Afectiuni ale aparatului reproducator masculin

Aparatul reproducator masculin – anatomie si fiziologie

Aparatul reproducator masculin este parte importanta a mecanismului de reproducere umana si este format din organe sexuale localizate atat in interiorul, precum si in exteriorul pelvisului, cu rol in copulatie (penisul) si in producerea de spermatozoizi (testiculele). Pe langa acestea, sistemul reproducator masculin mai contine canalele deferente, epididimul si glande accesorii care completeaza si sustin functionarea acestuia.

Gama afectiunilor aparatului genital masculin este vasta, pornind de la cele de natura traumatica frecvent intalnite in cazul organelor sexuale masculine externe, pana la probleme medicale infectioase, tumorale sau degenerative cu localizare in sfera aceasta.

Disfunctii ale aparatului reproducator masculin

Traumatismele locale sunt o consecinta a accidentarilor care se pot produce cu diverse ocazii la locul de munca, in practicarea sporturilor de contact, cadere de la inaltime sau de pe bicicleta.

Malformatiile congenitale, singure, insa de multe ori alaturi de alte afectiuni in cadrul unor sindroame, pot surveni si la nivelul sistemului genital masculin. Des intalnit in practica medicala este hipospadiasul, o malformatie congenitala in cadrul careia meatul urinar nu se deschide la nivelul glandului penian, ci sub acesta, la radacina penisului sau pe partea lui posterioara.

Diagnosticul este usor de stabilit inca de la nastere si necesita tratament chirurgical. O posibila complicatie a acestei afectiuni pe termen lung este ejacularea retrograda. Criptorhidia este o alta patologie congenitala a aparatului genital masculin in cazul careia testiculul nu coboara in sacul scrotal prin canalul inghinal. Necesitatea stabilirii diagnosticului, precum si a remedierii acestei malformatii congenitale este grabita de posibilitatea degenerarii tumoarale a acestuia, un testicul necoborat crescand sansele de aparitie a cancerului testicular.

Decalotarea si recalotarea glandului penian determina afectiuni ale preputului, intalnite sub denumirea de fimoza si parafimoza. Fimoza este cauzata de aderente intre gland si preput sau de prezenta unui inel stenotic la nivelul acestuia, astfel incat decalotarea este dificila si dureroasa sau chiar imposibila. Parafimoza vine ca o complicatie a fimozei cand decalotarea s-a putut realiza, insa glandul penian este edematiat, preputul partial retractat, iar recalotarea nu se mai poate produce, motiv pentru care este nevoie de interventie medicala de specialitate. O alta urgenta medicala din sfera aceasta este torsiunea de testicul, iar pentru prevenirea complicatiilor in timp, aceasta este bine sa fie realizata in primele 6 ore de la aparitia simptomelor.

Initial, testiculele sunt localizate in cavitatea abdominala, migrand dupa nastere in sacul scrotal, strabatand structuri fascio-musculare la nivel inghinal. In unele cazuri, acest aspect fiziologic poate slabi structurile anatomice implicate, consecinta fiind producerea herniilor inghinale care necesita reducere si interventie chirurgicala in functie de nivelul de severitate.

Afectiunile de natura infectioasa ale sistemului reproducator masculin sunt frecvent intalnite in practica medicala, marea majoritate survenind ca urmare a bolilor cu transmitere sexuala (BTS), motiv pentru care diagnosticul corect si administrarea tratamentului adecvat necesita investigarea ambilor parteneri. Important este de mentionat necesitatea initierii precoce a tratamentului pentru prevenirea unor eventuale complicatii pe termen lung care pot merge pana la infertilitate.

Agentii patogeni infectiosi sunt multipli (Chlamydia trachomatis, Treponema pallidum, N. gonorrhea, virusurile herpetice etc.). De asemenea, acestia se pot cantona la oricare nivel al aparatului genital masculin, determinand infectii specifice precum : balanita (la nivelul glandului penian), prostita (preput), uretrita (uretra), epididimita (epididim), orhita (testicul). De multe ori, uretra este prima implicata, iar de aici, infectiile se pot propaga pe traiect descendent sau ascendent.

Componenta neuro-vasculara a sistemului reproducator masculin poate suferi si aceasta diferite afectiuni medicale. Disfunctiile erectile sunt in acest context, patologii complexe cu determinism anatomo-functional, dar care implica de multe ori si latura afectiv-emotionala, astfel incat gestionarea lor necesita investigatii minutioase, experienta si o buna colaborare intre medicul specialist si pacient.

