Simptome subtile ale infarctului miocardic

Ce este infarctul miocardic

Infarctul miocardic, cunoscut si ca atacul de cord, este o afectiune amenintatoare de viata, fiind provocata de intreruperea brusca a fluxului sangvin catre muschiul inimii (miocard).

Infarctul miocardic rezulta, de regula, in urma blocarii unei artere coronare. Blocajul poate fi cauzat de placa de aterom, o formatiune compusa In principal din lipide, colesterol si resturi celulare. Placa de aterom apare in cazul persoanelor cu o dieta bogata in lipide, cu exces de grasimi nesanatoase si de carbohidrati simpli. Aceasta afectiune poarta numele de ateroscleroza si este una dintre cauzele principale ale infarctului miocardic.

Semne si simptome

Desi exista cateva simptome specifice ale infarctului miocardic, acestea pot varia mult, de la persoana la persoana.

Cele mai comune simptome includ:
• Durere toracica, cu caracter de opresiune, ce dureaza mult
• Durere toracica ce iradiaza catre mandibula, spate, umar, bratul stang
• Dispnee
• Transpiratii
• Greata, varsaturi
• Anxietate
• Sentiment de slabiciune, ca inainte de lesin
• Palpitatii (batai cardiace rapide)
• Senzatie de ameteala, ca si cum "se invarte camera’’

Este important sa subliniem ca nu toti pacientii cu infarct miocardic au aceleasi simptome, acestea fiind variate ca si ordine, intensitate si caracter.

Apelati la 112

Daca simtiti ca experimentati un infarct miocardic, sunati imediat la 112, pentru ajutor medical de urgenta. Echipajele medicale mobile, de tipul Ambulanta si Smurd sunt prima solutie in situatiile acute, urgente, precum un infarct miocardic. Cu cat ajungeti mai repede Intr-o unitate medicala, cu atat este mai bine pentru muschiul cardiac, sansele de minimizare a leziunilor fiind mult mai mari.

Intr-o unitate spitaliceasca, se vor face anumite teste ce vor pune diagnosticul de infarct miocardic, tratamentul fiind astfel rapid instaurat. In cazurile extreme, infarctul miocardic se poate solda cu stop cardio-respirator, situatie ce impune resuscitare cardio-pulmonara de urgenta, facuta de echipaje instruite. Astfel, este esential sa stiti ca amanarea vizitei la medic nu este o solutie, infarctul miocardic fiind o adevarata urgenta medicala.

Factori de risc

Un declansator major al infarctului miocardic, dar si a altor afectiuni cardiace, este dieta bogata In grasimi. Alimentele puternic procesate, prajite, bogate in grasimi, duc In timp la aparitia aterosclerozei. Ateroscleroza reprezinta depunerea grasimilor la nivelul arterelor, alterandu-le structura si functia. De regula, persoanele diabetice sau obeze prezinta si ateroscleroza, deci si risc de infarct miocardic.

In plus fata de dieta nesanatoasa, hiperlipidica, urmatorii factori cresc semnificativ riscul de a face infarct miocardic:

• Hipertensiune arteriala. Fiind o afectiune a arterelor, poate favoriza aparitia aterosclerozei sau Inrautati o ateroscleroza deja existenta. Hipertensiunea arteriala afecteaza toate arterele din organism, inclusiv arterele mari (artere iliace, femurale, artera aorta).

• Hiperglicemie.  Glucoza prezenta In exces In sange devine o substanta iritanta, ce distruge structura vaselor de sange, inclusiv a arterelor coronare (arterele de la nivelul inimii). Hiperglicemia este caracteristica persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat.

• Fumatul.  Fumatul de tigari creste semnificativ riscul de infarct miocardic, precum si a altor afectiuni cardiovasculare. Riscul este proportional cu numarul de tigari fumate pe zi, respectiv cu numarul de ani In care ati fumat.

• Varsta. Riscul de a face un infarct miocardic creste cu varsta. Barbatii sunt mai susceptibili dupa varsta de 45 de ani, in timp ce femeile devin susceptibile de la varsta de 55 de ani.

• Sexul. Barbatii nu doar ca au risc mai mare de a dezvolta afectiuni cardiovasculare, dar experimenteaza aceste afectiuni mai devreme, in viata de adult tanar.

• Istoricul familial. Cu siguranta sunteti mai susceptibil la a face infarct miocardic daca aveti cazuri In familie, In special rude de gradul 1. Un semnal de alarma este daca aveti rude femei care au avut un infarct Inainte de 55 de ani, sau barbati care au avut infarct inainte de varsta de 45 de ani. In aceste cazuri, asigurati-va ca mergeti regulat la control medical cardiologic si ca evitati factorii de risc.

• Stresul.  Desi nu exista dovezi clare, stresul din viata de zi cu zi, dar si episoadele acute de stres si evenimente cu impact puternic emotional, pot creste riscul de evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic. Reducerea stresului si anxietatii cronice favorizeaza sanatatea cardiovasculara.

• Sedentarism. Sedentarismul este lipsa activitatii fizice, pe termen lung. Persoanele sedentare sunt predispuse la ateroscleroza si obezitate, dar si la disfunctii cardiace individuale, datorita unei lipse de ,,antrenament’’ al muschiului cardiac. Toti acesti factori cresc riscul de infarct miocardic.  

• Consumul de droguri.  Utilizarea anumitor substante de abuz, precum amfetamina sau cocaina, afecteaza sistemul cardiovascular. De asemenea, consumul ocazional sau cronic de droguri impacteaza sanatatea generala In mod negativ, afectand toate sistemele si organele.

• Preeclampsia. Daca aveti In antecedente preeclampsie sau orice crestere a tensiunii arteriale In timpul sarcinii, acestea pot creste riscul de infarct miocardic In viitor.

Recuperarea dupa infarct miocardic

In urma unui infarct miocardic, muschiul inimii (miocardul) este lezat, iar tesutul si vascularizatia sufera modificari, Intr-un anumit teritoriu. Acest lucru poate afecta ritmul inimii, forta de contractie si de ejectie a sangelui, dar poate afecta si vascularizatia periferica, ca de exemplu vascularizatia renala.

Recuperarea in urma unui infarct miocardic consta in actiuni ce ajuta la evitarea unui alt infarct din viitor. Acesti factori ajuta si la imbunatatirea sanatatii cardiovasculare, dar si a sanatatii generale.

• Activitate fizica. Discutati cu echipa medicala care se ocupa de dumneavoastra si stabiliti un program de exercitii potrivit. In functie de varsta, sex si starea de sanatate, activitatea fizica va fi de un anumit nivel si de o anumita frecventa. In general, pentru Imbunatatirea functiei cardiace se recomanda miscare usoara regulata, ideal zilnica, de cate 30-45 de minute. De asemenea, unele activitati grele, extreme, ce impun efort mare, vor fi evitate imediat dupa infarct.

• Alte modificari ale stilului de viata. Aceste modificari au scopul de a reduce si indeparta sedentarismul. Dieta sanatoasa, activitate fizica regulata, renunatul la fumat si reducerea stresului cotidian sunt modificari benefice pentru a reduce incidena unui nou infarct miocardic. Puteti apela cu Incredere la un nutriionist-dietetician si chiar un atrenor personal sau fizioterapeut, pentru Imbunatatirea conditiei fizice.

• Medicatie corecta. Administrarea stricta a medicamentelor prescrise de catre medic vor Imbunatati, pe termen lung, functia cardiaca. Nu este recomandat sa va auto-asministrai medicamente pentru inima, ci doar cele recomandate de catre medic, In dozele indicate de acesta.

Concluzie

Infarctul miocardic poate aparea la orice varsta si orice sex, dar este mai probabil in randul persoanelor ce prezinta anumiti factori de risc. Desi simptomele nu sunt mereu specifice si alarmante, este ideal sa apelati la ajutor medical de urgenta Inca de la cele mai mici semne, pentru a evita complicatii severe.

Bibliografie
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/heart-attack
https://www.healthline.com/health/acute-myocardial-infarction

Programeaza-te rapid

Dr. Daniela Badea
Memormed- Cuza - Bucuresti

Dr. Ionita Oana Raluca
Spitalul Nord Pipera - Bucuresti

Dr. Voiculescu Delia
Angiomedica - Bucuresti