Sindromul alcoolismului fetal
Dr. Butila Liana Maria
Medic Specialist in Pediatrie
Efectele nocive ale alcoolului
Alcoolul consumat in timpul sarcinii are un efect nociv asupra dezvoltarii normale a fetusului. Femeile insarcinate care consuma alcool pe perioada gestatiei, trebuie sa stie ca alcoolul ingerat trece de bariera materno-fetala (zona unde are loc schimbul de substante intre mama si fat, situata la nivelul placentei), astfel ca acesta ajunge in sangele si celulele fatului.
Efectele nocive ale alcoolului se exercita cu predilectie la nivelul sistemului nervos, tesut cu afinitate mare pentru alcool.
Cuprins articol
Care este cantitatea de alcool permisa pe parcursul sarcinii?
Studiile medicale arata ca un consum exagerat de alcool are efecte severe asupra fatului in dezvoltare. Totusi, parerile sunt impartite in cazul unui consum redus de alcool pe parcursul sarcinii, fiind destul de dificil de cuantificat cantitatea de alcool potential nociva datorita diferentelor fizice si comportamentale dintre femei.
Specialistii din SUA si asociatiile de obstetrica si ginecologie sustin abstinenta la alcool pe tot parcursul sarcinii.
Efectele pe care le are alcoolul asupra fatului depind de mai multi factori si anume:
- varsta gestationala, cantitatea precum si numarul episoadelor de consum de alcool. Cele mai severe efecte sunt datorate consumului cronic de alcool (mai mult de 5 bauturi la o singura ocazie)
- asocierea altor toxice pecum drogurile, medicamentele, fumul de tigara, cresc de asemenea riscul unor afectiuni fetale
- probleme de sanatate acute sau cronice ale mamei
- mostenirea genetica a fetusului, astfel ca la aceeasi cantitate de alcool consumata, riscul aparitiei problemelor asociate sindromului de alcoolism fetal este mai mare in unele cazuri decat in altele. Nu se cunoaste mecanismul exact de actiune al acestor factori dar se presupune o posibila implicare a unor factori genetici.
Care sunt implicatiile consumului de alcool la gravide?
Orice femeie care este ingrijorata in privinta consumului de alcool pe parcursul sarcinii trebuie sa apeleze la sfatul unui medic (medic de familie) care poate sa-i explice implicatiile consumului de alcool in aceasta perioada.
Onestitatea pacientei in legatura cu consumul de alcool este extrem de importanta deoarece ofera posibilitatea unui diagnostic precoce a sindromului alcoolismului fetal imediat dupa nastere.
Cu cat diagnosticul este mai precoce cu atat sansele unei dezvoltari fizice si psihice normale sunt mai mari. Este indicat ca femeile cu alcoolism cronic sa apeleze la ajutor specializat pentru a trata aceasta afectiune (prin consiliere psihologica sau dezintoxicare) inaintea unei posibile sarcini.
Simptome
Semnele si simptomele sindromului alcoolismului fetal includ:
- trasaturi faciale caracteristice precum dimensiuni mici ale capului si ochilor, deschizatura mica a ploapelor, nas mic si tuguiat, sant nazo-labial sters si buza superioara ingusta. Aceste trasaturi devin mai evidente odata cu inaintarea in varsta (sunt evidentiabile la 2-3 ani). La varsta adolescentei si maturitatii, aceste caracteristici faciale se estompeaza, o caracteristica remanenta a acestui sindrom, fiind nasul neobisnuit de mare
- greutate mica la nastere si retard staturo-ponderal. Copii nascuti din mame care au consumat alcool pe parcursul nasterii au de obicei o greutate la nastere mai mica de 2500 grame. Copii cu sindrom de alcoolism fetal mai putin sever au o greutate mai mare la nastere decat cei cu un sindrom sever, insa greutatea acestora este mai mica decat media nou-nascutilor proveniti din sarcini normale
- tulburari ale sistemului nervos central, primele semne de afectare neurologica sunt tonusul muscular diminuat si slaba coordonare a miscarilor. De asemenea copii expusi la alcool inaintea nasterii pot prezenta tremor, forta musculara a pumnului diminuata (reflex de apucare diminuat) precum si deterioararea coordonarii intre simtul vizual si miscarile mainii
- tulburari cognitive si comportamentale, nou-nascuti cu afectare severa datorata consumului de alcool pe parcursul sarcinii pot prezenta dupa nastere iritabilitate, probleme la supt precum si tulburari de atasament legate de persoanele care il ingrjesc. La varsta scolara apar si probleme comportamentale, cognitive (de invatare) precum si diminuarea atentiei
- defecte congenitale structurale apar la nivelul ochilor, urechilor, inimii, tractului urinar si sistemului osos.
