Patologiile glandelor suprarenale

Actualizat: 07 Februarie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce sunt glandele suprarenale


Exista multe patologii ce pot induce disfunctii ale glandelor suprarenale, numite si glande adrenale.

Glandele suprarenale sau adrenale sunt mici si de forma triunghiulara, fiind localizate deasupra fiecarui rinichi. Rolul lor principal este in secretia unor hormoni specifici ce mentin metabolismul, presiunea arteriala, sistemul imun si raspunsul la stres in limite normale si in echilibru.

Atunci cand sunt secretati prea multi sau prea putini din acesti hormoni se instaleaza afectiuni ale glandelor suprarenale. Cortizolul, adrenalina si aldosteronul sunt cei mai cunoscuti hormoni secretati la acest nivel.

Tipuri de patologii

Dintre multiplele tipuri de patologii asociate cu disfunctii suprarenale, cele mai comune sunt bolile endocrine.

Acestea includ:
Boala Addison, numita si insuficienta adrenala. In aceasta patologie endocrina nu este secretat suficient cortizol si/sau aldosteron
• Insuficienta adrenala secundara. Spre deosebire de sindromul Cushing, in acest caz nivelul de hormoni scade ca si efect secundar a unei cresteri anterioare.
Sindromul Cushing. Nivelurile de cortizol sunt prea mari. Poate aparea si iatrogen, atunci cand se administreaza prea mult cortizol pentru o alta afectiune medicala
• Hiperplazie adrenala congenitala. Termenul de hiperplazie se refera la inmultirea si cresterea in volum a celulelor glandei, iar congenital inseamna ca este prezenta de la nastere.
• Hiperaldosteronism primar. In cadrul acesteia se secreta prea mult aldosteron, ceea ce duce la cresterea tensiunii arteriale si la pierderi de electroliti, in special potasiu

O alta categorie de patologii adrenale o reprezinta cele induse de o tumora la nivelul glandei.

Tumorile mai frecvente sunt:
• Tumorile pur adrenale, de regula necanceroase dar care induc dezechilibru hormonal
• Carcinom adrenocortical. Un tip de cancer cu originea in stratul exterior al glandei suprarenale
Feocromocitom. O tumora ce secreta, independent de restul organismului, adrenalina si noradrenalina
• Tumori pituitare. Glandele suprarenale sunt controlate permanent de catre epifiza, numita si glanda pituitara. Epifiza este o structura cerebrala si poate dezvolta tumori, influentand si alterand astfel secretia glandelor suprarenale.

Un fenomen specific este criza adrenala, fiind o urgenta medicala. Este cea mai serioasa complicatie a insuficientei adrenale si apare atunci cand nivelul de cortizol este scazut sever.

Simptomele includ:
• Durere in partea inferioara a corpului, ce apare brusc
• Crize de varsaturi, diaree
• Slabiciune generalizata
• Confuzie, tulburari mentale, pierderea starii de constienta
Hipoglicemie
• Hipotensiune arteriala

Pacientii cu insuficienta adrenala sunt sfatuiti sa aiba seringi preumplute cu glucocorticoizi pe care le pot folosi imediat in caz de aparitie a acestor simptome, pentru a evita consecintele severe.

Factori de risc

In multe cazuri, patologiile suprarenale apar fara o cauza bine cunoscuta. Totusi, o buna parte dintre acestea sunt asociate cu istoricul familial si deci factorii genetici. Alte tipuri sunt influentate de administrarea cortizolului ca medicament, acesta fiind utilizat in multe patologii ca si tratament de scurta durata.

Cauze

Patologiile glandelor suprarenale sunt cauzate de probleme morfologice ale glandelor, fiind prezente in majoritatea cazurilor modificari tisulare si celulare ce induc secretii anormale de hormoni.

Modificarile glandelor suprarenale pot induce fie cresterea secretiei hormonale, fie scaderea acesteia. Patologiile si in special tumorile epifizei reprezinta o alta cauza de afectiuni suprarenale. Terenul genetic poate fi un factor de risc important, insa acestea nu sunt considerate patologii pur genetice.

Semne si simptome

Simptomele patologiilor adrenale variaza in functie de ce hormoni sunt implicati si in functie de scaderea sau cresterea nivelului hormonal. Multe dintre semne si simptome sunt asemanatoare cu cele ale altor patologii, astfel ca diagnosticul diferential trebuie intotdeauna facut atent.

