Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Rotula, intalnita si sub denumirea de patela, este un os scurt din structura scheletului uman, rotund, aplatizat antero-posterior, localizat la nivelul genunchiului in portiunea inferioara a femurului si sustinut de tendonul muschiului cvadriceps.
Aceasta este simtita ca o proeminenta in regiunea anterioara a genunchiului si poate fi examinata prin palpare si inspectie.
Asemenea celorlalte oase din scheletul uman, si rotula poate suferi fracturi sau deplasari prin afectarea structurilor ligamentare sau tendinoase care au rolul de a-i oferi stabilitate si mobilitate.
Deplasarea rotulei reprezinta iesirea acesteia in exterior fata de pozitia sa normala. Acest lucru se intampla cand tesuturile responsabile de sustinerea ei sunt fie intinse peste limita suportabila, fie sufera rupturi. Schimbarea brusca a directiei de miscare sau traumatismele care actioneaza in mod direct, afecteaza aceste tesuturi si conduc la aparitia luxatiei de rotula.
Luxatia de rotula poate surveni atat in cazul copiilor, cat si odata cu inaintarea in varsta prin slabirea structurilor ligamentare, tendinoase sau musculare.
Anatomia femurului in ceea ce priveste rotatia si adancimea santului in care este pozitionata rotula pot contribui la dislocare de rotula. Daca acest sant este mai putin accentuat, poate predispune la instabilitatea patelei, iar in cazul unor miscari bruste, aceasta se poate disloca.
Laxitatea sau ruptura ligamentului patelo-femural lateral produce, de asemenea, deplasarea patelei din pozitia sa anatomica. Aceasta se intampla in cazul sportivilor aflati in miscare/ alergare care sufera o lovitura la nivelul genunchiului, moment in care patela va fi luxat in lateral. Acelasi efect se produce si ca urmare a rasucirii bruste la nivelul genunchiului, atunci cand ligamentul patelo-femural lateral nu reuseste sa faca fata tensiunii la care este supus si se va rupe, patela fiind deplasata in directia opusa.
Pozitionarea prea inalta a rotulei fata de capatul inferior al femurului, o face mai susceptibila la riscul de a suferi dislocari/ luxatii.
In unele cazuri, copiii se nasc cu o structura mai slaba a ligamentelor patelare, fapt care ii face mai predispusi la instabilitatea rotulei in cazul unor miscari mai bruste si creste riscul de dislocare a patelei. Un alt factor predispozant este slabiciunea musculaturii asa cum se intalneste in cazul copiilor nascuti cu sindrom Down sau cu distrofii musculare.
In ceea ce ii priveste pe adulti, traumatismele reprezinta principala cauza a aparitiei dislocarii de rotula. Loviturile din lateral, intoarcerile bruste, rasucirile predispun la luxatia rotulei. De asemenea, aceasta poate sa apara o singura data cu o simptomatologie mai zgomotoasa, insa afectiunea se poate repeta.
Un prim indiciu al deplasarii de rotula este vizibil la inspectia acesteia prin observarea pozitiei nefiresti a acesteia. Persoanele care sufera aceasta afectiune se vor prezenta cu durere brusca, severa la nivelul genunchiului si senzatie de disconfort.
Mobilitatea va fi afectata, pacientul avand dificultati in a-si indrepta genunchiul, iar la nivel local pot sa apara manifestari de tip inflamator precum caldura locala, durere si tumefiere.
In majoritatea cazurilor, deplasarea de rotula nu este o patologie severa, aceasta putand sa se repozitioneze singura spontan, iar uneori, pacientul nici nu realizeaza ca rotula a fost deplasata pentru scurt timp si s-a repozitionat spontan.
Evaluarea medicala este importanta pentru verificarea repozitionarii corecte a acesteia, iar in situatia in care aceasta nu reintra in pozitia sa normala, acest lucru va necesita ingrijirea specialistilor din domeniul sanitar.
