Ameteala care apare brusc (vertij- manevra Epley)

Actualizat: 13 Decembrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este vertijul


Vertijul pozitional paroxistic este un vertij ce apare brusc, din cauza unei afectiuni ale urechii interne. In cadrul acestei afectiuni, modificarile de pozitie ale capului precum aplecarea sau ridicarea capului, duc la aparitia vertijului brusc (ameteala).

De regula, ameteala ce apare brusc sau vertijul pozitional paroxistic nu este o afectiune severa si dispare de la sine in cateva zile de la primul episod. Totusi, simptomele asociate vertijului pot fi ingrijoratoare pentru multi pacienti, in special pentru cei cu varsta de peste 65 de ani. Caracterul spontan al episoadelor de vertij poate duce la cazaturi, ce pot produce fracturi.

Prevalenta

Vertijul pozitional paroxistic sau VPP poate afecta persoane de orice varsta, dar este mult mai comun in randul persoanelor cu varsta de peste 50 de ani. Aproximativ jumatate dintre persoanele din aceasta categorie de varsta au experimentat cel putin un episod de astfel de vertij.

VPP este considerata cea mai comuna afectiune a urechii interne. Aproximativ 20% dintre pacientii cu ameteala sunt diagnosticati cu VPP.

Semne si simptome

Vertijul sau starea de ameteala brusca este principalul simptom al acestei afectiuni. Senzatia de ameteala poate varia de la usoara la severa, si poate dura cateva secunde sau 1-2 minute. De asemenea, poate fi asociata cu alte simptome ale vertijului pozitional proximal, precum:
Tulburari de echilibru
• Greata si varsaturi
• Vedere neclasa
• Nistagmus (miscari rapide, involuntare ale globilor oculari)
• Cazaturi din cauza vertijului

Desi VPP afecteaza de regula cate o singura ureche, poate afecta si ambele urechi simultan.

Cauze

Acest tip de vertij este declansat aproape intotdeauna de modificari ale pozitiei capului. Unii pacienti vor observa simptomele atunci cand se intind in pat, sau atunci cand se ridica. Altii vor experimenta vertijul atunci cand isi intorc capul catre spate sau in stanga/dreapta. Simptomele se inrautatesc odata cu inaintarea in varsta, datorita degenerarii structurilor urechii interne.

In unele cazuri, vertijul tipic VPP poate fi un simptom in cadrul altei afectiuni ale urechii interne. Aceste afectiuni includ:
• Labirintita
• Nevrita vestibulara
• Neurom acustic

In plus, vertijul pozitional paroxistic poate acompania migrenele sau se poate dezvolta in urma unui eveniment traumatic: o cadere, un accident sau o leziune din timpul activitatii sportive.

Metode de diagnostic

Medicul de familie va va orienta, pe baza simptomelor, catre un medic specialist din sfera ORL. Acesta poate stabili diagnosticul de VPP in timpul primului consult, pe baza simptomelor dumneavoastra, istoricului medical si cu ajutorul unui scurt examen obiectiv.

Cand ar trebui sa mergeti la medic?

Daca ati experimentat un episod de vertij ce corespunde caracteristicilor VPP, programati o intalnire cu medicul dumneavoastra. Acesta va stabili diagnosticul si va va invata o metoda de a gestiona aceste simptome.

Daca experimentati ameteala, asociata cu durere de cap, durere toracica sau palpitatii, sunati la serviciul medical de urgenta.

Optiuni de tratament

In cazul acestui tip de vertij, tratamentul de electie este manevra Epley. Aceasta este o manevra relativ simpla, complet neinvaziva. Manevra Epley este un tip de exercitiu ce poate ameliora eficient simptomele vertijului pozitional paroxistic.

Medicul va recomanda aceasta manevra daca aveti istoric medical de vertij pozitional, confirmat prin examenul fizic. De asemenea, medicul specialist ORL poate recomanda si vizita la un specialist in afectiuni vestibulare, pentru recomandari suplimentare.

