Monitorizarea tensiunii arteriale si efectele hipertensiunii asupra organismului
Generalitati
Hipertensiunea arteriala este o conditie medicala serioasa, definita ca fiind cresterea constanta si mentinerea la valori ridicate a presiunii exercitate de sange la nivelul peretilor arteriali. Presiunea arteriala este determinata de cantitatea de sange pompata de inima in artere, forta contractiilor inimii, rezistenta opusa de artere in fata fluxului de sange ca urmare a ingustarii sau scaderii elasticitatii vaselor.
Tensiunea normala creste de la 90/60 in momentul nasterii, pana la apoximativ 120/80, in perioada adulta. Daca tensiunea arteriala creste si se mentine la o valoare mai mare de 140 mmHG pentru o perioada mai lunga de timp, se poate vorbi despre hipertensiune arteriala. Valorile cuprinse intre tensiunea normala si hipertensiune - prehipertensiune - semnalizeaza o predispozitie catre o presiune arteriala crescuta si risc de a dezvolta hipertensiune.
Tensiune normala: mai mica de 120/80
Prehipertensiune: 120/80 – 139/89
Hipertensiune: peste 140/90
Cuprins articol
Factori de risc in dezvoltarea hipertensiunii arteriale
Exista doua tipuri de hipertensiune: primara si secundara.
Hipertensiunea primara este cea mai comuna forma, inregistrandu-se la peste 95% dintre pacientii hipertensivi. Cauzele acestui tip de hipertensiune sunt multifactoriale si pot include:
- fumatul si consumul excesiv de alcool;
- supraponderabilitatea sau obezitatea;
- sedentarismul;
- aport ridicat de sare in alimentatie – peste 5.8 grame/zi;
- stresul;
- varsta inaintata;
- genetica;
- istoric familial de hipertensiune;
Hipertensiunea secundara, inregistrata la aproximativ 5% dintre hipertensivi, este cauzata de o tulburare specifica a unui organ sau sistem din organism:
- anomalii renale, incluzand tumorile glandei suprarenale, localizata deasupra rinichiului;
- o anomalie structurala a aortei (cea mai mare artera din organism, care transporta sangele de la inima catre toate organele);
- ingustarea anumitor artere.
De ce este importanta monitorizarea la domiciliu a tensiunii?
Pentru a tine sub control tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea), studiile au demonstrat ca masurarea la domiciliu a tensiunii, aditional masuratorilor efectuate la medic, este de ajutor.
Medicul poate recomanda monitorizarea la domiciliu a tensiunii in urmatoarele situatii:
- a fost diagnosticata prehipertensiunea (valori ale tensiunii cuprinse intre 120/80 mm Hg si 139/89 mm Hg);
- a fost pus diagnosticul de hipertensiune (valori peste 140/90);
- pacientul prezinta factori de risc pentru hipertensiune.
Specialistii recomanda monitorizarea tensiunii pentru a determina daca tratamentul instituit in cazul persoanelor hipertensive ofera rezultatele scontate. Monitorizarea la domiciliu nu trebuie sa substituie vizitele regulate la medic. In cazul prescrierii de medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale, nu se recomanda intreruperea tratamentului fara acordul medicului, chiar daca rezultatele monitorizarii la domiciliu se incadreaza in limite normale.
De ce este importanta inregistrarea rezultatelor (graficul masuratorilor)?
• Ofera o imagine de ansamblu asupra starii de sanatate!
O singura masuratoare efectuata in cabinetul medicului poate indica doar tensiunea arteriala din momentul respectiv. Deoarece hipertensiunea este o afectiune asimptomatica si fluctuatiile presiunii sangelui in artere nu pot fi resimtite de catre pacient, monitorizarea este singura metoda de identificare a unor schimbari de tensiune ce pot pune in pericol viata.
Valorile tensiunii pot varia pe parcursul unei zile si pot fi temporar afectate de factori precum emotiile, alimentatia sau medicamentele administrate. Tinerea unui raport de evidenta pentru masuratorile efectuate poate oferi medicului curant informatii importante cu privire la fluctuatiile tensiunii arteriale de-a lungul timpului.
