac drept, utilizat in caz de diagnostic incert
• RMN cardiac pentru o mai buna vizualizare a structurilor cardio-vasculare
Insuficienta pulmonara este de regula vindecabila, insa tratamentul se realizeaza in primul rand in functie de cauza valvulopatiei.
Tratamentul se instaureaza de regula in caz de simptomatologie deranjanta, grad avansat de insuficienta sau complicatii deja prezente. Scopul tratamentului este de a opri avansarea valvulopatiei si de a preveni degradarea functiei ventriculare drepte.
In plus, fata de tratamentul simptomatic sau etiologic a cauzei de fond, defectul valvei pulmonare poate fi corectat prin tratament chirurgical clasic sau minim invaziv.
• Interventia chirurgicala clasica se utilizeaza pentru inlocuirea valvei pulmonare cu o proteza mecanica sau biologica. Protezele biologice utilizate provin de la animale porcine sau bovine.
• Inlocuirea de valva pulmonara se poate realiza si prin interventie minim-invaziva, prin cateterism cardiac. Valva este inlocuita cu aceleasi tipuri de proteze, insa abordul se realizeaza prin intermediul unei vene mari precum vena femurala.
Tipul de valva artificiala este ales in functie de particularitatile pacientului, tinand cont de degradarea in timp a valvelor biologice.
Pacientii pot primi tratament medicamentos diuretic pentru a ameliora edemele, tratament antiaritmic pentru a preveni inrautatirea aritmiilor si tratament anticoagulant in cazul utilizarii unei valve mecanice.
Unii pacienti au contra-indicatii pentru tratamentul de inlocuire a valvei, astfel ca tratamentul medicamentos ramane singura lor optiune pentru a prezerva functia cardiaca pentru cat mai mult timp.
Cand ar trebui sa mergeti la medic
Daca experimentati simptome noi sau daca experimentati simptome in ciuda tratamentului pentru insuficienta pulmonara, apelati la ajutor medical imediat.
Simptomele alarmante, ce necesita ajutorul medical de urgenta, sunt:
• Lipsa de aer (dispnee)
• Episoade repetate de lesin, sincopa sau ameteala puternica
• Palpitatii
• Edeme la nivelul membrelor inferioare sau la nivel abdominal
Insuficienta pulmonara este una dintre cele 4 valvulopatii, fiind mult mai frecventa in populatie decat s-ar parea. Aceasta este de cele mai multe ori usoara si asimptomatica, insa exista multiple semne si simptome, unele alarmante, ce indica necesitatea investigatiilor si tratamentului de specialitate. Tratamentul vizeaza cauza de fond a insuficientei pulmonare sau inlocuirea valvei cu o valva protetica mecanica sau biologica.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23280-pulmonic-regurgitation
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-valve-problems-and-disease/heart-valve-problems-and-causes/problem-pulmonary-valve-regurgitation
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.