Anevrismul aortic abdominal

Actualizat: 10 Noiembrie 2021
Autor: SfatulMedicului

Ce este anevrismul aortic abdominal


Anevrismul aortic abdominal (AAA) reprezinta o zona dilatata in partea inferioara a aortei, slabind semnificativ rezistena peretelui arterial. Aorta este cea mai mare artera din organism, fiind responsabila de vascularizatia tuturor organelor. Aceasta incepe intr-o camera a inimii, in ventriculul stang, are o portiune toracica (aorta toracica) si una abdominala (aorta abdominala) pana se imparte in arterele terminale.

Anevrismele aortei apar cel mai frecvent in portiunea sa abdominala, fiind astfel folosita prescurtarea AAA (anevrism aortic abdominal), Odata format, anevrismul va creste progresiv in dimensiune si astfel peretele aortic va fi din ce in ce mai fragil.

Tipuri de anevrisme

In functie de dimensiunea anevrismului si de viteza de crestere, planul de tratament variaza de la asteptare la chirurgie de urgenta. Astfel, urmatoarea clasificare are importanta majora pentru medicii ce stabilesc diagnosticul si tratamentul:

• Anevrismul de forma fusiforma-cel mai comun tip. Peretele aortic se dilata ca un balon pe toate partile sale.

• Anevrismul de forma saculara, uneori numit si pseudoanevrism: doar o latura a peretelui aortic se dilata.

Semne si simptome

Aceste anevrisme se formeaza si dezvolta de cele mai multe ori in mod silentios, fiind dificil de descoperit. Unele anevrisme nu se rup niciodata, ramanand mici in dimensiuni si constante. Altele cresc mult si rapid, riscul de ruptura fiind major.

Pacientii cu AAA pot observa simptome precum:
• Durere intensa, constanta in zona abdominala si in partea laterala a abdomenului
• Dureri de spate
• Pulsatilitate in zona ombilicului

Cauze

Cauzele dezvoltarii unui anevrism abdominal aortic includ:

• Ateroscleroza. Ateroscleroza apare atunci cand o placa de colesterol (lipide) se depune in partea interioara a peretelui arterial. Placa de aterom intareste in mod patologic peretele si poate duce la anevrism.

• Hipertensiune arteriala. Poate distruge si slabi peretele aortic.

• Boli vasculare. Diverse boli vasculare pot cauza inflamatia severa a peretelui arterial aortic.

• Infectie aortica. Rar, o infectie bacteriana sau fungica severa poate duce in evolutie la AAA.

• Traumatisme. Accidentele rutiere sau alte traumatisme pot cauza anevrismul.

Factori de risc

Factorii de risc pentru aparitia unui anevrism aortic abdominal sunt:

• Fumatul. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru anevrismele aortice. Substantele din fumul de tigara slabesc progresiv peretele aortic, astfel ca anevrismele se pot forma, iar anevrismele deja existente se pot rupe usor.

• Varsta. Anevrismele aortice abdominale apar cel mai adesea la persoanele in varsta de peste 65 de ani.

• Sexul masculin. Barbatii dezvolta AAA mult mai des decat femeile.

• Pigmentul pielii. Persoanele care au pielea deschisa la culoare par a fi in categoria de risc pentru aceasta afectiune.

• Istoricul familial. Antecedentele familiale de anevrism aortic cresc sansa unui pacient de a dezvolta si el, la un moment dat, aceasta afectiune.

• Alte anevrisme. Prezenta unui anevrism in alt vas arterial, cum ar fi artera poplitee (din spatele genunchiului) sau in aorta toracica (anevrism aortic toracic) pot creste sansa de aparutie a anevrismului si in aorta abdominala.

Complicatii

Principalele complicatii eventuale ale AAA sunt ruptura anevrismului si disectia de aorta (ruptura partiala sau totala a peretelui aortic in alta parte decat cea cu anevrism). Astfel de rupturi pot induce hemoragie interna masiva, amenintatoare de viata. In general, cu cat este mai mare anevrismul, cu atat se va rupe mai usor.

Semnele si simptomele unui anevrism aortic rupt sunt:

• Durere de spate sau de abdomen brusca, intensa si persistenta, ce poate fi descrisa ca o sfasiere.
• Hipotensiune arteriala
Puls rapid

Anevrismele aortice cresc, de asemenea, riscul de aparitie a trombilor in zona afectata. Daca un tromb din anevrism se desprinde si ajunge in alta artera din corp, poate cauza durere sau oprirea vascularizatiei la acel nivel (ischemie); cel mai frecvent, trombul din aorta poate ajunge la nivelul membrelor inferioare, rinichi sau organe abdominale.