Medicul va face manevra Epley in cabinetul sau si va va explica pasii si importanta lor pentru ameliorarea vertijului.

Riscuri ale manevrei Epley

Manevra Epley realizata in cabinetul medicului este sigura.

Pacientilor cu afectiuni ce limiteaza mobilitatea nu vor putea realiza manevra, ceea ce o face nesigura pentru acestia. Astfel de afectiuni includ patologii ale coloanei vertebrale cervicale sau dirsale, afectiuni vasculare, dezlipirea de retina. Medicul va contraindica manevra Epley pentru acesti pacienti.

Manevra se realizeaza in functie de urechea afectata.

Daca va este afectata urechea dreapta, urmati acesti pasi:
• Pacientul este asezat pe un pat, in sezut
• Intoarceti capul spre dreapta, cu 45 de grade
• Intindeti-va rapid pe spate, cu capul inca intors spre dreapta. Umerii dumneavoastra ar trebui sa fie deja pe perna, iar capul intors spre dreapta. Asteptati 30 de secunde.
• Intoarceti capul cu 90 de grade spre stanga, fara sa il ridicati. Asteptati inca 30 de secunde.
• Intoarcetiva atat capul, cat si corpul spre stanga. Asteptati 30 de secunde in aceasta pozitie laterala stanga.
• Ridicati-va pe partea stanga.

Daca va este afectata urechea stanga, urmati acesti pasi:
• Pacientul este asezat pe un pat, in sezut
• Intoarceti-va capul spre stanga, cu 45 de grade
• Intindeti-va rapid pe spate, cu capul inca intors spre stanga. Umerii dumneavoastra ar trebui sa fie deja pe perna, iar capul intors spre stanga. Asteptati 30 de secunde.
• Intoarceti capul cu 90 de grade catre dreapta, fara sa il ridicati. Asteptati inca 30 de secunde.
• Intoarceti-va atat capul, cat si corpul spre dreapta. Asteptati inca 30 de secunde in aceasta pozitie laterala dreapta.
• Ridicati-va pe partea dreapta.

Ce se intampla dupa realizarea manevrei Epley?

Majoritatea pacientilor raporteaza ameliorarea simptomelor odata ce fac manevra. In unele cazuri este nevoie de repetarea manevrei de pana la 3 ori pe zi, pentru ca aceasta sa functioneze. Odata ce vertijul trece si nu experimentati ameteala timp de 24 de ore, nu este nevoie sa mai repetati manevra.

Medicul poate sugera evitarea anumitor pozitii in primele zile dupa manevra Epley. De exemplu, puteti avea nevoie de 2 perne in timpul somnului, pentru a evita hiperextensia gatului.

Daca inca aveti simptome dupa ce faceti manevra Epley, sunati-va medicul. Este posibil ca vertijul sa aiba o alta cauza. Manevra Epley este eficienta doar in cazul vertijului pozitional paroxistic, insa vertijul se regaseste in numeroase alte patologii.

Concluzie

Vertijul pozitional paroxistic este patologia caracterizata prin ameteala brusc instalata, fiind o afectiune a urechii interne. Nu este o problema severa, insa necesita diagnostic din partea medicului ORL. Manevra Epley este metoda cea mai eficienta si simpla de tratament a vertijului.

Bibliografie:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/benign-paroxysmal-positional-vertigo-bppv
https://dizziness-and-balance.com/disorders/bppv/bppv.html

Sectiune sustinuta de:Sectiune sustinuta de Clarfon

Citeste si despre:

Ameteala si pierderi de echilibru? Tot ce trebuie stiut despre vertij Vertijul paroxistic benign: tablou clinic, diagnostic si tratament Vertijul – simptome, cauze si tratament Primul ajutor in caz de vertij Vertijul menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Cauzele si tratamentele principale ale vertijului Ce este vertijul si cum poate fi tratat Hidrocodona Cafeina Afectiunile urechii - remedii homeopate