Unele tensiometre ofera posibilitatea stocarii masuratorilor pentru anumite perioade de timp. Spre exemplu,noua generatie de tensiometre, permite inregistrarea masuratorilor de dimineata si seara pentru o perioada de 1 luna, pentru 2 persoane. Astfel, pacientul poate avea o evidenta clara a fluctuatiilor presiunii sanguine matinale si de seara, pe parcursul a 30 de zile .
• Ajuta la eliminarea masuratorilor false
Unii pacienti experimenteaza anxietate in cabinetul medicului, care poate influenta acuratetea rezultatelor. Conditia este cunoscuta sub numele de “hipertensiune de halat alb” sau “sindrom de halat alb” si consta in inregistrarea de rezultate crescute ale tensiunii arteriale, pe fondul stresului si emotiilor induse de consultul medical.
Cui ii este recomandata monitorizarea la domiciliu?
Deoarece hipertensiunea este o conditie medicala care nu prezinta simptome, monitorizarea tensiunii arteriale este recomandata oricarei persoane care doreste sa aiba o imagine de ansamblu asupra sanatatii inimii si arterelor.
Exista insa o categorie de pacienti pentru care monitorizarea la domiciliu devine absolut necesara:
- pacienti care se afla sub tratament cu medicamente hipotensoare (pentru scaderea tensiunii arteriale), pentru a determina eficienta tratamentului;
- pacienti care necesita o monitorizare frecventa a tensiunii, in special persoane diagnosticate cu afectiuni coronariene, diabet sau afectiuni renale;
- femei insarcinate, deoarece preeclampsia sau hipertensiunea indusa de sarcina se pot dezvolta foarte rapid;
- pacienti care au prezentat rezultate crescute ale tensiunii in cabinetul medicului, pentru a se exclude “sindromul de halat alb”;
- pacientii in varsta, deoarece riscul de hipertensiune creste progresiv cu varsta;
Atentie!
In cazul persoanelor care prezinta aritmii cardiace, acuratetea rezultatelor poate fi afectata. Pentru a detrmina existenta unei aritmii si pentru a va asigura ca rezultatele masuratorilor sunt corecte, folositi un tensiometru prevazut cu functie de semnalare a aritmiilor.
Cum alegem tensiometrul potrivit?
Pentru monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu, se impune achizitionarea unui tensiometru care sa ofere masuratori sigure. In alegerea produsului potrivit, cereti sfatul medicului curant sau farmacistului, si asigurati-va ca tensiometrul ales indeplineste urmatoarele conditii:
Ofera rezultate corecte (este validat clinic)
Semnaleaza aritmiile cardiace (in cazul in care suferiti de aritmie)
Manseta este potrivita dimensiunii bratului Dvs
Este usor de utilizat
Are cel putin 3 ani garantie si ofera service dupa incheierea garantiei
Cum se masoara corect tensiunea?
Indiferent de tipul de tensiometru utilizat, pentru a obtine rezultate corecte, se impun o serie de masuri:
- Familiarizati-va cu tensiometrul si modul de fixare corecta a mansetei pe brat. Asigurati-va ca manseta este potrivita ca marime bratului Dvs.
- Evitati orice aliment, cafeina (cafea, ceai, cola, energizante), tutun sau alcool cu 30 de minute inainte de masurarea tensiunii.
In plus, inaintea masurarii se recomanda vizitarea toaletei; o vezica plina poate duce la cresterea presiunii arteriale.
- Relaxati-va cateva momente
Adoptati o pozitie comoda si relaxati-va timp de 3-5 minute, cu spatele sprijinit de spatarul unui scaun si talpile pozitionate pe podea, fara a incrucisa picioarele. Nu va masurati tensiunea cand sunteti tensionat, nervos, sau experimentati durere.
- Adoptati o pozitie corecta
Sprijiniti mana pe o suprafata plata si asigurat-va ca este pozitionata la nivelul inimii.
- Nu vorbiti in timpul masuratorii
Miscarea sau vorbitul pot afecta acuratetea rezultatelor.
- Masurat-va tensiunea de 2 ori pe zi
Tensiunea arteriala trebuie masurata in doua puncte cheie ale zilei: dimineata, la aproximativ 1 ora de la trezire, inainte de a servi micul dejun sau a administra orice medicamente, si seara. Pentru rezultate cat mai precise, se recomanda respectarea acelorasi ore de masurare in fiecare zi.
