Amniocenteza face parte din procedurile moderne de identificare in stadiul prenatal a anomaliilor cromozomiale, insa metoda nu este recomandata tuturor femeilor insarcinate. Interventia este efectuata exclusiv in functie de anumite criterii specifice pe care medicul le ia in considerare in prealabil.
Fiind o procedura care prezinta un oarecare grad de risc de avort, amniocenteza presupune prelevarea unei mostre de lichid amniotic care inconjoara fatul si supunerea acesteia unei analize de laborator. Testul se efectueaza incepand cu cea de-a 15-a saptamana de sarcina.
Criteriile care impun recurgerea la aceasta analiza usor invaziva variaza de la varsta pana la istoricul familial si personal al gravidei.
Un prim criteriu ar fi cel al varstei, riscul purtarii unui fat cu defecte congenitale fiind in continua crestere odata cu implinirea varstei de 35 de ani.
Un alt criteriu care impune aceasta procedura este acela al unei sarcini anterioare cu defecte de nastere. Daca gravida a mai nascut un copil cu anomalii genetice sau a mai avut o sarcina in care s-au depistat afectiuni cromozomiale, atunci medicul cu siguranta va solicita amniocenteza.
Totodata, viitoarea mama care detine un istoric familial in care au existat cazuri de nou-nascuti cu malformatii congenitale va fi sfatuita sa aleaga aceasta metoda de diagnosticare prenatala.
O alta situatie in care amniocenteza devine necesara este aceea cand gravida a primit rezultate anormale la testele efectuate in primul trimestru de sarcina, mai exact o analiza a sangelui si o ecografie pentru masurarea pliului nucal (aprecierea grosimii pliului cutanat la nivelul cefei pentru a depista eventuale malformatii fetale).
Ocazional, amniocenteza este utilizata pentru indentificarea incompatibilitatii Rh-ului, in cazul in care gravida este Rh negativa iar partenerul de viata este Rh pozitiv.
Din pacate, nu exista tratament pentru anomaliile congenitale. Cata vreme diagnosticul este stabilit cu mult timp inainte de nastere, iar problemele sunt suficient de grave, atunci gravida este indrumata catre intreruperea de sarcina.
Decizia apartine insa in totalitate parintilor, motiv pentru care este important ca acestia sa ia in considerare impactul pe care potentialul rezultat negativ l-ar putea avea asupra hotararii lor de a pastra sau nu copilul.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.