Preventie

Metodele de preventie in aceasta afectiune sunt:

• Evitarea fumatului. Dat fiind faptul ca este un factor de risc major, evitarea fumatului va reduce semnificativ riscul de aparitie/inrautatire a anevrismului.
• Dieta sanatoasa. Dieta zilnica ar trebui sa includa o varietate de fructe si legume, cereale integrale, pete, surse slabe de proteina si produse lactate semi-degresate. Evitati excesul de sare, zahar si grasimi.
• Mentinerea nivelului colesterolului sub control. Monitorizati periodic nivelul colesterolului din sange, precum si tensiunea arteriala, iar daca medicul va prescrie tratament pentru corectarea lor, urmati tratamentul cu atentie.
• Faceti sport. Incercati sa includeti cel putin 150 de minute de activitate fizica moderata in fiecare saptamana.

Metode de diagnostic

Doctorul dumneavoastra va efectua anamneza si examenul obiectiv, iar daca suspicioneaza aceasta afectiune vasculara, va alege una sau mai multe dintre examinarile imagistice paraclinice:

• CT (Computer Tomograf). Prin aceasta investigatie se obtin imagini in plan orizontal sau axial, ce seamana cu niste ,,felii’’ din organism. CT ofera specificitate si exactitate mai mari decat o simpla radiografie.
• RMN.
Ecocardiografia. Prin ecocardiografie se vizualizeaza structura si functia cardiaca, folosind unde electromagnetice. Transductorul ce permite investigatia se va plasa pe toracele pacientului.
• Ecocardiografia transesofagiana. Aceasta are acelasi principiu ca si ecocardiografia clasica, dar este mai specifica si mai precisa; transductorul va fi introdus in esofag, prin tehnici speciale.
• Arteriografia sau angiografia: O analiza imagistica a vaselor de sange, folosind substanta de contrast injectata intraarterial. Substana de contrast face arterele sa devina vizibile.

Optiuni de tratament

• Monitorizare RMN sau CT, cu scopul de a urmari in timp real cresterea/stagnarea anevrismului. Anevrismul se masoara de fiecare data si se noteaza viteza de crestere.

• Controlul factorilor de risc: renuntatul la fumat, adoptarea unui stil de viata sanatos, pierderea in greutate si corectarea excesului de colesterol.

• Medicamente. Tratament medicamentos pentru hipertensiunea arteriala sau hipercolesterolemie.

• Chirurgie
- Chirurgie deschisa a anevrismului aortic abdominal. O interventie chirurgicala invaziva, realizata deseori in caz de urgenta. Cavitatea abdominala este deschisa si chirurgul repara anevrismul rupt. in aceasta interventie se poate implanta si un stent (un inel cilindric care mentine forma normala a aortei).
- Interventia endovasculara. Aceasta necesita cateva incizii mici la nivel inghinal si este o interventie ecoghidata, ce foloseste instrumente chirurgicale speciale, pentru a repara anevrismul si a introduce stentul.

Un anevrism de dimensiune mica, mai ales care nu da simptome, nu va necesita interventie chirurgicala initial. Deseori medicul va recomanda monitorizarea atenta a anevrismului, pentru a vedea eventuala crestere in volum si deci agravare, situatie in care tratamentul chirurgical trebuie initiat. O ecocardiografie si/sau CT la fiecare 6 luni, masurarea tensiunii arteriale si controlarea medicamentoasa a acesteia sunt tot ce poate face un pacient in acest timp de asteptare.

Concluzie

Anevrismul aortic abdominal este o dilatare patologica a aortei, cel mai mare vas arterial din corp. Desi poate reprezenta o urgenta medicala majora, anevrismul poate fi descoperit din timp, atunci cand este de dimensiuni mici, si poate fi controlata evolutia acestuia. Pentru a evita riscul de ruptura a anevrismului, aveti grija la monitorizarea periodica a acestuia si la toti factorii de risc amintiti mai sus.


Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/abdominal-aortic-aneurysm/symptoms-causes/syc-20350688
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/abdominal-aortic-aneurysm


Citeste si despre:

Ce se poate ascunde in spatele senzatiilor pulsatile de la nivelul stomacului? Depistarea precoce a bolilor Cat de periculos este fumul de tigara? Durerile de stomac: cauze si afectiuni posibile Sangerarea rectala Refluxul gastroesofagian si durerile din capul pieptului. Ce urmari grave pot avea daca nu tratam sau reducem simptomele Trunchiul si extremitatile iti spun de ce afectiuni suferi! Dureri lombare Pancreatita acuta Angina pectorala – poate fi prevenita sau doar tratata? Anevrismul cerebral