Nivelul crescut de cortizol, precum in boala Cushing, induce simptomele urmatoare:
• Obezitate a partii superioare a corpului, numita si obezitate abdominala
• Oboseala, confuzie
• Hipertensiune arteriala nou aparuta
Diabet zaharat nou instalat
• Tendinta la vanatai frecvente, in urma celor mai mici lovituri
• Vergeturi violacee pe abdomen

Nivelul crescut de aldosteron induce:
• Hipertensiune arteriala
• Hipopotasemie (valori scazute ale potasiului in sange)
• Slabiciune generalizata
• Durere si spasme musculare

Nivelul crescut de hormoni sexuali va induce simptome specifice feminine sau masculine precum:
• Cresterea parului facial sau chelirea
• Dezvoltarea acneei
• Ingrosarea vocii
• Cresterea masei musculare

Diagnostic

Medicul dumneavoastra va incepe prin cateva intrebari cu privire la simptome, pentru a se orienta in directia potrivita.

Medicul endocrinolog este cel ce poate stabili diagnosticul final si ulterior prescrie tratament. Testele paraclinice vor avea ca scop dozarea nivelului hormonal in diferite momente ale zilei, din sange, saliva si urina.

Daca este suspicionata o tumora, se vor realiza si teste imagistice precum RMN, CT sau teste nucleare.

Tratament

Tratamentul este specializat in functie de afectiune. Majoritatea patologiilor necesita tratament hormonal care sa regleze nivelul din organism, iar interventiile chirurgicale sau radioterapia pot fi necesare in cazul tumorilor suprarenale sau epifizare.

Riscuri si complicatii

Intrucat hormonii glandelor suprarenale controleaza multe functii importante din organism, dezechilibrele severe sau indelungate pot cauza complicatii severe. Criza adrenala este una dintre cele mai serioase complicatii, fiind amenintatoare de viata. Aceste complicatii apar insa doar in cazul lipsei tratamentului.

Preventie

Avand in vedere faptul ca medicii si cercetatorii nu stiu mecanismul exact prin care unii pacienti fac aceste patologii adrenale, preventia nu pare sa fie posibila. Administrarea externa a hormonilor, fie in scopuri medicale fie in alte scopuri, trebuie insa intotdeauna controlata medical si farmacologic. Astfel se pot preveni dezechilibrele hormonale induse din exterior.

Cand ar trebui sa mergeti la medic

Consultul medical este necesar atunci cand aveti simptome care va ingrijoreaza, cu sau fara un diagnostic deja stabilit de patologie suprarenala.

Simptomele cele mai frecvente care sunt prezente la inceput si care necesita un consult medical sunt:
• Pierderea in greutate neintentionata sau castigul brusc in greutate
• Oboseala accentuata
• Durere severa inexplicabila
• Modificari ale cresterii parului
• Modificari tegumentare

Daca aveti insuficienta adrenala, medicul va poate prescrie un corticoid injectabil pe care sa il luati mereu cu dumneavoastra si va va invata cum puteti sa va faceti singur injectia. Daca sunt prezente semne si simptome acute, specifice unei crize adrenale, apelati la ajutor medical de urgenta.

Concluzie

Glandele suprarenale sau adrenale joaca un rol important in buna functionare a organismului. Diversele patologii vor duce la dezechilibre hormonale ce se manifesta mai mult sau mai putin sever. Tratamentul se alege specific in functie de tipul modificarii hormonale, severitatea acesteia si cauza suspicionata. Mergeti la medic oricand apar simptome, pentru a identifica aceste tulburari hormonale din timp.

Bibliografie
https://ucfhealth.com/our-services/endocrinology/types-of-adrenal-gland-disorders-symptoms-treatment/
https://medlineplus.gov/adrenalglanddisorders.html
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16717-adrenal-disorders


Citeste si despre:

Ecografia abdominala - ce patologii se pot depista? Intarirea organismului in conditii de stres si oboseala Cand devine daunator cortizolul? Hipopituitarismul Cauze si factori de risc pentru tulburarile endocrine Ce afectiuni pot fi detectate cu ajutorul unui RMN cerebral Ce trebuie sa stim despre biopsia renala Tulburarile endocrine la copii Testul de supresie la dexametazona Tumorile maduvei spinarii Hiperplazia congenitala a glandelor suprarenale