Exista doua categorii majore de disfunctii erectile, atat prin deficit de functie, cat si prin exces. In prima categorie intra disfunctiile prin imposibilitatea obtinerii sau mentinerii unei erectii normale ca urmare a afectarii componentei vasculare (corpii cavernosi primesc un flux de sange insuficient). Excesul functional defineste priapismul, o urgenta medicala cauzata de imposibilitatea de a iesi din starea de erectie pentru o durata mai mare de timp decat ar fi normal.

In cadrul afectiunilor aparatului reproducator masculin poate fi intalnita si patologia tumorala. Aceasta poate fi de natura benigna (hiperplazia benigna de prostata - HBP) sau maligna (cancer de prostata). Pentru a exclude orice suspiciune, tumefierile prezente la nivelul organelor genitale externe in cazul cancerului testicular sau a celui penian, precum si evaluarea prostatei, necesita investigatii in cadrul unui consult de specialitate.

Simptomatologie si diagnostic

Tabloul clinic in afectiunile sferei genitale masculine depinde de etiologia patologiei in cauza. Traumatismele locale sunt caracterizate de durere intensa, tumefiere, hematoame si echimoze. Torsiunile de testicul sunt, de asemenea, caracterizate de durere dificil de suportat, la fel fiind si situatia disfunctiilor erectile de tipul priapismului.

Herniile inghinale sunt observate la examenul clinic drept formatiuni tumorale la nivelul peretelui abdominal inferior, care isi modifica dimensiunile la tuse, stranut sau efort fizic.

Patologia infectioasa, pe langa secretiile locale, modificarile cutanate din sfera genitala (eritem, prurit, tumefiere etc.), se insotesc si de afectarea starii generale. Febra, starea de oboseala, posibila pierdere ponderala si implicarea altor sisteme de organe (tract respirator, afectare hepatica, renala sau cardio-vasculara) sunt printre manifestarile care completeaza tabloul clinic al patologiei infectioase in cazul aparatului reproducator masculin.

Afectiunile tumorale nu se manifesta semnificativ din punct de vedere clinic decat in stadiile mai avansate. Hiperplaziile benigne de prostata, in special cele voluminoase, ridica suspiciunea prezentei lor odata cu perturbarea mictiunii, cand dimensiunile lor cauzeaza obstructii ale tractului urinar. In afectiunile maligne, deficitul ponderal survenit in timp scurt si inexplicabil, precum si o simptomatologie similara HBP, pot fi uneori singurele manifestari, insa in fazele mai avansate ale bolii.

Diagnosticul se bazeaza pe acuzele medicale ale pacientului, examenul clinic local, in functie de care se efectueaza teste serologice pentru determinarea agentilor patogeni in cazul patologiei infectioase, markeri tumorali in afectiunile tumorale. De asemenea, investigatiile imagistice de tip computer tomograf (CT) si rezonanta magnetica (RMN) ajuta la stabilirea diagnosticului de certitudine, in special in cazul patologiilor tumorale sau a celor traumatice complicate.

Tratament

Patologiile traumatice pot necesita tratament simptomatic (antialgice, aplicare de gheata local) si se vindeca fara a lasa sechele. Antibioterapia sau medicatia antivirala este necesara afectiunilor infectioase, alaturi de tratamentul simptomatic in functie de manifestarile prezentate de pacient. Patologia tumorala beneficiaza de interventie chirurgicala, la fel si urgentele medicale precum torsiunea de testicul, priapismul si patologiile preputului.

Preventie, sfaturi si recomandari

Evitarea pe cat posibil a accidentarilor este recomandata in prevenirea patologiei traumatice a aparatului genital masculin. In ceea ce priveste afectiunile infectioase, limitarea numarului de parteneri si contactele sexuale protejate au un rol important in prevenirea acestora.

Totodata, asa cum femeilor le este recomandata autoexaminarea glandei mamare, similar se recomanda autoevaluarea testiculelor, lunar, pentru depistarea in timp util a modificarilor care pot surveni (tumefieri, noduli, testicul absent din sacul scrotal).

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-ejaculation/symptoms-causes/syc-20354900
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21113573/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/prostatitis/symptoms-causes/syc-20355766