- Repetati masuratorile de 3 ori, la intervale de 2-3 minute
In unele cazuri, prima valoare masurata este mai mare decat cele ulterioare. Pentru masuratori consecutive, folositi aceeasi mana.
De retinut:
- Tensiunea arteriala variaza pe parcursul unei zile, iar valorile sunt, de regula, mai ridicate dimineata.
- Tensiunea difera de la o mana la alta, insa diferentele nu trebuie sa fie semnificative; o diferenta mai mare de 20 mmHg pentru presiunea sistolica trebuie raportata medicului.
- Unele persoane prezinta valori tensionale crescute cu aproximativ 20-30 mmHg in cabinetul medicului, comparativ cu masuratorile de acasa. Acest “sindrom de halat alb” este determinat de anxietatea provocata de examenul medical.
- Aritmiile cardiace pot interfera cu rezultatul masuratorii. Folositi un aparat care semnalizeaza aritmia si repetati masuratorile.
- O singura valoare ridicata nu trebuie sa reprezinte un motiv de ingrijorare. Relaxati-va si repetati masuratoarea; consultati medicul doar daca valorile raman ridicate pentru mai multe masuratori in momente diferite ale zilei.
Care dintre valori este mai importanta? Valoarea sistolica sau valoarea diastolica?
Deoarece o valoare crescuta a tensiunii sistolice reprezinta un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare, in randul persoanelor cu varste peste 50 de ani, prima valoare afisata– sistolica - este principala valoare monitorizata. In majoritatea cazurilor, presiunea sistolica creste constant pe masura inaintarii in varsta, ca urmare a cresterii rigiditatii arterelor mari, formarii de placi ateromatoase si cresterii incidentei afectiunilor cardiovasculare.
Efectele hipertensiunii asupra organismului
Structurile organismului cel mai frecvent afectate de hipertensiune sunt: vasele de sange, inima, creierul, rinichii si ochii. O persoana care manifesta timp indelungat hipertensiune arteriala se poate confrunta cu urmatoarele complicatii grave: infarct, insuficienta renala, insuficienta cardiaca congestiva, accident vascular cerebral, anevrism, tulburari de vedere sau pierderea vederii, bola arteriala periferica, etc.
Efecte asupra inimii
Hipertensiunea reprezinta un factor de risc major pentru atacul de cord. Prin fluxul de sange, arterele coronare furnizeaza oxigen muschiului cardiac. Daca inima nu primeste suficient oxigen, se instaleaza durerea toracica – angina, iar blocarea fluxului de sange rezulta in atacul de cord. Hipertensiunea este principalul facor de risc si pentru insuficienta cardiaca congestiva, afectiune in care inima este incapabila sa pompeze suficient sange, astfel incat sa acopere nevoile organismului.
Efecte asupra creierului
Hipertensiunea este principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral (AVC). O presiune foarte ridicata a sangelui poate cauza cedarea unui vas de sange slabit, care elibereaza sangele in creier - hemoragie. In acelasi timp, daca un cheag de sange blocheaza o artera de la nivelul creierului, tesutul cerebral este deprivat de nutrienti si oxigen. In ambele situatii, are loc accidentul vascular cerebral. In plus, hipertensiunea poate afecta memoria, capacitatea de gandire, intelegere sau invatare.
Efecte asupra rinichilor
In cazul in care arterele care furnizeaza sangele catre rinichi sunt deteriorate, tesuturile renale nu vor primi cantitatea de sange de care au nevoie, iar rinichii isi vor pierde gradual abilitatea de a functiona. Astfel, poate aparea insuficienta renala, afectiune grava care necesita tratament medical (dializa) sau transplant renal.
Efecte asupra vederii
Hipertensiunea poate deteriora capilarele retinei, membrana din spatele ochiului pe care se focuseaza imaginea. Principalele simptome ale acestei conditii, cunoscute sub denumirea de retinopatie hipertensiva, includ durerile de cap si tulburarile de vedere. Netratata, afectiunea poate afecta serios vederea sau poate duce la orbire.
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicale
Tel: 0319300
Bucuresti, Str. Tony Bulandra Nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza
