Dermatografia - cauze, simptome, tratament

Actualizat: 20 Mai 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este dermatografia


Dermatografia este o afectiune tegumentara benigna, nepericuloasa. Aceasta se manifesta prin aparitia de semne cu sau fara relief, papulare, rosiatice, in urma scarpinarii pielii.

Orice presiune sau frictiune realizata la nivelul pielii poate cauza o astfel de reactie. Dermatografismul, urticaria dermatografica sau ,,scrierea tegumentara’’ sunt alte nume frecvent utilizate pentru a descrie acest fenomen.

Prevalenta

Dermatografia poate afecta pe oricine.

In orice caz, aveti sanse mai mari de a dezvolta dermatografie daca:
• Sunteti adolescent sau aveti varsta de pana la 30 de ani
• Aveti un tip de piele uscat
• Aveti dermatita sau istoric frecvent de dermatita

Sansele ca si dumneavoastra sa dezvoltati dermatografie cresc daca acest fenomen este intalnit si la alti membrii din familie, desi nu exista factori genetici implicati, ci mai degraba o sensibilitate tegumentara ce este transmisa in familie.

Dermatografia este o afectiune comuna, afectand intre 2% si 5% din populatia generala.

Semne si simptome

Dermatografia da semne ale pielii ce nu sunt dureroase, insa pot fi pruriginoase (cauzeaza mancarime). Totusi, pot aparea senzatii de disconfort pana la disparitia semnelor, adica dupa aproximativ 30 de minute.

Semnele si simptomele variaza de la pacient la pacient, insa cei mai multi vor avea o combinatie dintre:
• Leziuni sub forma de linii neregulate, in relief, discolorate: rosii, rozalii, violacee sau de culoarea pielii din jur. Aceste linii tegumentare pot aparea oriunde pe suprafata corpului si variaza ca si dimensiune, forma si numar
• Tumefiere tegumentara
• Semne de inflamatie: roseata, caldura locala
Prurit tegumentar in regiunea leziunilor (mancarime) ce dispare atunci cand dispar liniile dermatografice

Cauze

Medicii si cercetatorii nu sunt siguri care este mecanismul dermatografismului si nu se stie exact de ce unele persoane fac, iar altele nu.

Exista insa cativa factori ce pot creste riscul de a dezvolta leziuni dermatografice:
Alergiile frecvente si terenul atopic
• Exercitiile fizice ce implica transpiratii frecvente
• Caldura extrema sau frigul extrem
• Anumite medicamente precum penicilina
• Stresul
• Vibratiile frecvente aplicate asupra pielii Legatura dintre stres si dermatografie a fost studiata mai amanuntit de catre diverse centre medicale si cercetatori din mai multe domenii.

Stresul poate cauza sau cel putin poate agrava dermatografia, inducand episoade mai frecvente si mai neplacute. Astfel reducerea nivelului de stres zilnic poate preveni episoadele de dermatografie.

In procesul de cercetare a acestei afectiuni s-a luat in considerare deseori si teoria autoimunitatii.

Dermatografia poate fi si o consecinta a unui raspuns imun necorespunzator, exagerat. Acest principiu functioneaza in paralel cu prezenta alergenilor sau presiunii exagerate exercitate asupra pielii: atunci cand corpul suspicioneaza prezenta acestor factori induce raspunsul imun si astfel apar manifestarile cutanate dermatografice.

Persoanele cu dermatografism au cu siguranta o sensibilitate crescuta a pielii care se poate manifesta inclusiv prin producere mai usoara a ranilor sau dureri ce apar in urma unor stimuli ce nu ar trebui in mod normal sa produca durere.

Desi se poate intalni la mai multi membrii ai familiei, dermatografia nu este contagioasa si nu se poate transmite inter-uman.

Diagnostic

Medicul dermatolog si medicul de familie pot diagnostica dermatografia prin ,,agitarea’’ pielii. Acestia vor utiliza o spatula de lemn pentru a va scarpina, pentru a aplica presiune sau frictiune la nivelul pielii. Aparitia modificarilor tegumentare specifice va fi suficienta pentru a se stabili diagnosticul.

Pielea frecvent testata este cea de la nivelul bratelor si spatelui. Semnele dermatografice ar trebui sa apara la 5-7 minute de la aplicarea stimulilor, iar in primele 30-60 de minute ar trebui sa se retraga automat.

Tratament

Simptomele dermatografiei sunt de regula de intensitate medie si dispar de la sine, astfel ca majoritatea pacientilor nu apeleaza la tratamente specifice. In unele cazuri insa pruritul si disconfortul pot fi intense, aspectul poate fi deranjant si semnele pot avea durata mai mare de 30 de minute.

In aceste situatii pacientii pot apela la diverse tratamente simptomatice precum:
• Medicamente antihistaminice administrate oral, conform indicatiilor medicului sau farmacistului
• Solutii locale precum cremele, unguentele cu ingrediente calmante si hipoalergenice
• Creme hidratante ce pot fi aplicate inclusiv in lipsa semnelor, ca metoda de preventie

Atunci cand dermatografia este severa si nu raspunde la tratamentele uzuale, medicii pot lua in considerare tratamente imunosupresoare precum terapia biologica, cu administrare parenterala.

Scaderea nivelului de stres este o parte importanta in procesul de tratament al dermatografiei. Discutati cu medicul dumneavoastra sau apelati la un psihoterapeut pentru a va ajuta sa gasiti metode de relaxare si de gestionare a stresului.

Daca apelati la medicamente antihistaminice trebuie sa fiti precauti in ceea ce priveste efectele adverse. Desi se pot cumpara si administra fara sa fie nevoie de prescriptie medicala, antihistaminicele pot da efecte precum: gura uscata, ochi uscati, ameteli, dureri de cap, somnolenta, tuse.

Este important sa nu luati antihistaminice inainte de a va urca la volan sau de a desfasura alte activitati ce necesita concentrare.

Preventie

Dermatografia apare spontan la unele persoane, fara sa fie deseori implicat un factor extern. Pentru a preveni, pe cat posibil, aparitia episoadelor frecvente de dermatografie, incercati sa:
• Evitati scarpinarea excesiva a pielii
• Purtati intotdeauna haine din materiale naturale, calitative, care sa nu va stranga
• Evitati materialele alergenice precum lana
• Hidratati-va pielea de pe intreg corpul
• Evitati apa fierbinte sau foarte rece
• Utilizati un umidificator pentru camera in care dormiti
• Identificati factorii stresanti din viata dumneavoastra si invatati sa gestionati stresul zilnic

Prognostic

In general dermatografia nu lasa semne permanente si nu are consecinte asupra sanatatii. Disconfortul poate fi insa prelungit si cvasi-constant timp de cativa ani sau chiar pentru tot restul vietii. Desi nu exista un tratament unic vindecator, dermatografia poate fi tinuta sub control prin evitarea factorilor de risc si ingrijirea pielii sensibile.

Mergeti la medic daca simptomele nu trec in 60 de minute de la aparitie, sunt severe sau foarte deranjante.

Concluzie

Dermatografia afecteaza de regula persoanele tinere cu piele uscata si sensibila, fiind o afectiune benigna si fara consecinte grave asupra sanatatii. Semnele tegumentare pot fi insotite de simptome deranjante pentru pacient, insa tratamentul local si antihistaminic este eficient in ameliorarea acestora. Prognosticul este de cele mai multe ori favorabil.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dermatographia/symptoms-causes/syc-20371411
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17793-dermatographism-dermatographia

Sectiune sustinuta de: Advertisement

Citeste si despre:

9 ponturi pentru purtarea corecta a lentilelor de contact Cum sa ascundeti cu succes imperfectiunile pielii Cum ne putem feri de simptomele depresiei pe perioada iernii Cele mai ciudate simptome de sarcina Sindromul post-avort - simptome si tratament Uleiul de ficat de cod - un reper pentru sanatatea intregii familii, din 1854 Simptome la copii - semnificatii posibile Afectiuni renale fara simptome Avortul spontan - diagnostic, semne si simptome Viata ta poate depinde de ele: semne si simptome ale unor afectiuni grave Gastrita cronica la copii. Cauze, simptome si tratament