Diagnostic diferential
Unele afectiuni au simptome similare sindromului alcoolismului fetal si sunt datorate:
• tratamentului cronic cu hidantoin (antiepileptic) utilizat de mamele cu epilepsie poate determina un sindrom asemanator celui datorat consumului de alcool pe parcursul sarcinii
• unor afectiuni genetice cu simptome manifestate imediat dupa nastere.
Investigatii
Diagnosticul sindromului alcoolismului fetal poate fi diagnosticat de medicul pediadru prin efectuarea urmatoarelor teste si investigatii:
• anamneza si istoricul medical, atat al mamei cat si al copilului. Mama este intrebata daca a consumat alcool pe parcursul sarcinii, iar daca a facut-o, cat de des si in ce cantitate.
• Istoricul medical al copilului include o recapitulare a parametrilor de crestere, abilitatile fizice precum evaluarea coordonarii vizuale cu miscarea mainii, evidentierea eventualelor tulbuari cognitive (nu poate fii atent la gradinita sau scoala, invata greu sa citesca si sa scrie, memoreza cu greutate), sau comportamentale (iritabilitate)
• examenul clinic general al copilului, prin masurarea regulata a parametrilor fizici (inaltime greutate, circumferinta craniana), de asemenea se pot observa trasaturile faciale carasteristice sindromului alcoolismului fetal.
• Caracteristicile fizionomiei specifice sindromului alcoolismului fetal, pot varia de la simptome si semne usoare, pana la severe. Uneori, sunt necesari cativa ani de la nastere pana la identificarea acestor caracteristici faciale, lucru frecvent intalnit in cazul simptomelor comportamentale, care sunt evidentiate la varsta scolara. Defectele congenitale, precum si restul tulburarilor caracteristice sindromului, care sunt moderate sau grave, sunt de obicei diagnosticate in primii 2-3 ani de viata.
Screeningul alcoolismului fetal se realizeaza si in cazul copiilor care nu prezinta simptome si semne specifice la ecografie si imediat dupa nastere, daca se cunoaste consumul de alcool al mamei. Copilul trebuie investigat, regulat, pana la varsta de 3 ani, pentru a identifica eventualele semne secundare consumului de alcool al mamei.
Analiza cromozomiala (testarea genetica), este o metoda nou folosita in diagnosticul diferential al alcoolismului fetal (eliminare unor alte afectiuni care pot prezenta semne si simptome asemanatoare).
Tratament
Tratamentul sindromului alcoolismului fetal depinde in primul rand de varsta la care s-a realizat diagnosticul.
Tratament initial
Este indicat in momentul suspiciunii alcoolismului fetal, confirmarea diagnosticului precum si tratamentul initial trebuie sa fie efectuate de un pediatru cu experienta in aceasta patologie.
Experienta medicului este utila in identificarea precoce a simptomelor, precum si in initiere unui tratament corect, precum si in identificarea si tratarea unei probleme legate de consumul de alcool.
Ingrijirea copiilor cu alcoolism cronic este destul de dificila si necesita rabdare. Copii sunt irascibili, nelinistiti si sunt sensibili la stimuli vizuali si auditivi, de aceea este important ca parintii sa-i ofere acestuia un ambient placut, linistit. Unii copii pot avea de asemenea probleme la supt, astfel ca alimentatia poate deveni dificila, in special la varste mici.
In cazul copiilor cu alcoolism fetal este recomandata atentia speciala in legatura cu tulburarile cognitive care pot aparea, astfel ca parintii trebuie sa-si aloce timp suficient pentru a-i ajuta in procesul de invatare (acesti copii invata greu citiul, scrisul, deseori nu se pot concentra si nu pot fi atenti).