Anamneza si inspectia locala sunt punctele de plecare in cazul diagnosticului unei deplasari de rotula. Medicul va intreba pacientul despre existenta unui traumatism la nivelul genunchiului sau despre evenimentele premergatoare deplasarii rotulei. Simptomatologia descrisa de pacient ofera detalii pentru continuarea investigatiilor necesare.
Se realizeaza teste pentru evaluarea mobilitatii articulatiei genunchiului in functie de nivelul suportat de pacient si a sensibilitatii locale. In ceea ce priveste evaluarea imagistica, efectuarea radiografiilor din doua incidente (latero-lateral, antero-posterior) ofera detalii despre anomaliile structurilor din componenta genunchilor. O alta examinare utilizata pentru precizia diagnosticului este reprezentata de imagistica prin rezonanta magnetica (MRI), in cadrul careia se realizeaza o imagine mai detaliata a tesuturilor moi ( tendoane, muschi, ligamente) din jurul articulatiei genunchiului.
Asa cum a fost mentionat anterior, dislocarea de rotula se poate remedia de la sine, patela reintrand spontan in pozitia sa fireasca. In situatia in care aceasta ramane dislocata, pacientul se va prezenta la spital in regim de urgenta unde aceasta va fi repozitionata la locul sau.
Persoanei care sufera aceasta afectiune i se administreaza in prealabil, medicatie pentru calmarea durerii si reducerea inflamatiei locale in corelatie cu posibilitatea utilizarii acestora tinand cont de comorbiditatile pacientului (patologii cardiovasculare, boli renale sau afectiuni hepatice). Ulterior, utilizand o presiune din exterior, patela va fi readusa din exterior in pozitia sa fireasca.
Dupa repozitionare, un alt element important in cadrul tratamentului dislocarii de rotula este perioada de recuperare, aceasta constand in imobilizarea regiunii genunchiului pentru un timp de 3-6 saptamani. Pentru imobilizare se vor folosi orteze, iar pacientului i se va recomanda sa puna cat mai putin efort pe genunchiul afectat, utilizarea unor instrumente de sustinere precum carjele, fiind utile in acest sens.
Radiografiile de control se vor efectua cu scopul de a evalua repozitionarea corecta a patelei la locul sau normal, a prezentei unor traumatisme sau afectiuni locale. Sedintele de fizioterapie vor fi recomandate pentru perioada de recuperare in functie de gradul de severitate al afectiunii.
De cele mai multe ori, un prim episod de deplasare de rotula se remediaza prin tratament conservator implicand repozitionare (spontana / in cadrul serviciilor medicale), repaus, utilizarea carjelor si crutarea de efort a genunchiului afectat, precum si recuperarea medicala initiata precoce.
Situatiile care implica prezenta unor fracturi si a traumatismelor severe in urma carora a survenit si dislocarea de rotula, pot implica si necesitatea unei interventii chirurgicale. Acesta este cazul in care au loc rupturi de ligament si fracturi cu deplasarea patelei.
Dislocarea de rotula reprezinta o patologie de severitate moderata care nu pune mari probleme de diagnostic si tratament. Aceasta are loc cel mai frecvent prin leziuni de tip traumatic suferite la nivelul genunchiului sau ca urmare a slabirii / rupturii structurilor tendinoase sau ligamentare responsabile de sustinerea acesteia.
Inspectia si palparea articulatiei genunchului, completate de teste imagistice precum radiografiile si examinarea RMN aduc detalii despre cauzele si severitatea leziunilor implicate in dislocare rotulei.
In unele situatii, rotula se repozitioneaza de la sine. Cazurile in care aceasta ramane dislocata necesita, de cele mai multe ori, tratament conservator cu antialgice si imobilizare, interventiile chirurgicale fiind rezervate situatiilor in care luxatia a survenit ca urmare a unor fracturi sau rupturi de ligament.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31727430/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32519945/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33201266/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/knee-pain/symptoms-causes/syc-20350849
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.