Tratament de intretinere
Tratamentul copiilor cu alcoolism fetal are un impact destul de important asupra dezvoltarii normale a copilului, deoarece odata diagnosticat, sunt necesare consulturi medicale regulate.
Nou nascutii, sugarii si copiii mici, necesita suport special pentru o dezvoltare fizica si psihica normala. Copiii mai mari necesita terapie ocupationala, educationala si eventual tratament logopedic (pentru dezvoltarea si corectarea vorbirii).
Scolarii au nevoie de asemenea de suport educational pentru corectarea tulburarilor cognitive (de invatare), de concentrare, atentie, precum si terapie comportamentala (pentru controlul iritabilitatii si nervozitatii).
Majoriattea adolescentilor si adultilor cu antecedente de alcoolism fetal, sunt capabili sa desfasoare activitati fara suparaveghere specializata, un numar mici de adulti cu sechele de alcoolism fetal sever, pot avea nevoie de supraveghere in anumite activitati pe care le desfasoara (la locul de munca).
In unele cazuri, tratamentul alcoolismul fetal poate include consiliere psihologica sau tratament medicamentos, pentru ameliorarea simptomelor psihice. In general efectele alcoolului asupra organismului pot avea diferite efecte asupra psihicului, astfel poate sa apara sindromul deficitului de atentie cu hipereactivitate, depresia, anxietatea sau dependenta de alcool sau alte toxice.
Copiii cu probleme de vedere necesita purtarea unor ochelari corectori, iar in cazul copiilor cu diferite defecte congenitale anatomice, este recomandat tratamentul chirurgical.
Expunerea precoce la alcool poate avea efecte nedorite asupra personalitatii si respectului de sine.
Tratament in cazul agravarii bolii
In cazul in care simptomele nu se amelioreaza sau in cazul in care apar simptome noi, este necesar un control medical amanuntit. Evaluarea pacientului poate avea ca recomandari alte investigatii suplimentare, terapie comportamentala iar in cazurile grave, suport social suplimentar.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Parintii trebuie sa invete sa aibe grija de copii cu alcoolism fetal, acest lucru necesita timp si multa rabdare precum si diferite cunostinte legate de tratamentul acestei afectiuni.
Un copil cu alcoolism fetal poate fi sensibil la stimulii externi (la atingere, sunete, stimuli vizuali), are probleme la supt (alimentatie fiind dificila mai ales la varste mici) si de asemenea are tulburari cognitive (de invatare) si comportamentale (iritabilitate). In cazul in care copilul este agitat, prezinta iritabilitateaccentuata, este recomandata mutarea lui intr-o camera intunecoasa si linistita.
De asemenea, trebuie evitate locurile aglomerate, galagioase. In cazul in care alimentatia este dificila, sunt recomandate administrarea unor mese dese, mici cantitativ; sugarii cu probleme la supt trebuie sa fie hraniti cu ajutorul unei tetine folosite in hranirea copiilor prematuri.
Copiii prescolari si scolari, trebuie incurajati sa fie cat mai independenti si de asemenea sa aiba un comportament social normal.
Parintii trebuie sa fie constienti ca acesti copii, necesita controale medicale regulate, cu scopul monitorizarii efectelor pe care le poate avea expunerea la alcool, in timp. Tratarea precoce a simptomelor alcooolismului fetal, este extrem de importanta pentru ca reduce semnificativ aparitia unor complicatii comportamentale si de dezvoltare.
Adolescentii si adultii tineri trebuie sa se adapteze la responsabilitatile vietii, astfel ca uneori este necesara consilierea pihologica pentru a putea depasi anumite probleme psihice, precum depresia.
Profilaxie
Nici un tratament nu poate preveni efectele nedorite ale alcoolului si de asemenea nici un tratament nu poate reduce aceste efecte asupra fetusului. Leziunile provocate de expunerea la alcool sunt de asemenea, ireversibile.
Singura metoda de prevenire a sindromului alcoolismului fetal, este abstinenta mamei la consumul de etanol (alcool).
